2,014 matches
-
Opere, VII, 52-54, 272-273, IX, 188-192; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940, 195-198; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1958, 116-123; Eftimiu, Portrete, 9-10, 94, 410-420; K.H. Zambaccian, Pagini despre artă, îngr. și pref. Marin Mihalache, București, 1965, 284-295; Cioculescu, Itinerar, I, 179-181; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 35-43; Ioan Stanomir, Alexandru Bogdan-Pitești - farsor și mecena, LCF, 1999, 32; Petre Oprea, Colecționarul mecena Al. Bogdan-Pitești, București, 1999; Faifer, Pluta, 42-48. F.F.
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
București, 1972. Repere bibliografice: Florin Niculescu, Alexandru Claudian, „Cunoaștere și suflet”, CL, 1940, 7-12; Traian Herseni, Sociologia românească, București, 1940, 114-116; Călinescu, Ist. lit. (1941), 770; VI. Krasnaseski, Alexandru Claudian și sociologia erorii, București, 1972; Piru, Varia, II, 428-432; Cioculescu, Itinerar, II, 371-376; Mircea Mancaș, O mare sensibilitate poetică: Alexandru Claudian, CRC, 1973, 8; Dana Dumitriu, „Senin”, RL, 1973, 36; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 51-69; Leon, Umbre, IV, 154-159; Aurel Codoban, Repere și prefigurări, Cluj-Napoca, 1982
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
armei (în multe cazuri teroriștii nu au lovit obiectivul stabilit neapreciind corect distanța sau pentru că nu au fost suficient de instruiți în folosirea adecvată a armei); * de importanță majoră pentru reușita atentatului sunt o serie de informații ce trebuie obținute: * itinerarul și orarul de deplasare; * locul în coloană și tipul de mașină în care se deplasează cel vizat; * porțiuni din traseu unde datorită căii rutiere (curbe, pante) coloana se deplasează cu viteză redusă; * capacitatea de ripostă a gărzii de corp, etc.
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
asasinarea unor comandanți de mari unități, a unor ofițeri de stat major, capturarea planurilor operative și a altor documente de luptă, lichidarea și substituirea organelor militare de îndrumare a circulației, în scopul dirijării coloanelor de trupe sau logistice pe alte itinerare; distrugerea depozitelor de muniții, armament, carburanți, alimente sau a spitalelor de campanie. Prin aceste tactici se poate constitui un alt doilea "front" pe teritoriul agresat, un "front nevăzut" cu ajutorul căruia se pot produce pierderi însemnate. Efective importante sunt sustrase de la
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
socio-demografice. 1.În general mai puțin costisitoare în timp și bani decât eșantionarea aleatorie simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
obișnuiește să se spună că muntele Fuji poate fi urcat pe multe poteci, dar toate duc la același vârf. De aceea, În Arhipelagul Nipon se consideră preferabil să ai o mulțime de zei, căci, oamenii fiind diferiți, fiecare Își găsește itinerarul care i se potrivește, fără să-l impună celorlalți În numele unei pretențioase lupte În slujba unui adevăr exclusiv. Nu există oare aici o formă de libertate? În Tentația Occidentului, Ling, interlocutorul lui André Malraux, Îi spune corespondentului său occidental: „Voi
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
păianjenului, care așteaptă afacerea, prada, după ce și-a țesut pânza. O Întreprindere mică nu poate să aștepte un client, ea trebuie să plece În căutarea lui, așa cum albinele caută polenul și Își comunică unele altora cele mai bune destinații și itinerarele de urmat. Dacă se speră ca afacerile să vină de la sine, nu se pot nici planifica, nici stabili calendare de obiective. La Musashino, centrele de profit sunt separate, dar fiecare trebuie să se străduiască să contacteze noi clienți și să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
contemplarea celor cerești, a astrelor ce împodobesc bolta, și în cele din urmă, a Soarelui însuși. Există aici o ierarhie concepută ca introducere în exercițiul atât de pretențios pentru om al libertății. Numai dacă prizonierii ajung să parcurgă întreg acest itinerar, ei se eliberează definitiv și integral, ajungând la înțelegerea faptului că soarele este cel care dă naștere anotimpurilor și anilor, că el guvernează tot ceea ce are loc în lumea sensibilă și că de el depind toate acele lucruri pe care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care ei refuză să trăiască după un model general de conduită (adică după normele de mulțumire sau de fericire sufletească ale majorității celor din jur). Foarte ambițioși și mândri, aceștia Își impun un set de valori și urmează un anumit itinerar spiritual, singurul capabil, În concepția lor, să le asigure o adevărată identitate sufletească sau existențială. Μ șansa are nevoie, la rândul ei, de șansă, deoarece viața ne demonstrează frecvent că soarta unei conjuncturi favorabile depinde exclusiv de măsura În care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
