1,000 matches
-
a spus preotul la cununie în biserică: îți lași părinții, pe mămica și pe tăticu`, și te unești cu bărbatul sau femeia ta, ar fi trebuit să i-o spui... Tu, zice bătrânul rânjind, care te-ai măritat cu un jidan, n-ai dreptul să ne dai lecții. Ticăloșia dumitale, i-am răspuns, nu mă jignește. Pentru mine un om nu e mai prejos decât altul, fiindcă e evreu sau de altă nație. Numai troglodiții din Africa se ucid între ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
duceți amândoi acolo să lucrați într-un chibuț..." Asta era formidabil! gândii. Ea care se măritase cu un evreu, care îi cumpărase acest apartament și ei ,cum spuseese adineauri, vorbea ca și când în viața ei n-ar fi iubit tocmai un jidan... Mă uitai într-o parte, ca să nu i-o spun și să nu râd sardonic... I-o spuse însă Tasia: "Tu în ce casă stai? Ce era bărbatu-tău care ți-a făcut-o cadou?"' "Ehe! Era un om cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
casă stai? Ce era bărbatu-tău care ți-a făcut-o cadou?"' "Ehe! Era un om cu un cap mai presus decât alții, să nu te legi tu de el! Inimă de aur!" "O fi fost, zise Tasia, da` tot jidan era! Nu-ți stă ție bine să-i vorbești de rău!""Oa" nu-i vorbesc de rău, Tasia! Spun numai că drumul e liber, să se ducă cu ea unde vrea!" "Dar aia e măritată, dragă, ce tot vorbești tu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iradia de bucurie, căci bolnavul își holbase ochii spre el și numai la el se uita. Nu el îl salvase? Și reuși să bâiguie și avu un rictus care îi strâmbă buzele palide: du-te în p... mă-tii de jidan! Asta îi spuse și cu forța pe care o mai avu scrâșni și din dinți. Ne retraserăm imediat îngrețoșați și îl luarăm de-acolo și pe bietul folclorist, care se întristă din ziua aceea și deveni tăcut. Nu ne mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la acea revistă. Nu-l uitasem pe acel tip. De ce surâsese el astfel? Și îi povestii Ninetei și o întrebai de ce rânjise el astfel, fiindcă surâsul cinic devenise rânjit. "E o poveste lungă, zise Nineta. Tipu-acela nu era un jidan? N-avea părul roșcat?" "Ba chiar!" " Și-a bătut joc de mine. Întâi el, pe urmă toți, în frunte cu directorul revistei. Numai asta te interesează?" "Mă interesează tot ceea ce poți tu povesti." Și Nineta se întoarse înapoi și obsedată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român este a fi crescin, și a fi crescin este a fi crescin de ritul bisericeĭ resăritului" (Melidon, 1874, p. 119). b) a doua dimensiune este reprezentată de "jidani" (străinism etnic): "Streinismul, în România, este represintat, în mod maĭ covârsitor și maĭ vetemător, prin Evreĭ (jidanĭ)" (Melidon, 1874, p. 120). Dacă în privința apartenenței confesionale și a opiunilor religioase, Melidon promovează o atitudine tolerantă, lucrurile se schimbă dramatic atunci când vine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să apere? Nu pe bătrâna care îl implora, care îl ruga și pe care un nemernic de cămătar a jefuit-o, n-avea decât cinci sute de ruble, toată averea ei, ci l-a apărat chiar pe cămătar, Seidler, un jidan, pentru că i-a promis că-i dă cincizeci de ruble. — Cincizeci de ruble în caz de câștig procesul și numai cinci dacă îl pierd, explică deodată Lebedev, vorbind cu totul altfel decât mai înainte, ca și cum n-ar fi țipat niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și blând; zâmbea doar, însă odată a găsit cu cale să aibă o explicație serioasă cu Ganea, ceea ce a și făcut chiar cu oarecare demnitate. I-a demonstrat că nu face nimic necinstit și că degeaba acesta spune că-i jidan; că n-are nici o vină dacă banii sunt atât de prețuiți; că acționează cu dreptate, cinstit și că, în realitate, nu e decât agent în „aceste“ chestiuni și, în sfârșit, că datorită acurateței în afaceri, mulți oameni de cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
