381 matches
-
cameră, deschid ferestrele larg să intre aerul sănătos de afară; nu știu de ce, dar am observat că, În toate casele mai Înstărite, se aciuează un damf, un miros puturos, ceva rafinat de grețos ce-mi atacă nările cu acizi tari. Jegul mic-burghez se lipește de mobile, de lucruri, de suflarea celor ce locuiesc În asemenea case. Mă lovește direct În stomac mirosul urât al unor doamne bine, un amestec complicat de parfum, deodorant tare și usturoi, că trebuie să mă păstrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
părului, prin rănile neînchegate. Pe urmă, dintr-odată, nu l-am mai auzit. El continua să curgă, fără îndoială, ca o apă freatică, dar mă obișnuisem. Așa cum mă obișnuisem cu mâncarea sleită, cu bătăile în miez de noapte ori cu jegul care mi se scorojea pe la încheieturi. Ai fi zis că, nemaiauzind zgomotul în care mă scufundam ca într-un aluat otrăvit, puteam simți, în sfârșit, liniștea. Or, nu era deloc așa. Acolo unde se întâlneau simțurile mele, prea tăbăcite ca să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să nu fie strivită nici prin hrănire, nici prin mers și, în ultimă instanță, nici prin respirație, pentru că Merry, cu ajutorul fanatismului criminal, a descoperit spiritualitatea sinucigașă. Acum, când simte izul fetid al corpului ei blindat de texte jainiste și de jeg, când anulează distanța infernală a celor cinci ani exasperanți, Suedezul, ajuns la capătul ultim al disperării, deschide gura, dar nu o mai sărută, ci revarsă pe chipul fiicei sale întrebarea, sufocată în vomă, "Cine ești?" Cartea oferă scenariul absolut al
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sunt de părere că au fost victimele nedreptății În decursul carierei vor pricepe furia lui Dempsey. Și se vor recunoaște și mai abitir În rândurile următoare: „ELIZA: Povestește-mi despre Hazlitt. R.D.: Hazlitt nu mă interesează. Nici măcar n-am citit jegul ăla de carte a lui Swallow. Nici nu-i nevoie. Am participat Împreună cu el la atâtea consilii profesorale plicticoase, că-mi pot face o idee despre ea. Gândul că ar putea fi un candidat serios la ocuparea catedrei UNESCO e
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
că m-am săturat să mă tot holbez în terfeloagele astea de albume..., soioase, înnegrite, fleșcăite... Gh. P. doi: Fii mai cuviincios cu trecutul... Gh. P. unu: Păi nu-i așa! Că toate foile astea-s pline de salive, de jeg de pe degete... Am să-mi pun mănuși și mască de protecție... Zău c-așa am să fac dacă mă mai pui să mă uit în ele. Gh. P. doi: Hm!, ți-e frică de trecut..., ți-e frică să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce se transmite, într-adevăr, prin asociere, de la spațiu la locuitorii acestuia: (64) Sala aceasta, cu pereți în întregime îmbrăcați în lemn, a fost cîndva zugrăvită într-o culoare, pe care astăzi n-o mai poți desluși și pe care jegul s-a stratificat, desenînd tot felul de chipuri bizare. De-a lungul pereților se înșiruie cîteva polițe slinoase, înțesate de carafe ciobite și cu luciul șters de vreme, inele de metal pentru sulul șervetelor, teancuri de farfurii din porțelan gros
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ele cusute cu fire de ață neagră și roșie, la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele și os și abia suflînd, cel dintîi trăgînd cu biciul, celălalt tremurînd; toate acestea făceau un singur tot, de-o singură culoare și cu aceleași mișcări, executînd aproape aceleași
