5,277 matches
-
uneia dintre cele mai solide publicații de jazz din lume - Jazzthetik, editată la Münster. El și-a ales sintagma celebrului jazzolog Joachim-Ernst Berendt „Jazzul este o chestiune sexuală”, ca inspirație pentru o Întâlnire imaginară între Ernest Bornemann și Franz Kafka. Jazzul și erotismul - parametri unificatori pentru doi reprezentanți fenotipici ai generațiilor din care făceau parte: scriitorul Kafka (1883-1924) și criticul de jazz & sexologul Bornemann (1915-1995). Pe parcursul elaborării, studiul lui Justin a luat amploare, ajungând la peste 100 de pagini, ceea ce depășea
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Joachim-Ernst Berendt „Jazzul este o chestiune sexuală”, ca inspirație pentru o Întâlnire imaginară între Ernest Bornemann și Franz Kafka. Jazzul și erotismul - parametri unificatori pentru doi reprezentanți fenotipici ai generațiilor din care făceau parte: scriitorul Kafka (1883-1924) și criticul de jazz & sexologul Bornemann (1915-1995). Pe parcursul elaborării, studiul lui Justin a luat amploare, ajungând la peste 100 de pagini, ceea ce depășea zdrobitor timpul permis pentru expunerea de la Amerika Haus. Și eu am întâmpinat dificultăți similare. Tema aleasă - Global &local, cuvinte & jazz în
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
de jazz & sexologul Bornemann (1915-1995). Pe parcursul elaborării, studiul lui Justin a luat amploare, ajungând la peste 100 de pagini, ceea ce depășea zdrobitor timpul permis pentru expunerea de la Amerika Haus. Și eu am întâmpinat dificultăți similare. Tema aleasă - Global &local, cuvinte & jazz în lumea de azi - mi-a dat aripi, așa încât am depășit 50 de pagini (cu speranța că vor putea fi incluse, totuși, în volumul alcătuit de organizatorii Conferinței). Incomensurabila producție jazzistico-poetică exprimată în alte limbi decât engleza (începând de la apariția
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Salvador și Claude Nougaro în franceză, Yildiz Ibrahimova în turcă și bulgară, Tamara Obrovac în dialectul croat din Istria etc.); 2. Distorsiuni influențate de scat (plus „aura vocală”, vocabule inventate, pattern-uri verbale, sunete din natură sau industriale etc.) ale jazzului și muzicii improvizate în diverse contexte lingvistice: brazilienii Hermeto Pascoal, Joăo Bosco, Tom Ze, Gilberto Gil ș.a., grupulShin/Georgia, Maria Joăo/Portugalia, Grzegorz Karnas/Polonia, Valentina Ponomareva/Rusia, Anca Parghel, Maria Răducanu/ România, Huong Thanh/ Vietnam, Yma Sumac/ Peru, Youn
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Blok; transfigurările jazz-poetry ale textelor poetei expresioniste Else Lasker-Schüler de către trio-ul german Heinz Becker, Isabel Zeumer, Karl-Heinz Stegmann. Un moment cu totul special l-a reprezentat așa-numita Keynote Address, datorată scriitorului/profesorului/jazzofilului american Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as a Liberator of Language (Jazzul ca eliberator al limbajului). Dincolo de multitudinea considerațiunilor erudite pe care le poate suscita genul în discuție, vorbitorul a ținut să evidențieze preeminența factorului afectiv în definirea artei muzical-improvizatorice. Chintesența jazzului rezidă în umanismul său
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
expresioniste Else Lasker-Schüler de către trio-ul german Heinz Becker, Isabel Zeumer, Karl-Heinz Stegmann. Un moment cu totul special l-a reprezentat așa-numita Keynote Address, datorată scriitorului/profesorului/jazzofilului american Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as a Liberator of Language (Jazzul ca eliberator al limbajului). Dincolo de multitudinea considerațiunilor erudite pe care le poate suscita genul în discuție, vorbitorul a ținut să evidențieze preeminența factorului afectiv în definirea artei muzical-improvizatorice. Chintesența jazzului rezidă în umanismul său funciar. Să recunoaștem că, din perspectiva
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as a Liberator of Language (Jazzul ca eliberator al limbajului). Dincolo de multitudinea considerațiunilor erudite pe care le poate suscita genul în discuție, vorbitorul a ținut să evidențieze preeminența factorului afectiv în definirea artei muzical-improvizatorice. Chintesența jazzului rezidă în umanismul său funciar. Să recunoaștem că, din perspectiva unei lumi tot mai aliena(n)te, un asemenea atú poate fi decisiv - și s-a manifestat ca atare - întru salvgardarea muzicii de sorginte afro-americană (aflată, actualmente, în plină expansiune
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
ca atare - întru salvgardarea muzicii de sorginte afro-americană (aflată, actualmente, în plină expansiune periplanetară). Pe lângă talentul oratoric, Sascha Feinstein ne-a încântat cu marea sa reușită editorială: aceea de a publica timp de aproape 20 de ani revista semestrială de jazz și literatură Brilliant Corners (titulatură preluată de la una dintre capodoperele pianistului și compozitorului Thelonious Monk). Ocazie de a-i reaminti că, în urmă cu câțiva ani, îmi publicase acolo versuri de coloratură jazzistică în traducerea lui Adam J. Sorkin. Mi-
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Ocazie de a-i reaminti că, în urmă cu câțiva ani, îmi publicase acolo versuri de coloratură jazzistică în traducerea lui Adam J. Sorkin. Mi-am îmbogățit astfel sufletul cu încă o experiență profund umană, facilitată de muzicatuturor- posibilităților numită jazz.
