462 matches
-
una dintre plăcințelele mele cu fructe uscate, Își Înfige neîncrezătoare unghia În stratul de zahăr pudră de deasupra, Își Îndeasă toată plăcințica În gură și dă verdictul Într-o aversă de firimituri: —Extra-or-di-na-re plăcințele, Kate. Ai ținut fructele În coniac italienesc? —Ei, știi tu, un pic dintr-una, un pic din cealaltă. Ea dă din cap aprobator. —Mă gândisem să vorbesc cu toată lumea și să facem stollen 1 anul viitor. Ce zici de idee? Ai vreo rețetă bună? Nu, dar știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nostru era total decadent, în sensul bun al cuvântului. Sufrageria era imensă și avea două lungi sofale într-un capăt și pianul cu coadă în celălalt, o oglindă uriașă Art Deco și, în centrul camerei, o ingenioasă măsuță de cafea italienească din anii ’50. Și, de parcă toate astea nu erau de ajuns, în frapieră aveam o sticlă de șampanie de colecție. În dormitor nu era nimic în afară de un pat ademenitor, două veioze de argint, tone de echipament stereo și un perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Silvano de pe Sixth Avenue, m-am înveselit. Locul ăsta are ceva anume care te face să te simți confortabil, indiferent de lucrurile neplăcute care ți s-au întâmplat în ziua respectivă. Ai impresia că te afli într-un mic restaurant italienesc, de la mama lui de-acasă, doar că aici, dacă te uiți în jur, e imposibil să nu vezi figuri superinteresante, ca Patti Smith sau Joan Didion sau Calvin Klein, simțindu-se în largul lor, ca în bucătăria lor. Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
bine decât slavii, dintre cari mulți s-au grecit, decât albanejii, dintre cari asemenea mulți. s-au făcut turci. Vlahii Tesaliei, zice Fallmerayer în Fragmentele sale asupra Orientului, se numesc români, ca și conaționalii lor din Principatele dunărene, vorbesc o italienească stricată și locuiesc în creierii munților Pindului și pe cele două laturi ale lui, în popoarele din care izvorăște Peneios și râurile afluente, pe unde îi pomenește pentru întîia dată istoria bizantină a sutei a unsprezecea. Fie rămășițe a coloniilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
purta aproape orice, în orice combinație; doar muștiucul din vârf rămânea același. Maria jubila, înconjurată de-atâtea culori. Eu tăceam și zâmbeam frumos, aprobator. Mințeam cu toată fața, entuziast. Până la urmă, renunța și ne mutam în alt magazin, cu pantofi italienești și prețuri extraterestre. Aici lucrurile stăteau și mai rău, perechile sclipeau ca niște bijuterii nobile și delicate, nu mai puteai să invoci argumentul prostului-gust. Vânzătoarele extrăgeau balerinii din cutiile îmbrăcate în catifea, despătureau fără zgomot hârtia cerată, eliberând talpa interioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
robotica lui Rebreanu (meșterisem eu o teorie despre nuvelele de război) și extrospecție la Hortensia (eu am inventat termenul!) și eram ascultat, dar mintea îmi zbura la ciorapii cu pătrățele ai fetei avocatului de la a XI-a E. Inacesibili, prețioși, italienești. Îi învârtea în fel și chip sub bancă, încercând să mă amețească. Mă socoteam norocos doar cu-atât. Colegele mai tinere (printre care și fata inspectorului, care preda tot acolo) o pățeau mult mai rău. Nu exista zi în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dura și două zile. A treia zi, o invitam în oraș. Opream în Romană la „Turabo“ (dosind Opelul pe-o stradă lăturalnică) și comandam amândoi cafea în patru culori, sărutându-ne cu spuma alb-cafenie de lapte. Când ajungea pe la mijlocul straturilor italienești, Maria pleca să se rujeze sau să-și îndrepte sprâncenele. Venea înapoi cu sfârcurile întărite, le zăream înțepând tricoul alb sau rotunjindu-se prin țesătura mulată a puloverului. Nu eram singurul: odată cu mine, trei sferturi din bărbații din cafenea întorceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
știai niciodată cu ce te pocneau ăștia; la o adică, făceau și soarele să dispară peste noapte. M-am îndreptat cu pași mici spre stația de tramvai. Era 9.30, inginerul Grosescu mă invitase la 10.30 la o cafenea italienească de pe deal. Cunoșteam traseul, chiar dacă fusese modificat în ultima clipă: se lua tramvaiul 38 de pe Währinger, până la capăt. Dacă te urcai în 37, coteai și nimereai pe-altă colină, departe rău. 38-ul făcea stânga la „Blauer Stern“ (acolo puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Neprovocată. Știți foarte bine ce vreau să zic.“, l-am stârnit, apoi am apăsat și mai tare pedala: „De-aia nici n-o să beau o cafea, aici. Nici măcar diluată cu spumă de lapte.