d-lui Grigore Sturza din cea de a doua; și pe cea cu politica națională (Cariagdi, Pherechydis, Giani, C. A. Rosetti, Carada) etc., care din fericire a crescut (împreună cu înmulțirea străinilor în țară) și se mărește pe toată ziua (prin jidani și bulgari). De aci urmează că românii fac politică străină - rusească ori nemțească; iar Cariagdi și Carada politica națională. Fiul lui Mihai Vodă Sturza e vândut Rusiei se 'nțelege; Carada însă are un caracter prea stoic pentru a fi accesibil
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mulți aderenți, s-au împărțit în două uniuni, dintre cari cea de nord recunoaște autoritatea comitetului executiv, iar uniunea lucrătorilor de sud lucrează de capul ei. Se zice că Uniunea de sud a luat parte foarte activă la persecuțiile contra jidanilor. În Petersburg s-au fabricat cu intențiune proclamații falșe în numele țarului, cari au fost împrăștiate în sudul țării spre a ațâța mulțimea. În aceste hârtii se zicea ca țăranii să ocupe îndată locurile promise lor, căci țarul deocamdată nu poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răzătura de coaje de stejar în loc de făină. În Moldova, care are un caracter național mult mai puțin asimilant și mai rezistent decât partea de dincoace de Milcov, populația e lăsată la discreția unei administrațuni fără nume care e în buzunarele jidanilor, asemenea Ministeriului de Război. Acea jumătate a țării se zbate sub egemonia uliței Bucureștilor aliată cu jidanii, prezentând aproape ultimele convulsiuni ale unui corp care moare. Puținele colțuri de selfgovernment care a putut a se alege în mod liber strigă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asimilant și mai rezistent decât partea de dincoace de Milcov, populația e lăsată la discreția unei administrațuni fără nume care e în buzunarele jidanilor, asemenea Ministeriului de Război. Acea jumătate a țării se zbate sub egemonia uliței Bucureștilor aliată cu jidanii, prezentând aproape ultimele convulsiuni ale unui corp care moare. Puținele colțuri de selfgovernment care a putut a se alege în mod liber strigă prin țifre și din gură că starea lucrurilor e nesuferită. Astfel în studiul statistic asupra mișcării populațiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în contra lipitorilor care o sug și o degradează. Ce face guvernul, ce d. C. A. Rosetti? În loc de-a da tot concursul posibil elementelor cari se opun înstrăinării țării, d-sa instigă formarea unui partid roșu în Moldova, compus din jidanii cari, prin modificarea art. 7, devin alegători în colegiul I și al II[-lea]. Uneltele pentru această definitivă vânzare de țară și naționalitate sunt acei cari, pentru funcții, sapă consiliul general al județului Iași și consiliul comunal de acolo, căci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de rebeliune patronii republicei de la Ploiești și eroii nopții de la 11 februarie? Dar, se 'nțelege. D. C. A. Rosetti vrea să aibă cu orice preț partid roșu în Moldova, de aceea-i trebuiesc noii cetățeni de orice proveniență ar fi. Jidanii i-au făcut primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naționale ale acestei țări; jidanii 'i vor forma și partidul roșu din Moldova care la urma urmelor nu se poate compune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
preț partid roșu în Moldova, de aceea-i trebuiesc noii cetățeni de orice proveniență ar fi. Jidanii i-au făcut primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naționale ale acestei țări; jidanii 'i vor forma și partidul roșu din Moldova care la urma urmelor nu se poate compune numai din fizionomii confiscate ale poliției secrete. [25 iulie 1881] ["LA ARTICOLUL NOSTRU... La articolul nostru Creditul Mobiliar și presa capitalei "Războiul"-Weiss răspunde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
