534 matches
-
până În zilele noastre, nu doar motivația rituală a infanticidului, dar și unele „detalii tehnice” (butoiul cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cristos, sângele victimei se scurge În vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp. 18-19)"/>. Peste zece ani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Aceeași metaforă, centrată pe imaginea evreului ucigaș și hemofag, se regăsește frecvent În marșurile legionarilor români, foarte populare În anii ’20-’30 : Priviți cum ghiarele lui Iuda Adânc se-nfig În trupul meu, Priviți cum sângele meu curge, Priviți cum jidovii mi-l beu ! <endnote id="(255, p. 25)"/>. Metafora folosită de N. Paulescu și de legionari produce un transfer de semnificație de la concret la abstract : nu doar câțiva evrei beau sângele vreunui român, ci evreii beau sângele românilor, al Întregii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cușer (de exemplu, vase pentru carne diferite de cele pentru lactate). Țăranii și târgoveții creștini nu percepeau aceste reguli din perspectiva curățeniei și igienei culinare, ci dimpotrivă. În 1817, de pildă, târgoveții români din Botoșani se plângeau domnitorului Moldovei că „jidovii le pângăresc fântânile”, spălându-și „vasele [lor] spurcate” <endnote id="(535, p. 403)"/>. La acestea se adaugă legendele privind evreii care infestează fântânile, doctorii evrei care-i omoară pe creștini („Medicii jidani asasinează bolnavii creștini !”, sună titlul unui articol din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și credința populară conform căreia, dacă nu plouă de „sărbătorile jidovești”, câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ [evreu]” <endnote id="(137, p. 274)"/>. Evident, este vorba de „Sărbătoarea colibelor” (ebr. Sukot), când, Într-adevăr, evreii se roagă și execută dansuri rituale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un tâlhar de jidan” <endnote id="(3)"/>, sau cu umor negru, ca Într-o colindă negativă din folclorul polonez : Vai, frații mei dragi, ce făcurăți voi, De-ați ucis doi jidovi, colo lângă Krzanów, Iar unui al treilea, În brădet la Baranów, Străpunsu-i-ați capul c-un glonte de pușcă ? Ah vei mir, bim bam bum !... <endnote id="(184, p. 46)"/>. „O parodie negativă a plugușorului, plină de urări negative și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(429, p. 16)"/>. Astfel se justifică - scrie Sorin Alexandrescu - crimele religioase și, la limită, războaiele religioase, până În ziua de azi. „Uciderea necredinciosului [...] este absolvită de păcat” <endnote id="(748, p. 222)"/>. <endnotelist> Note și bibliografie 1. Lazăr Șăineanu, „Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521- 528. 2. Simeon Florea Marian, „Satire bucovinene contra evreilor”, În Columna lui Traian, II, 1871, p. 39. 3. Moses Schwarzfeld, Evreii În literatura populară română. Studiu de psichologie populară, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Minerva, București, 1978. 35. Traian German, Meteorologie populară, Blaj, 1928. 36. Tudor Pamfile, Văzduhul, București, 1916. 37. Josy Eisenberg, O istorie a evreilor, Ediduta Humanitas, București, 1993. 38. Artur Gorovei, Cimiliturile la români, București, 1898. 39. Dicționarul limbii române, s.v. „jidov”, Academia Română, București, 1937. 40. În legendele sârbești, rolul zmeului antropofag este jucat de jidov, iar În cele rusești, apelativul jid are și sensul de „drac” ; 34, pp. 532 și 656 ; vezi și 3, pp. 60-78. 41. Jean Delumeau, Frica În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București, 1916. 37. Josy Eisenberg, O istorie a evreilor, Ediduta Humanitas, București, 1993. 38. Artur Gorovei, Cimiliturile la români, București, 1898. 39. Dicționarul limbii române, s.v. „jidov”, Academia Română, București, 1937. 40. În legendele sârbești, rolul zmeului antropofag este jucat de jidov, iar În cele rusești, apelativul jid are și sensul de „drac” ; 34, pp. 532 și 656 ; vezi și 3, pp. 60-78. 41. Jean Delumeau, Frica În Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
718), ca În această strofă din Imnul Legiunii Arhanghelului Mihail : „La luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La rândul său, Emil Cioran vorbea În 1936 despre „vampirismul și agresivitatea” evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În secolul XX : „Ei bine, [nu contează că sunt omorâți,] este vorba doar de niște evrei” (254, p. 124). Este o prejudecată depreciativă pe care a surprins-o și Ion Pas, În nuvela Binder groparul, publicată În 1927. „El e jidov și [dacă e ucis] nu-i nici un păcat”, spune moș Radu, un gropar dintr-un târgușor nord - moldovenesc. Evident, „moș Radu era antisemit” - spune autorul nuvelei ; el „dădea asigurări că jidanii se hrănesc cu sânge de creștin și că, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-ar fi retras În tinerețe Într-o peșteră din Carpații Orientali, În nordul Moldovei, unde s-a produs revelația mistică (298, pp. 66-67 ; 319, p. 138). De altfel, se pare că pe seama lui sunt puse unele toponime populare („Poteca jidovului” etc.) atestate În Munții Carpați din această zonă. 319. Stephen Sharot, Messianism, Mysticism, and Magic. A Sociological Analysis of Jewish Religious Movements, The University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1987. 320. B.P. Hasdeu, Industria națională, industria streină și industria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă, Alexandru Pelimon a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măcelăriți de turci, chemați de personajul Șamur, un evreu cu „aer diabolic” (130, p. 274). În fine, vornicul Alecu Beldiman scria că În 1821, după victoria turcilor asupra eteriștilor greci, evreii din Iași s-au răzbunat pe aceștia din urmă : „Jidovii se răzvrătise, și toți răii ridicați,/ Părând că-s volintiri [greci] vre unii, Îi tăiau nejudecați” (Jalnica tragodie, 1821). 469. Iată două proverbe germane privind calitatea hranei evreiești : „Evreii beau apă din izvoare, grecii din canale și romanii din bălți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
