573 matches
-
este una din formele grave ale rătăcirii omului modern, care pleacă din antropocentrismul Renașterii. În Renaștere, „titanii“ s-au umflat prin autocunoașterea necunoașterii. Ei nu se cunoșteau pe ei înșiși și au crezut că s-au descoperit ca oameni. Omul — javra asta bipedă, pe care eu îl consider „animal prost“, homo stultus — atunci când se screme să facă singur ordine, adică atunci când practică umanismul, îl înlocuiește pe Dumnezeu cu el. Nicăieri Dumnezeu n-a avut de furcă cu dracul mai mult decât
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lădițele, și ceilalți, care ies cu gențile pline. Lumea-i formată din șepci și pălării. Pălăriile merg cu trenul, și șepcile lucrează la tren. Dau cu ciocanul să scoată un ban, și cel cu pălăria, un bot de câine, o javră-n jiletcă, te rade dintr-o trăsătură de condei și te lasă cu fundul gol, ba încă, dacă faci gură, te mai bagă și la mititica. Asta-i viața noastră. Așa-i făcută, zicea el, și de asta, zicea: Fur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
uiți. Brocart și aur pe partea cu opera, zdreanța și jeg, pe spatele unde-i etică. Asta ar fi soluția în aprecierea operei vreunui complice cu talent. Vezi, Doamne, esteticul face muzică. Numai el este de judecat. Invenție pentru salvarea javrelor culturale, foste culturnice, care mișuna printre noi, de la facerea lumii comuniste, pînă astăzi" (Victor Frunză). * Făcînd transfuzii, îmi amintesc o sintagma din N. Bălcescu: "oamenii sîngiurilor". * G. Călinescu a crescut nemăsurat în ochii mei, grație dragostei sale de animale. Omul
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
copii în pielea goala printre straturi de flori, cu femei nemaipomenit de șleampete în capoate jerpelite, torul puțind într-un fel anume, nu ca la Tîntava, puțind a săpun de casă și-a corcodușe strivite. Din fiecare curte lătra cîte-o javră, și oamenii, rufoși, nebărbieriți, cu albeața pe ochi sau cu cîte-o mână chircită, ieșeau să vadă cine trece, erau altfel de oameni decât cei de la bloc. Mahalagii, zicea mama lui. Ajunseseră-n fine în fața casei ciudate a lui tanti nașa
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o bijuterie simplă, pe care femeile o primesc înainte de a naște primul lor copil. E un obicei răspândit în câmpie, dar augustina asta e doar una de duzină, lucrată neîngrijit și nici măcar nu e completă. Fostul împărat privi spre femeie. ― Javră! strigă ea către Alarik. Aveam de gând să-i dau și al doilea lănțișor. Atâta doar că-l scot mai greu. Făcîndu-i semn lui Mos să fie mai atent la proprietarul magazinul, Mas se trase și el mai aproape. ― Ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fost dragă! Ci fete - Aceste lucruri numai dau lumii acesteia Și haz și nebuneală... E vinul și femeia, Ș-anume vinul oricât greu, fata oricât de-ușoară, Căci vinul greu e apa, iar gura fetei - moară; Apoi [ - - - - ] toate. [- - - ], bărbați și javre, Cu toți își duc grăunții la moara de palavre. Și-oricum ar fi zicala, la urmă - tot aceea: A popei este lumea, a dragului - fimeia. Mă jur pe barba albă a sfântului Ilie Că nicăiurea fără conduri nu-i veselie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai de dragul lămuririi micului tău rol pe care l-ai interpretat mai prost decît ar fi făcut-o un debutant. Hai să dăm totul pe față să afle lumea cine a fost cu adevărat marele General, potaia lătrătoare a Piticului, javra pe care o asmuțea de fiecare dată asupra celor care-l supărau. Pînă și Cap de Piatră, care era de o încăpățînare proverbială, a fost mai dibaci decît tine și a dat-o la întors cu telefoanele lui, jucînd rolul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Roja, zice Tîrnăcop, credeam c-o să reușim să-i facem vînt mai repede, dar n-a fost să fie, zice Gulie, privind la trupul moale al Curistului. Bine i-ați făcut, strigă brusc Roja, luîndu-i prin surprindere, știam eu că javra e un semn, zice. Ce javră? întreabă Gulie dezorientat, avea privirea lui, începe să le explice Roja, uite că se mișcă, observă Tîrnăcop, eu l-am lovit, recunoaște, nu-i nimic că o să-și revină, cazul trist e celălalt, Care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