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
de valoare. Și, firește, de un agent priceput. Ceea ce, în opinia mea, corespunde modului rațional de funcționare a lumii. Ca să vă dați seama cât de jalnică e situația de fapt, comparați „concursurile pe națiuni” gen Eurovision cu festivalurile pop-rock sau jazz, unde primează criteriul valorii sau al popularității. În primul caz, e „musai” să inviți pe toată lumea (ceea ce e demn de stimă). În al doilea, vor participa doar cei despre care știi că nu vor fi huiduiți de plătitorii de bilete
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
a trimis Noii Reviste Române "o lungă și apologetică epistolă în chip de mesagiu, care însă n-a convins pe nimeni", după expresionismul ce ar fi fost lansat, de asemenea "fără succes", de Ideea europeană, după "arta neagră" și după jazzul negrilor, "violent și sincopat, zbucnit să-ți taie respirația", se ivește, în fine, cubismul, ce "avea să dezlănțuie cumplitele sale ravagii printre cîțiva pictori, sculptori, dar, mai ales, printre arhitecții noștri, care, încurajați de tehnica sumară a betonului armat, au
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
contemporane propune, printre altele, renumitele Dance Theatre of Harlem și Nederlands Dans Theatre; curioșilor care vor să afle ce se petrece în culise li se va arăta cum se pregătește un spectacol iar în work-shopuri va fi vorba și despre jazz, flamenco, hip-hop și chiar despre uitatul step. În privința exigenței publicului meloman spune ceva afișul Festivalului de muzică veche care beneficiază de participarea unor artiști de mare prestigiu dar mai ales de un program foarte rafinat, gândit ca un spectacol sonor
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
realizării concertelor pentru două, trei și patru piane de Bach; ansamblul corzilor a sunat ritmic dar greoi, consistent, puțin diferențiat timbral. Sunt experiențe de pe urma cărora mulți pot învăța. Tot la Ateneu, o experiență inedită a constituit-o organizarea concertului de jazz, de song-uri americane, concert ai cărui protagoniști de vivace strălucire au fost Johnny Răducanu, fermecător, ca întotdeauna, și entuziastul, neobositul dirijor american Valentin Radu, originar din București. Titlul spectacolului-concert, "Pod peste ape învolburate", sugerează avatarurile existenței noastre cotidiene, indiferent
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
nomazi cinefili); terasa din fața Hotelului-sanatoriu Thermal (sediul Festivalului), unde la o bere sau o "oplatky"(un fel de vafă - "specialitate a casei" de mai bine de un secol) poți asculta orice - de la menuete de Mozart și sonate de Beethoven la jazz și muzică de café-concert - dar, în nici un caz, manele; și, în fine, asemeni unui refren, tradiționalul salut ceh "ahoj" (ce, amintindu-ți de "Asul de pică" al lui Forman, îți răscolește nostalgii cinefile) și, ca un reper, nelipsita ploaie - rece
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
viață (Judi Dench) ori fiicei ei de o stupidă severitate (Carrie-Anne Moss), unei neveste umilite care renaște spectaculos (Lena Olin, soția regizorului) sau bărbatului ei de o violență obtuză, înnebunit de emanciparea femeii (Peter Stormare), unui tînăr preot pasionat de jazz ori unui bătrîn îndrăgostit întîrziat. Iubirea spirituală și iubirea carnală - deopotrivă în firea omului - sînt repuse în drepturi de către frumoasa cofetăreasă, care află și îndeplinește dorințele cele mai secrete cu ajutorul dulciurilor pregătite după străvechi rețete. Cocheta cofetărie - devenită și loc
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
Nicolae Manolescu Johnny este unul singur. Este unic și incomparabil. La împlinirea vîrstei de 70 de ani, România literară îi consacră lui Johnny Răducanu, maestrul jazzului românesc, două pagini la care colaborează cîteva personalități culturale, muzicieni, artiști. în ce mă privește, nu mă voi pronunța asupra muzicianului, deopotrivă compozitor și interpret. Cel mai afon dintre prietenii lui fiind eu, aș prefera să nu-mi dau cu
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
să le cultive cu reprezentanții celor mai diverse arte. De la colegii de breaslă până la literați, de la oamenii de teatru până la artiștii plastici, de la coregrafi până la arhitecți. Identificându-și traiectul existențial cu arta improvizației muzicale, a demonstrat prin sine însuși că jazzului nu-i poate rămâne străină nici una dintre manifestările esteticului. Johnny Răducanu le-a inspirat multor confrați intelectuali formulări memorabile. în filmulețul prezentat de TVR1 la cea de-a 70-a aniversare a muzicianului au fost citate câteva dintre ele, fără