“ Am împins cana deoparte, aburind de mirosuri italienești, austriece, turcești sau ce-or mai fi fost. Plus ce-mi băgaseră înăuntru. De data asta, inginerul Grosescu m-a privit direct. Ochii se curățaseră ca prin farmec, vinișoarele roșii dispăruseră. Parcă și alunița lui rozacee devenise simpatică. „Bine, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de unde Radu Greceanu a aflat destule știri pe care le-a transcris literalmente în paginile sale) și Foletul novel, un soi de „prognosticon” cuprinzând perioada 1693-1704, tălmăcit de Giovanni Candido Romano, secretarul italian al lui Brâncoveanu, după acele foglietti novelli italienești, texte care aveau o marcată substanță astrologică, permițând interpretări cu caracter politic. Opririle în preajma paleografiei, ca în Chirilicale (I-II, 1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi în volumul Paleografia româno-chirilică (1968), dovedesc constanța unor preocupări, cartea
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
convertit la catolicism, adoptând numele de Christina Alexandra. Însuși Papa Alexandru al VII-lea i-a oferit cadou Palatul Farnese din Vatican. Viața tinerei de 29 de ani nu era simplă deloc, fiind supusă mereu comentariilor malițioase ale clasei nobiliare italienești, atitudine ostilă ce a determinat-o să părăsească Roma. În anul 1656 o regăsim în Franța, șocând din nou Europa prin relația sa amoroasă cu cardinalul Dezio Azzolino. Moare, la vârsta de 63 de ani, și este una dintre puținele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dintre cele mai căutate incunabule. Textul lucrării este scris într-o limbă hibrid, o combinație între latină și italiană, sau cuvinte care au rădăcina formată dintr-un termen grecesc, la care i s-au adăugat sufixe și prefixe latine sau italienești. Majoritatea cuvintelor de origine latină au fost împrumutate de la un singur autor latin, Ovidiu. Pe lângă aceasta, cartea include diverse cuvinte ebraice și arabe. Inscripțiile ebraice sunt redactate corect din punct de vedere lingvistic și probabil au fost furnizate autorului de către
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
honnête homme ca fiind trăsătura de bază a caracterului nobil al unui bărbat. Printre trăsăturile care descriau tipul ideal de bărbat erau integritatea, cultura, spiritualitatea și inteligența. Termenul„salon“ a apărut întâia dată în Franța anului 1664, fiind împrumutat din italienescul sala, care era camera dedicată recepțiilor de mare amploare. Înainte de anul 1664, întrunirile literare erau numite de regulă după numele camerei în care aveau loc: cabinet, réduit, alcôve și ruelle. Locul preferat de prețioasele secolului al XVII-lea era numit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rege), dar și acestea sunt intrate de mult în limbă. - Nu primește niciuna dintre formațiile interne recente (-ete, singurul sufix care produce substantive aparținând acestui tipar - tipul: molete, ochete, orbete, scaiete -, este neproductiv, mai ales în registrul cult). - Variantele neologice italienești din limbajul juridic, frecvente la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor (vezi Hamangiu 1887), au pierdut, aproape fără excepție, pe -e, trecând la tiparul prototipic de masculine (administratore 6 - administrator, ascendente - ascendent, comodante - comodant, creditore - creditor, debitore
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sunt cele ale lui Petrus de Crescentus din Italia (secolul XIV) care în opera intitulată " Opus ruralium commodorum" după treizeci de ani de studiu și cercetări efectuate în călătoriile sale, descrie patruzeci de soiuri de viță de vie cu denumiri italienești (altele decât cele întâlnite în antichitate), făcând referiri asupra vigorii de creștere a soiului și adaptării lui la condițiile de sol, asupra lăstarilor, formei și culorii boabelor, gustul miezului și rezistența la putregai, ceea ce îi conferă un caracter de originalitate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care propune un sistem de clasificare a soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în considerare mai multe organe ale viței de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
artei românești se Întărește: În cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei românești. Elementele orientale
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