reușim să-i facem vînt mai repede, dar n-a fost să fie, zice Gulie, privind la trupul moale al Curistului. Bine i-ați făcut, strigă brusc Roja, luîndu-i prin surprindere, știam eu că javra e un semn, zice. Ce javră? întreabă Gulie dezorientat, avea privirea lui, începe să le explice Roja, uite că se mișcă, observă Tîrnăcop, eu l-am lovit, recunoaște, nu-i nimic că o să-și revină, cazul trist e celălalt, Care celălalt? întreabă Dendé fără să mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un pas zări un colț de cărămidă, se aplecă, îl apucă și începu să-l cîntărească pe rînd în fiecare palmă. Simțind pericolul cîinii o luară la goană chelălăind, înainte ca el să aibă timp să-i ia la țintă. Javre fricoase și împuțite, începu să se enerveze. Mai trase o înjurătură, lăsă să-i cadă din mînă bucata de cărămidă și se puse din nou în mișcare. Ia loc și fă-te comod, îi făcu Angelina semn să se așeze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de Nepoțică, ce își aranjează din mers părul de la tîmple netezindu-l cu palmele. Ia s-auzim, spune Milițică, făcîndu-i loc lui Patru Ace să i-o ia înainte, atent să încuie bine ușa în urma sa. — Pentru că e plină de javre neserioase și de țepari, spune Roja, unde sînt restul? adăugă în pripă, mototolind încă un chiștoc în scrumiera de sticlă. — De cîte ori să-ți mai repet că e abia șapte? spune Milițică, ce-o să mai faceți pînă dimineață dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
evenimentelor. Cu sau fără mine tot acolo ați fi ajuns. Picioruș sau domnul Președinte oricum v-ar fi adăpostit după fuste, și după aceea v-ar fi introdus fără nici o problemă în înalta societate curățită de activiști, securiști, slugoi, hiene, javre, scursori. E frumos că țara asta a ajuns în sfîrșit după zeci de ani să respire normal, să fie epurată de lepre, că în sfîrșit poporul ăsta și-a găsit menirea lui în istorie, că imediat ce au tăcut armele, a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ai vorbit tu după capul tău! Mereu ți-au dictat alții ce să spui. Eu cred că tu țiai găsit alți stăpâni și acum liorbăiești ce îți dictează aiștia. Știi tu cine își schimbă stăpânul, așa ca tine, măi Catârcă? Javrele. Un câine bun își iubește stăpânul până la moarte.” i-am zis eu. „Lasă că ai să vezi tu atunci. Și parcă te văd cum ai să te târăști la picioarele noastre, dar n-ai să găsești îndurare.” Iaca așa am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
întruna fără oprire, iar lor nu le rămânea decât să îndure și să meargă mai departe. Băteau ore întregi câmpurile de grâne pârjolite, ca niște inspectori agricoli responsabili cu monitorizarea recoltei din regiune. Luau și câinele cu ei, pe Blackie-doi. —Javra asta e aproape la fel de bună ca a mea, spunea Mark. Doar un pic mai neascultătoare. Din când în când, îi dădea voie lui Karin să vină cu ei, dacă-și ținea gura. Barbara îl putea asculta pe Mark trăncănind întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
gesturi ce aude): Alo...Da...Bună ziua, doamnă Ivan...Ce nuvelă? A soțului meu? Vai! Dar de unde știți că e a lui? Ștefan Mihail e un nume comun...A, i-ați văzut poza...Cum? (citează) "O vecină antipatică, bîrfitoare, cu o javră de pechinez de opt ani"? Dar eu nici n-am știut că Piki al dumneavoastră are opt ani. Sigur că nu e javră. A fost și campion național? Dar e literatură, doamnă, nu e ceva real... "Bună de hingheri"? Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
e un nume comun...A, i-ați văzut poza...Cum? (citează) "O vecină antipatică, bîrfitoare, cu o javră de pechinez de opt ani"? Dar eu nici n-am știut că Piki al dumneavoastră are opt ani. Sigur că nu e javră. A fost și campion național? Dar e literatură, doamnă, nu e ceva real... "Bună de hingheri"? Dumneavoastră? A, javra?! Ce? Cum o să-l dați în judecată?... Dar... Alo! Alo! (celorlalți) Mi-a trîntit telefonul. BUNICA: Avea dreptate femeia. A jignit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pechinez de opt ani"? Dar eu nici n-am știut că Piki al dumneavoastră are opt ani. Sigur că nu e javră. A fost și campion național? Dar e literatură, doamnă, nu e ceva real... "Bună de