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
aniversare a muzicianului au fost citate câteva dintre ele, fără a-i menționa pe toți autorii. Lectorul acribic le va găsi semnăturile în numărul omagial, 48/ 1991, al revistei Contemporanul Ideea Europeană. Pe vremea aceea reușisem să public, în paginile Jazz Context din Steaua, scânteietoarele inedite improvizate metaforic de Nichita Stănescu despre cel ce improviza în fraze melodice. Chiar dacă personalitatea lui Johnny Răducanu e la fel de inefabilă precum muzica sa, cei care au încercat să i-o capteze în cuvânt par a
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
a se contamina de inventivitatea (cu accente poznașe) a personajului. Aș recomanda cititorilor mai tineri inspiratele cugetări pe această temă emise de Sorin Dumitrescu (ilustrator al albumului discografic Confesiuni I și autor al neuitatului aforism: "Johnny Răducanu a introdus în jazz instituția autohtonă a oftatului"), Andrei Pleșu, Dan Laurențiu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu (originar din aceeași urbe dunăreană), Florian Lungu, Dumitru Capoianu, Cornel Todea, Edgar Elian etc. Din unghi muzicologic, Pascal Bentoiu a dat una dintre cele mai penetrante caracterizări ale
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
întreprinse, cu un aer de copil mirat și uneori malițios, de către Johnny." Scurt timp înainte ca "the Swinging Guru" să împlinească șapte decenii de viață, Sorin Antohi (a cărui formulă o citasem ca titlu la o amplă prezentare apologetică în Jazz Forum) mi-a trimis prin e-mail o splendidă rememorare a felului cum îl cunoscusem noi pe maestru. Precis o voi utiliza în viitoarele mele sinteze despre evoluția muzicii-simbol a secolului abia încheiat. Merită elogii inițiativa României literare de a consacra
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
o splendidă rememorare a felului cum îl cunoscusem noi pe maestru. Precis o voi utiliza în viitoarele mele sinteze despre evoluția muzicii-simbol a secolului abia încheiat. Merită elogii inițiativa României literare de a consacra un spațiu special acestei sărbători a jazzului românesc (altminteri, presa noastră culturală își menține inapetența față de manifestări artistice de maximă creativitate și "sincronism" cu evoluțiile la vârf pe plan mondial: jazzul și coregrafia). Dacă libertatea câștigată după 1989 n-a ameliorat, din păcate, soarta micii noastre comunități
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
abia încheiat. Merită elogii inițiativa României literare de a consacra un spațiu special acestei sărbători a jazzului românesc (altminteri, presa noastră culturală își menține inapetența față de manifestări artistice de maximă creativitate și "sincronism" cu evoluțiile la vârf pe plan mondial: jazzul și coregrafia). Dacă libertatea câștigată după 1989 n-a ameliorat, din păcate, soarta micii noastre comunități jazzistice (afectată de trista hemoragie a talentelor spre țări mai prospere), în schimb atitudinea sărbătoritului de acum a rămas consecventă: la bine, ca și
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
a preferat să-i încânte în primul rând pe cei între care s-a născut. Fusese un promotor al rafinării melosului românesc în ritmuri și armonii saturate de swing, anticipând - cu mai bine de trei decenii - actualul caracter periplanetar al jazzului. Astăzi, Johnny Răducanu e una dintre puținele verigi vii dintre o epocă a jazzului-ca-metaforă-a-libertății și timpul nostru frustrat de iluzii. Recentul concert aniversar de la Sala Radio din București l-a readus în postura de catalizator a ceea ce avem mai valoros
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
bucăți din America, cuvinte ciudate, case de negăsit azi în Iași, suferință, frînturi de romanță, priviri din mii și mii de ochi, hohote de rîs, lacrimi, doruri, doine și șoapte, cimitire și palate, vodcă și tutun, voluptăți și dezamăgiri, un jazz de toate zilele și nopțile, de sărbătoare, de vise și coșmaruri, de viață, de dumnezeire și de moarte. O zi petrecută cu Johnny înseamnă un acces la ceva din comorile acestea. Pe el nu-l interesează bogățiile pămîntești, lumești, trecătoare
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
lui, într-un tren de Iași, într-o piață, în mașina mea care nu i-a creat niciodată un sentiment de siguranță. Într-o iarnă cu un frig năprasnic, prietena mea m-a dus la Praga, la renumitul club de jazz �Reduta". În vitrine, poze cu Bill Clinton cîntînd la saxofon în acel loc, însoțit de Havel. Am gustat concertul din plin și ne gîndeam la Johnny. Nu mare ne-a fost mirarea să descoperim, mai în cehă, mai în engleză
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]