translator la Ministerul de Justiție din Viena, post din care e îndepărtat prin pensionare în 1857, din cauza activității politice. În iunie-iulie 1857 întreprinde o călătorie la românii din Istria, pe care o va repeta în 1861. Despre această călătorie scrie Itinerar în Istria și vocabular istriano-român, lucrare editată postum de Titu Maiorescu, în 1874. Profesor la Școala de la „Sf. Sava” și director al Eforiei Instrucțiunii Publice, profesor la Școala Superioară de Litere din București, alcătuiește, împreună cu Florian Aaron, A.I. Odobescu, August
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
greco-latine. Atras și de problemele limbii literare, a adus câteva contribuții la demonstrarea latinității limbii române și în stabilirea unor premise pentru formarea limbii artistice. A dedicat o cercetare specială dialectului românesc din Istria, contribuind la întemeierea dialectologiei noastre. SCRIERI: Itinerar în Istria și vocabular istriano-român, îngr. și pref. Titu Maiorescu, Iași, 1874; ed. București, 1900. Repere bibliografice: George Barițiu, Ioan Maiorescu, T, 1877, 14; V.A. Urechia, Un episod din istoria culturii noastre, CL, 1891,6; Vasile Mihăilescu, O încercare
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
II, 104-107, 172-175; Ion Maxim, „Lumea operei lui Sadoveanu”, O, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Umanitatea sadoveniană de la A la Z”, RL, 1978, 6; Constantin Ciopraga, Repertoriu de personaje sadoveniene, CL, 1978, 4; Ungheanu, Lecturi, 233-238; George, Sfârșitul, II, 67-85; Cioculescu, Itinerar, III, 161-165; Băileșteanu, Refracții, 39-43; Ștefănescu, Jurnal, 149-151; Stănescu, Jurnal, II, 191-195; Micu, Ist. lit., 743; Dicț. scriit. rom., III, 67-68; Popa, Ist. lit., II, 1136; Firan, Profiluri, II, 35-37. S.I.
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
Radiografii, I, 205-207; Mihai Ungheanu, „Eseu despre generația războiului”, LCF, 1979, 5; Ion Cristoiu, De la un titlu la o carte, VST, 1979, 13; Virgil Mazilescu, Spațiul vesperal, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 348; George, Sfârșitul, III, 215-221; Cioculescu, Itinerar, IV, 433-438; Piru, Critici, 217-219; Teodor Vârgolici, Jurnalul de detenție al unui poet, ALA, 1994, 208; Barbu Cioculescu, „Infernurile noastre”, JL, 1994, 9-12; Gh. Bulgăr, Biografii răvășite, VR, 1994, 7-8; Dumitru Micu, Un livresc neoromantic, L, 1997, 41-42; Gh. Bulgăr
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
Textul, pulverizat în secvențe aparent insolubile diegetic, sugerează traiectoria unor personaje marcate de izolare. Personajul se vede rupt de propriul sine, de propriul destin ratat, de lume - o lume captivă care îl împinge pe un drum anevoios, impunându-i un itinerar inițiatic abia deslușit. Sunt teme și motive ce vor reveni obsesiv. Povestirile din Noaptea... - pe care, în prefață, Miron Radu Paraschivescu le așază în descendența Anei Langfuss din Sări, Barbara! - sunt individualizate stilistic printr-o frazare scurtă, concentrată. Surprinderea intimității
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
protagonistului (în desenul căruia pot fi detectate varii ipostaze autobiografice ale autorului), captiv al propriului eu. Acesta este supus unui autointerogatoriu insistent și chinuitor. Simbolistica numelui nu se oprește la titlu: romanul este „traversat” de un râu, sugestie a sinuozității itinerarului eului. Așadar, nu întâmplător următorul volum al „variantelor la un autoportret” este intitulat Primele porți. Povestirile de aici lasă fante în spațiul închis din scrierile anterioare, făcând posibilă evadarea. Narațiunea este în aceeași măsură una a seriilor catastrofice, a actelor
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
în Italia. Cu documente inedite, București, 1935; Curs despre Dante și Petrarca, București, 1935-1936; O legiune italiană în Transilvania. 1849, Cluj, 1935; Statele Unite ale Europei în programul lui Carlo Cattaneo (1801-1869), București, 1936; De la Torquato Tasso la Eminescu, București, 1937; Itinerar adriatic, Craiova, 1937; Un pedagog din Renaștere: Vittorino da Feltre, București, 1937; Torquato Tasso în romantica românească, I, București, 1937; Dante în „Țiganiada” lui Budai-Deleanu, București, 1938; Epica Renașterii, București, 1938; Cuvinte despre Italia, București, 1939; Figuri feminine din Renaștere
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle, 2001; Parteneriate educaționale comunitare. Itinerar italian, Videle, 2001; Caragiale și „eternul feminin”, Videle, 2002; O filieră educațională neolatină. În Dublin, Videle, 2003; Romanul adolescentului clarvăzător, Videle, 2003. Antologii: Arca îmblânzitorilor de fantasme, Videle, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Vitrina „Contrapunct”, CNP, 1992