hingheri"? Dumneavoastră? A, javra?! Ce? Cum o să-l dați în judecată?... Dar... Alo! Alo! (celorlalți) Mi-a trîntit telefonul. BUNICA: Avea dreptate femeia. A jignit-o! Să-l dea pe mîna poliției! Pe mîna parchetului. Intră fiul, Edi, bătut, cu haina ruptă, ochiul vînăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un taxi - e zveltă, cu părul negru, bogat, cu trăsături delicate care îi dau un aer iritat, și cu un cur absolut fantastic. De ce nu? Ce-am de pierdut? Și, la o adică, ce-am de câștigat? Dă-i bătaie, javră nevolnică, vorbește-i. Are în dotare un cur cu rotunjimile și despicătura celei mai desăvârșite nectarine din lume! Vorbește-i! Bună, fac eu cu blândețe și cu un aer ușor surprins, ca și cum ne-am mai fi cunoscut de undeva... — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
iată sloganul lui Portnoy. Iată povestea vieții mele rezumată în cinci măscări eroice. O parodie! Asta mi-e politica, redusă pe de-a-ntregul la sula mea! LABAGII DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! N-AVEȚI NIMIC DE PIERDUT, ÎN AFARĂ DE MINȚI! Ce javră sunt! Nu iubesc pe nimeni și nimic! Neiubit și neiubitor! Și pe cale de-a deveni Profumo-ul lui John Lindsay! Așa mi se părea că stau lucrurile la o oră după ce părăsisem Atena. Tel Aviv, Jaffa, Ierusalin, Beer-She’va, Marea Moartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lanțului, mormăind parcă niște ocări în contul cui le-a strâns și a încurcat zalele, în timp ce câinele îi latră în ureche cu glas tunător. Ăsta vrea să fure câinele sau ce naiba face? S-ar putea să fie totuși a lui javra asta de lux. Pare să fie o convenție în sfada de lătrături și ocări, un fel de ceartă în familie, și Rafael apropiindu-se să vadă mai bine, curios, deh, după cât de agitat e dulăul, n-ar fi mare lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de n-ar lipsi mult să rupă lanțul ca să sară-n gâtul lui Rafael. De-acum nu se mai sfădește: lătratul e un strigăt de luptă și o amenințare. Pare gata să facă moarte de om, Milică, fi-ți-ar javra a dracului și spânzura-te-ai de ea cu lanțu’ ăla. Se oprise lumea-n loc. Se uitau ca la circ, incitați, nu l-o încăiera dracului câinele să-l tăvălească? Doar nițel să-l încingă, hă-hă-hă, nu te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nițel ca să se-nvețe minte... Ce vorbești, dom’le, dă-ți seama ce vorbești la băutură. De când cu democrația asta, toți face pe deștepții, să umble cu ditamai animalu’ dupe ei... Io unu’ n-aș da voie pă stradă cu javre d-astea să se dea la lume. Aș da o lege, dom’le, și ce vorbești bre, dă-ți seama, și mai dă-le dracului de legi, că numai legi aveți în cap, de-o să se-aleagă prafu’ cu atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vorbești bre, dă-ți seama, și mai dă-le dracului de legi, că numai legi aveți în cap, de-o să se-aleagă prafu’ cu atâtea scumpiri, și dă-ți seama, rahat cu perje. În loc să aivă grijă d-un copil, târâie javra-n lanț dupe el. Ditamai huiduma de câine cât un vițel... Nu te gândești cât mănâncă ăsta? Te rupe la buzunar, dom’le, s-a smintit lumea definitiv de când cu democrația. S-a dat drumu’ la avorturi, de crește lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mai oprește din lătrat, gata să-l trântească și să fugă cu el târâș ca să dea iama prin lume. — Care dracu’ dai? îngăimă Milică. Ghemuit după tarabă, Rafael striga vesel, ca și cum i-ar fi dat o veste bună: Băi, jigodie! Javră ordinară! Nu mai conta cui i se adresa. Câinelui sau lui Milică, fiindcă acesta nu-i recunoscu glasul. Ba poate nici nu-l auzi. Se calmase de-acum. Nu-i mai păsa de indiferent ce ar spune oricine și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de fugă. Nu e glumă, deh, să te lupți cu animalul ăsta... Ăsta da sport, și berea vărsându-se din pahare și o sticlă căzând de pe masă, prinsă din zbor de Milică, Ghiocel, fi-ți-ar căpățâna a dracului de javră băloasă... Culcat! Culcat! Culcat! Unde naiba să se mai culce? Poate doar în patul cu așternuturile răvășite. Ghiocel mârâia sub masă cu fălcile odihnindu-se pe pantofii lui Rafael. — Spune-i să se culce mai încolo. Ziceai că-i ascultător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]