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vechi s-a făcut o modificare fundamentală după schisma fariseilor, scoțîndu-se cam tot ce ar fi amintit de conținutul lor de la începutul seco- lului l al erei noastre așa cum le-a lăsat timpul ca moștenire prin manuscrisele de la Marea Moartă. Jeguri odioase și criminale, de acum înainte vă doresc să aveți parte numai de ce ne-ați făcut voi nouă! Iar Elio din scrierea amintită mai sus este Ilio de pe tăblițele de plumb ale strămoșilor mei, adică luminații sau fiii luminii neamului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o descriere a fiarei care seamănă cu imaginea caduceului folosit de creștinii arimini cît și cei numiți gnostici adică cunoscători. Turbăcioasa fiară a primit întreaga putere a balaurului și speria și îngrozea toată lumea care i se închina, numai cei cu jeg gros și darul minciunii s-au ținut tari. La 13,6-7 găsim: Ea și-a deschis gura și a început să rostească hule împotriva lui Iah-we, să-i hulească numele, cortul și pe cei ce locuiesc în cer. I s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
frunte și mîna dreaptă, ofranda pîi-nii, învierea și crucea au ajuns simboluri ale Satanei! Eu cred că Satana este cel care fură, minte și ucide și cel care conduce pe fiii întunericului numai la nele-giuri. Ce mai spuneți despre asta jeguri criminale și monstruoase, zicerea nu se găsește în făcă-tora, și dacă o cauți cu microscopul electronic, dar este unul din fundamentele religiei geților! Nu v-ar mai primi pămîntul adunătură de blestemați sa-taniști pentru crimele făcute împotriva neamului get! Să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
înfăptuite în dauna neamului get. Chiar dacă unii vor tuși cu pucioasă iar alții își vor pune coarne de rinocer pentru a-și apăra minciunile și crimele făcute în numele dorinței de putere și avere, adevărul îi va nimici ca pe niște jeguri vii și urduroase păstorite de Satana de peste 1600 de ani. Amintesc spre cutremurarea leprelor, lăcașul de cult descoperit în localitatea Parța din județul Timiș care avea ca simbol al sacrului un cap de taur, iar vechimea lui se urcă mult
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
flori de secară, de secărică, sfeclă roșie, șovârf, coajă de stejar, cu stânjenei albaștri, traista ciobanului, trandafir roșu, troscot gras, vâsc (de măr sau de păr), unghia găii, rădăcini de urzică moartă. ARSURI GASTRICE Senzația de arsură (pirozis, piroză, acreală, jeg), ce urcă din stomac prin esofag fiind asociată cu un gust acru, mai poate fi tratată astfel: Consumați morcovi cruzi sau frunze de țelină. Dacă suferiți de arsuri gastrice, consumați zilnic câteva boabe cu fulgi de ovăz. Luați o linguriță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
personale ale jurnaliștilor ca atare) și dornici să devină, la rândul lor, o parte activă în interpretarea realității. La început au fost forumurile care, din nefericire, au adus, pe lângă observații sau nuanțe critice ale cititorilor onești, o maree sufocantă de jeg uman, de mârlănie agresivă și de isterii ticăloase care au decredibilizat rapid acest mecanism de democratizare a comentariului public. Astăzi, pentru orice om civilizat, forumurile nemoderate sunt o formă iritantă de obscenitate publică, o sursă de infecție socială, o probă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
obțină publicitate. De aceea, în mod cu totul iresponsabil, administratorii de conținut media distribuit prin internet nu numai că nu au aplicat niciun filtru moral și profesional asupra comentariilor, ci, dimpotrivă, au încurajat în mod scandalos proliferarea mahalagismului și a jegului uman sub pseudonim cu motivația strâmbă, profund discutabilă, a măririi traficului aducător de publicitate. Odată stârnită, această tornadă nu a mai putut fi oprită. După ziarele de pe internet au apărut noi forme de comunicare, etichetate cu un termen nou și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