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se urmărește răspândirea vechilor cărți vâlcene. Altundeva M. își etalează disponibilitățile de reporter (Drumuri pe Olt, 1983), producând informații utile de ordin istoric sau cultural (Itinerare vâlcene, 1987) sau consemnând popasurile vâlcene ale unor mari scriitori, precum I.L. Caragiale, Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, Octavian Goga, Gala Galaction. Într-o lucrare aparte, Eminescu și literatura veche (2003), adună și sistematizează toate știrile și
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari” (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2001
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
critic. Pe canavaua bogată în nuanțe (uneori derutante) a scrierilor lui M., se poate desluși cu ușurință „desenul din covor”. Comentatorul de literatură se remarcă prin agilitatea cu care se mișcă între puncte cardinale, ordonându-și decis opțiunile într-un itinerar și mai cu seamă concluziile într-un scenariu narativ. Strict tehnic, traiectoria conduce de la călinescianismul frondeur al începuturilor către situarea chibzuită, la maturitate, mai curând sub semnul lui Tudor Vianu. Pentru cel ce vrea să-i fixeze locul în istoria
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
maselor, București, 1968; Suntem argonauții acestor timpuri, Timișoara, 1969; Oglinzile soarelui, pref. Victor Eftimiu, București, 1970; Norvegia, București, 1971; Avram Iancu, Arad, 1972; Columnele patriei, pref. Victor Eftimiu, București, 1973; Scrisori din Scandinavia, București, 1975; Balada Lotrului, Râmnicu Vâlcea, 1975; Itinerar de glorii (1877), București, 1977; Porțile nordului, Craiova, 1977; Bărbați ai acestui pământ, București, 1979; Evocări la răsăritul soarelui, București, 1979; Proclamația, Brașov, 1979; Călătorie în țara fiordurilor, București, 1980; Gorunul lui Horea, București, 1984; Soarele alb de la miezul nopții
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
să recidiveze. știu că Louise și copiii noștri, Mia, Aron și Noah ar fi foarte fericiți să mă vadă „curățat” de această pasiune. Mă străduiesc. Numai Dumnezeu știe cât mă străduiesc. În numele statului INTRODUCERE Volumul de față este rodul unui itinerar intelectual secundar care, cu timpul, a devenit atât de pasionant Încât am hotărât să renunț definitiv la drumul pe care Îl alesesem inițial. După o primă fază În care acest ocol părea să fi fost o alegere nefericită, am descoperit
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1970; Mihai Drăgan, B.P. Hasdeu, Iași, 1972; B.P. Hasdeu interpretat de..., îngr. Grigore Brâncuș, București, 1972; Vasile Sandu, Publicistica lui Hasdeu, București, 1974; Bârlea, Ist. folc., 171-195; Dicț. lit. 1900, 424-430; Zaciu, Viaticum, 94-120; Tacciu, Romant. rom., I, 151-162; Cioculescu, Itinerar, V, 224-229; Piru, Ist. lit., 112-117; B.P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, I-III, coordonator, introd. și postfață Al. Săndulescu, București, 1982-1984; Săndulescu, Portrete, 53-90; Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdeu, Chișinău, 1984, passim; Cornea, Itinerar
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Itinerar, V, 224-229; Piru, Ist. lit., 112-117; B.P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, I-III, coordonator, introd. și postfață Al. Săndulescu, București, 1982-1984; Săndulescu, Portrete, 53-90; Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdeu, Chișinău, 1984, passim; Cornea, Itinerar, 151-195; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 170-183, passim; Anton F. Komerzan, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Chișinău, 1986; Vistian Goia, B.P. Hasdeu și discipolii săi, București, 1987; Anghelescu, Textul, 166-173; Vasile Sandu, Viața lui B.P. Hasdeu, București, 1989; Cornea, Aproapele, 264-299; Manolescu
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
diverse aspecte ale vieții literare și culturale din anii ’20-’30. Demersul său critic, în general adecvat, îi asigură un loc meritoriu în istoria criticii literare. SCRIERI: Prin Munții Mehedinților, Craiova, 1937; ed. îngr. și pref. Al. Dima, Craiova, 1977; Itinerar mehedințean, Craiova, 1947. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 307; Emil Manu, Constantin D. Ionescu, R, 1967, 4; Micu, „Gândirea”, 311-313, 971-972; Șerban Cioculescu, Cu Constantin D. Ionescu „prin Munții Mehedinților”, LCF, 1978, 8; Ornea, Tradiționalism, 442-443; Dorina Grăsoiu, Bătălia Arghezi, Cluj-Napoca
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]