din partea călătorilor străini. O altă construcție laică bogată este palatul domnesc din București. Del Chiaro spunea că este realizată numai din piatră, cu săli mari boltite, palatul fiind Înconjurat de o imensă grădină pătrată aranjată după cel mai bun gust italienesc. Dintre elementele noi din construcția religioasă, foișorul și cerdacul sprijinit pe coloane spiralate sunt specifice stilului brancovenesc. Cele care redau cel mai bine acest stil sunt mănăstirile Hurez și Văcărești și biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Mănăstirea Văcărești, construită Între anii 1716-1722
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
un ou întreg bătut bine împreună cu o jumătate de linguriță de vegeta (facultativ). Se dă la cuptor și se coace la foc moderat timp de 25-30 minute. Se lasă la răcit, după care se taie felii și se servește. Colțunași italienești INGREDIENTE: pentru aluat: * făină, * un ou, * un praf de sare, pentru umplutură: * cartofi - piure, * ciuperci, * două ouă, * verdeață (mărar, pătrunjel), * sare, * piper. pentru ornat: * Sos de roșii * Cașcaval ras MOD DE PREPARARE: Se face un aluat de tăiței obișnuit. Se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
leagă Europa de Nord și bazinul mediteranean de Orientul Apropiat și de Asia, Constantinopolul controlează schimburile în direcția de est și de nord, pînă în Rusia și Scandinavia. La vest, hegemonia sa maritimă începe să fie pusă în umbră de ascensiunea porturilor italienești, dar, pînă la sfîrșitul secolului al X-lea, cele mai active dintre ele se află tot în fera de influență a Bizanțului, fie că că e vorba de Bari, Amalfi sau Veneția. Recucerirea bizantină O nouă reorganizare a armatei, împărțită
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
regiune devine al doilea centru economic al Creștinătății. Negustori de toate națiile străbat drumurile și rîurile Flandrei, făcînd halte în marile sale orașe "postăvării" Bruges, Gand, Douai, Ypres, Arras, Saint-Omer, unde se stabilesc bancheri și corespondenți ai companiilor de comerț italienești și unde activitatea industrială se concentrează din ce în ce mai mult în mîinile cîtorva mari "postăvari-întreprinzători". O a doua zonă cuprinde Germania de Nord și zonele rhenane, ale căror orașe se află în relație cu țările baltice și din Europa de Est. E vorba de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să i se raporteze cum s-a rezolvat fiecare problemă. Seara m-a invitat la el, m-am dus, tocmai trecuse o săptămână de când fugise Nadia, se uita la două televizoare, unul pe un post franțuzesc, altul pe un post italienesc. Era știrea, breaking news-ul internațional: eroina muncii socialiste, prietena lui Nicu Ceaușescu, a fugit ajutată de fostul ei antrenor, Béla Károlyi, scoasă din țară prin Ungaria. S. B.: Brândușa Armanca 4 și Ștefan Both5 au realizat documentare unde spun că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Între cărțile latinești a găsit: Concordanța Sfintei Scripturi, veche și nouă; Euclid despre principii (cele geometrice), cele dintâi șase cărți; Descrieri retorice; Ovidiu; Virgiliu; Alexandru cel Mare; Descrierea Europei; Faptele lui Iuliu Cezar; Politicele lui Aristotel; Manuscris pentru aritmetică. Cărțile italienești erau mai puține. Printre ele găsim: Istoria Sinoadelor ecumenice, tom unu și al doilea; Dialogurile lui David. - Dacă luăm în seamă doar aceste cărți, mărite Spirit, putem spune că nu ședeau rău deloc cuvioșiile lor. Întrebarea firească care se pune
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este deosebită În Melbourne, considerat și capitala mâncărurilor, datorită structurii sale etnice, aici stabilindu-se de-a lungul deceniilor o multitudine de imigranți. 273 Atât În zona de litoral, cât și În suburbii există o abundență de restaurante australiene moderne (italienești, franțuzești, grecești, thailandeze, chinezești, japoneze ș.a.), des frecventate, mai ales În weekend. Unele zone sunt aglomerații etnice interesante: strada Brunswick, la zece minute ce centru Înțesată cu localuri afgane, thailandeze, grecești și sud-americane; strada Johnson este cartierul spaniol, de-a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
presei românești, numeroase și prețioase știri care atestă atenția cu care era urmărită presa străină în țările românești. Sunt citați aici cronicarii: Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce și Stolnicul Constantin, Cantacuzino. Începând cu Constantin Brâncoveanu, care citea "calendare politice" italienești, continuând cu Nicolae și Constantin Mavrocordat, care se referă într-o scrisoare din 25 noiembrie 1740, la știrile "date de gazetele din Olanda, Colonia, Lipsca, Viena și din Mantova", trecând apoi la condicele de socoteli foarte exacte ale unor domnitori
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]