248, p. 162. 475. Ion Rotaru, „Evreii și literatura română”, Sinteze (supliment al ziarului Deșteptarea), nr. 20-22, 1998. 476. Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, ediție Îngrijită de Dora Mezdrea, Editura Anastasia, București, 1995 (prima ediție : la Editura Cugetarea, 1941). 477. „Așaber, jidovul rătăcit”, Gazeta Teatrului Național, nr. 8, 1836, pp. 59-61. 478. Alifa Saadya, „Convert or Desecrator ? The Image of the Jew in the «Jephonias Episode» in Icons of the Dormition”, În Annual Report, 1999, The Vidal Sassoon International Center for the
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sărbătorile la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1997. 492. B. Fundoianu, Poezii, traducere de Virgil Teodorescu, Editura pentru Literatură, București, 1965. 493. Andrei Oișteanu, „«Evreul imaginar» În cultura românească. Legenda jidovului rătăcitor”, Euphorion, nr. 4, 1998, pp. 8-10. 494. I. Ludo, „De ce n-au evreii talent”, În Adam, nr. 90, București, 1936 ; cf. 237, pp. 296-300. 495. Ion Ianoși, Opțiuni, Editura Cartea Românească, București, 1989. 496. András Kovács, Antisemitic Prejudices in
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce trecea ca săgeata” pe ulițele Iașilor (130, p. 213). 646. „Căciula sa originală, de blană de samur, cu care se Înfățișa [bancherul Ascher, sâmbăta] la sinagogă, costa mai bine de o sută de galbeni” ; cf. romanul lui Al. Pelimon Jidovul cămătar, cca 1860 (130, p. 274). Unii scriitori au asociat presupusele caracteristici intelectuale și etice ale evreului cu cele ale ani malului din blana căruia Îi era confecționată căciula : „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
document datat 12 martie 1868 adresat subprefectului Bistriței de Jos (propunea expulzarea evreilor din comunele rurale În cinci zile), În care spunea: „Având În vedere că după ordinile D-lui prefect, după ordinul D-lui ministru de interne relativ la neîngăduirea jidovilor a mai ședea prin comunele rurale, s-au dat D-voastre ordine;.....Având În vedere că după inspecția ce am făcut prin comună, am văzut că D- voastră ați neglijat În totul, vă ordon ca pe toți jidovii aflați În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
relativ la neîngăduirea jidovilor a mai ședea prin comunele rurale, s-au dat D-voastre ordine;.....Având În vedere că după inspecția ce am făcut prin comună, am văzut că D- voastră ați neglijat În totul, vă ordon ca pe toți jidovii aflați În comuna D-tale, acei ce au fost antreprenori de axizuri a căror termen a expirat; aceia ce au venit În comună..... precum și pe acei ce li s-au Împlinit termenul și n-au Înscrisuri de vreo arendare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor de a mai cumpăra venituri de moșii, afară numai de arenzile de băuturi de care nu sunt opriți, căutând Însă dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor de a mai cumpăra venituri de moșii, afară numai de arenzile de băuturi de care nu sunt opriți, căutând Însă dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au aflat arendători de moșii să nu se păgubească de dreptul lor”. Pentru atitudinea pe care a avut-o În „chestiunea evreiască”, Carp a fost acuzat că trăda interesele țării, pentru că nu dezmințea zvonurile legate de situația evreilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
revizuire, la care au luat parte mai mulți deputați N. Dimancea, N. Fleva, D. Ghica, N. Blarenberg, C.A. Rosetti și M. Kogălniceanu În calitate de ministru de interne. Deputatul I. Codrescu afirma că: „nu există și nici au existat vreo dată jidovi români”, fiind Împotriva considerării evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sexuală. Problema se complică și mai mult în tradiția populară orală, care creează o teologie sui-generis paralelă cu dogmatica ortodoxă; astfel, într-o variantă a Legendei Maicii Domnului, culeasă din Transilvania de preotul folclorist Simeon Florea Marian, la întrebarea unui jidov "Tu ești Maria Dumnezoaia?", Maica Sfântă i-a răspuns: "Eu!"10, ca o nevastă care asumă numele de familie al bărbatului; sugestia unei apartenențe cvasimaritale apare și în apocriful Cele 72 de nume, transcris de Moses Gaster după un manuscris
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
verdeleancă". "Ce umblu, ce caut / Sfânta verdeleancă / Fiul lui Dumnezeu, / Care-i mai marele cerurilor / Și al pământu-lui / Și al tuturor noroadelor. De văzut, nu l-am văzut, / Dar de auzit / L-am auzit, / Când l-au prins cânii de Jidovi." 24 Termenul verdeleancă nu apare în DLR, nici la Scriban, nici la I.A. Candrea, nici la Tiktin; nu se regăsește în niciunul dintre dicționarele mari cercetate de noi. El trezește curiozitatea mai ales prin forma sa de feminin, care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa Pucheanu și Corneliu-Liviu Popescu, București, 1993, p. 12). 64. Citate reproduse în articolul „Lumină în cestiunea jidovilor“, TRC, an. VIII, nr. 798, 8/20 februarie 1870, p. 3189. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 65. Ibid. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 66. Armand Lévy (1827-1891), filoromân, prieten cu revoluționarii români din exilul pașoptist, în special cu liberalii C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]