localitatea Pietroasa s-a descoperit un tezaur care conținea și un colan(tăiat mai tîrziu în patru bucăți) cu inscripția GLIE I(i: a alerga, a goni) IO RINE(a rîni: a curăța bălegarul din grajd sau coteț) I GEG(jeg, murdărie, spurcăciune, om rău). Pînă în prezent acest text nu a fost înțeles dar încă din anul 1843 arheologul italian Micali remarca asemănarea dintre literele de pe colanul descoperit în România și unele litere din alfabetul cretan liniar B folosit în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tezaurul a fost făurit de strămoșii noștri geți înainte ca Zamolxe să ceară renunțarea la folosirea aurului adică în secolul VI î.e.n. Textul de pe bucata de colan are următorul conținut: ,,Eu voi merge prin glie să rînesc și să alung jegul”, adică să curețe țara de răi și de rele. După părăsirea Geției de către romani era imposibil ca cineva să organizeze o structură socială revendicînd fruntariile gliei străbune. Istoricii spun că după prăpădul roman, pe meleagurile noastre s-au aciuat mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
memoria strămoșilor este foarte importantă precizarea că obiceiul incineră- rii se face după ,,datina veche”, adică atunci nu le punea nimeni în discuție dreptu- rile de sălășluire pe meleagurile carpatine, așa cum o fac astăzi fel de fel de scursuri și jeguri ale istoriei care se pretind rădăcinile neamului omenesc, și totul susți- nut numai de minciuni, emanații, revelații și conspirații. Sicto - mato, ne lasă informații pe tăblița 14 despre organizarea și instruirea oștirii geților condusă de basileul Sarlieo. Cred că acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a fost adus plin de umilință, la cetate pentru închinare. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia și l-a dus sub un salcîm să-și audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăștiat ca pleava de cînepă peste ținut și am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ținutul și am privit cu grijă la administrare pentru că Enia și neamul lui s-au murdărit(depravat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
getul Parioso, getul Montueo, getul Guroeso, getul Peluet și turnată de conducătorul boero Bisto. Cît despre cei care vor călca în picioare această poruncă vor fi aspru apăsați(pedepsiți cu moartea). Conducătorul le va da miști și le va striga: jeg viu ia-i!” Cred că numele corect al conducătorului este Bisto pentru că boero era un titlu sau funcție care mai apare la patru conducători fiind și grupul de sfetnici al lui boero Biseto l. Tăblița 37 ne povestește despre campania
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-l țină pe loc, e învederată în plastica înfățișare a lui Ulise, jegos de apa mării: Iar Ulise Se coborî la râu ca să se spele De sărătura care-i cotropise Tot spatele și umerile-i late, Și capu-și curăți de jegul mării. Atmosfera sătească e realizată cu mijloace de pictor. Ulise doarme pe o blană de bou neargăsită, învelit cu piei de oi și cu un țol adus de Evrimona, el are la gospodăria lui casă cu pridvor, împrejmuită cu zid
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crudă. Omul e sau cu picioarele candide, sau fabulos de murdar, lucrurile sunt peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
folosi, ca în pictură, orice coloare indiferent de proveniența ei, de altfel în tradiția bisericii, care exaltă materia înjosită, spre a zgudui spiritul. Starea sanitară a arhimandritului care și-a frânt piciorul său murdar este tot atât de pură, plastic, ca și jegurile și pieile arse ale realiștilor din clasa lui Ribera și Murillo. Câteodată totuși se exagerează. În Tablete din țara de Kuty, Arghezi dă pamfletului atmosfera fabuloasă din opera satirică a lui Swift și a utopiștilor în genere. Ostilitatea e absorbită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că m-am săturat să mă tot holbez în terfeloagele astea de albume..., soioase, înnegrite, fleșcăite... Gh. P. doi: Fii mai cuviincios cu trecutul... Gh. P. unu: Păi nu-i așa! Că toate foile astea-s pline de salive, de jeg de pe degete... Am să-mi pun mănuși și mască de protecție... Zău c-așa am să fac dacă mă mai pui să mă uit în ele. Gh. P. doi: Hm!, ți-e frică de trecut..., ți-e frică să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]