față cu un stat mic care n-a avut nicicând onoarea de-a face parte nici din posesiunile Sf. Ștefan, nici din acelea a vreunui alt sfânt unguresc. Minciuna primblată atunci pe ulițe în salve de tunuri și în strigările jidanilor cari formează majoritatea capitalei maghiare nu ne-au jenat deloc. De-aceea ar fi natural să nu-i jeneze nici pe d-lor hartele etnografice cari, conform adevărului, ar arăta că rasa română, nu regatul român, se întinde chiar și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi natural să nu-i jeneze nici pe d-lor hartele etnografice cari, conform adevărului, ar arăta că rasa română, nu regatul român, se întinde chiar și dincolo de Tisa în urma sterilității rasei maghiare și a corciturilor de nemți și de jidani cu cari găsește de cuviință a se reîmprospăta. Dacă, cu toate că Parlamentul unguresc consistă în majoritate din mameluci venali și vânduți în datorii, cu toate că administrația ungurească e compusă din tot ce e mai corupt și mai vițios, cu tot sistemul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
industrie, gineri ai miniștrilor ungurești pe cari poliția de-acolo se face că-i scapă, pentru ca abia în București să se puie mâna pe ei, sunt destui. Descoperirile presei maghiare chiar sunt față pentru a dovedi corupțiunea acelei pături de jidani, slovaci și nemți maghiarizați, cu predominarea cărora onor. Tisza fericește popoarele Coroanei ungare. Aci stă răul. Criteriul statului unguresc întru a-și alege funcționarii și reprezentanții nu e, ca-n alte state, onorabilitatea sau capacitatea. Toți friponii, toate veniturile, tot
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt, din contra, determinante pentru viața publică. Urmările le vedem. Neavând tradiții, nici patrie hotărâtă, ele urăsc trecutul, au rupt-o cu tradițiile; au prefăcut țara în mlaștină de scurgere pentru toate elementele nesănătoase ale străinătății. Azi deja fraternizează cu jidanii, mâine vor coloniza țara cu nemți, deși aceasta nu se poate întîmpla decât în socoteala poporului autohton. De acolo în fine demagogia descreierată și teoria de "om și om". Dacă - ceea ce nu se mai poate spera - Dumnezeu ar avea milă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dezvoltat o morbiditate în satele noastre care nu s-a mai pomenit nicicând, nici în timp de epidemii. Iată în adevăr unde am ajuns. Până și sănătatea fizică a poporului nostru, robit de uzură, stors de corupția administrativă, otrăvit de jidani, e compromisă atât de adânc încît trebuiesc spitaluri în sate. Noi, bunăoară, am crede că o pușcărie în care să încapă xenocrația de toate categoriile ar fi cu mult mai practică; căci ceea ce trebuie schimbat e regimul de trai al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe care avea a o pune la dispoziția societății, a țării, era minimă; echilibrul între puterea musculară cheltuită și între restituția acestei puteri prin alimente era deplin. Acest echilibru e acum stricat. Sute de mii de greco - bulgari și de jidani trăiesc azi de pe spatele aceluiași număr de muncitori; aceștia caută să-și înzecească munca pentru ca să susție noua sarcină socială și cu toate astea regimul alimentar, departe de a deveni mai bun, e mult mai rău decât înainte. Există sate mari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imprescriptibile ale cetățeanului, același om a devenit proprietar mare și ducea țăranii la muncă în cuști de câni ca ale hengherilor, iar noaptea, ca să nu fugă îi înconjura cu cercuri de fier cu țepi. Dosarele tribunalului sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și spurcăciunilor universului a ajuns poporul românesc. Și aceste rele strigătoare la cer d. C. A. Rosetti le lecuiește cu decoct de mușățel? Ridicol! [20 august 1881] {EminescuOpXII 301} [""ROMÎNUL" ESTE DE-O UȘURINȚĂ... "] Romînul" este de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]