976 matches
-
până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
ținutul localității Turceni reprezintă primele dovezi care atestă existența omului în această zonă. Tot pe acest teritoriu au fost realizate lănci, cosoare ce aparțin aceleiași epoci feudale. Prezența acestor obiecte atestă faptul că meleagurile localității Turceni și văile Jiului și Jilțului au fost mereu populate. Primele documente scrise care demonstrează că aceste locuri există, au apărut în 1499, dar date mai concrete apar în 1529, când Pârvu, Ban al Craiovei dăruiește satul Turceni Mănăstirii Tismana. La data de 19 septembrie 1569
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
sudul județului Gorj și s-a dezvoltat în jurul a două obiective industriale apărute în zonă: Termocentrala Turceni și Hidrocentrala Turceni. Întreaga activitate a micului oraș gravitează în jurul lor. Localitatea Turceni se întinde în mare parte pe interfluviul Jiului și al Jilțului. Ea se învecinează în partea de est cu comuna Plopșoru, la nord cu comuna Urdari, la vest cu comuna Negomir și Borăscu, la sud cu comuna Ionești, iar la sud-vest cu comuna Grozești din județul Mehedinți. Ca și componență, orașul
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
partea de est cu comuna Plopșoru, la nord cu comuna Urdari, la vest cu comuna Negomir și Borăscu, la sud cu comuna Ionești, iar la sud-vest cu comuna Grozești din județul Mehedinți. Ca și componență, orașul Turceni cuprinde satele Turceni, Jilțul, Murgești, Gârbov, Strâmba și Valea Viei, forma lor fiind lineară. Din punct de vedere climatic, localitatea se încadrează în zona climatului sud-vestic specifică unităților deluroase, cu o climă de deal continentală, având ierni geroase și veri călduroase și secetoase, cu
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor și este compusă din apele Jiului și Jilțului. Populația era în trecut alimentată cu apă din izvoare, știubeie și fântâni, ca din anul 1975 să se amenajeze o rețea de aducțiune și distribuție a apei, unde au fost racordate 45 de gospodării, 1.400 de apartamente și 31
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
hanului ținut de neamțul Iohan Roșu a fost filmată la Hanul Ancuței. Decorurile au fost realizate de arhitectul Constantin Simionescu. Printre încăperile amenajate de scenograf în spiritul autenticității de epocă sunt încăperea jupânesei Ilisafta din conacul familiei Jderilor, în care jilțul de stăpână a casei joacă un rol important, și camera jupâniței Nasta din conacul de la Rădășeni, unde Alexandrel-Vodă și Ionuț Jder sunt atrași în cursă, arhitectul intervenind aici prin „selecție și amputare a cadrului, făcând din spațiul izolator și ocrotitor
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura este depozitată de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean, imobil aflat în renovare. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul de cultură clujean Gáspár Heltai și preotul calvin Méliusz Juhász Péter (1532-1572), cu care David Francisc
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
sunt reprezentați trei copii, dintre care unul poartă o bonetă roșie și un mantou acoperit cu aur, de brandenburg albastru, având mâinile strânse în rugăciune. Primul personaj, condus de Sfântul Nicolae, oferă biserica Mântuitorului Iisus Hristos care stă pe un jilț. Figurile personajelor laice sunt parțial distruse. Deasupra portalului de intrare în pridvor se află o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, donată în 1987 de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Troiță de la Mamvri și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), împreună cu icoanele prăznicar datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au fost atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai pot fi semnalate: icoanele pe sticlă, jilțurile crestate, sfeșnicele din secolul al XVIII-lea, tipăriturile de București, mărturii ale relațiilor dintre români, ce au cuprins cele mai izolate așezări transilvănene.
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
religiei unitariene și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura a fost depozitată timp de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul de cultură clujean Gáspár Heltai și preotul calvin Méliusz Juhász Péter (1532-1572), cu care David Francisc
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
fructiferi și vie. Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane, iconostas, jilțul arhieresc. Biserica se acoperă cu șiță. Pictorul Vasile Avramescu lucrează patru ani la restaurarea picturii în forma ei veche, după ce înlătură adăugirile inestetice ale restauratorilor anteriori. La 17 noiembrie 1940 Sfântul Schit este sfințit de Î.P.S. Mitropolitul Nifon Criveanul
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
ale armurilor care străjuiau scara zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]
-
zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de secure, zace Neruda, mort de
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]
-
danie din 1 martie 1666. A avut trei copii cu Vasile Lupu: Ștefăniță (1641 - 1661), Ioan (? - 1648) și Alexandru (? - 1648). În 1659, Ștefăniță devine domn al Moldovei sub numele de Ștefăniță Lupu. Imaginea Doamnei Ecaterina este reprezentată iconografic pe spătarul jilțului domnesc aflat în naosul bisericii Mănăstirii Golia din Iași, precum și în tabloul votiv de la Mănăstirea Hlincea, alături de soțul și fiul ei. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura este depozitată de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean, imobil aflat în renovare. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul de cultură clujean Gáspár Heltai și preotul calvin Méliusz Juhász Péter (1532-1572), cu care David Francisc
Aladár Körösfői-Kriesch () [Corola-website/Science/322596_a_323925]
-
jumătate deschise din care dau pe dinafară bijuterii, picturi sprijinite de pereți, sculpturi, poezie greacă și romană, seifuri pline cu monede de aur. Totul pare vechi de cel puțin două sute de ani. Redbone arată cu mîna la un set de jilțuri sculptate În lemn și se așează Într-unul din ele. Îi oferă lui Wakefield un trabuc și i-l aprinde. Toarnă cognac dintr-o carafă romană de sticlă. — De ce? Întreabă Wakefield. Ce altceva să Întrebe În fața acestui exces? — E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pariurile și jocurile de noroc sînt un lucru pe care membrii clubului l-au luat În serios Încă de la Înființarea lui. Membrii participă regulat la partide de cărți și mari sume de bani sînt pierdute și cîștigate. Wakefield zace În jilțul de piele, Îmbibîndu-se de atmosfera masculină din jur. Pe rafturi stau aliniate tot felul de trofee, iar pozele șterse cu bărbați În chiloți de sport și cu mănuși de box, bărbați ridicînd greutăți, ținînd În mîini rachete de tenis, aplecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de gînd să-l dărîme din nou. Conexiunea lor psihică este atît de puternică Încît Wakefield se Întreabă dacă nebunul nu Îl simte cum stă la pîndă. Dușmanul se cațără În vîrful schelei și, ca de obicei, se așează pe jilțul lui să urmărească lucrările. Scaunul se prăvale sub el de parcă ar fi făcut din carton. Îl văd căzănd cu Încetinitorul și lovind bordurile de lîngă o stivă de cărămizi. — Mon dieu, strigă Francoise, e mort. — Cybelle este foarte palidă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
iar după aceea a pământului căruia sfera Îi corespundea. Însoțitorii lui. Acum Îi vedeam și pe ei. Se mișcau printre automobilele din naos, lunecau pe lângă draisiniennes și motocicluri, mai că se dădeau de-a dura prin umbră, unii purtând un jilț și o masă acoperită cu pânză roșie În spațiul larg de trecere din fund, alții punând ici-colo alte felinare. Mici, nocturni, pițigăiați, ca niște copii rahitici, iar unuia care trecea pe aproape de mine i-am zărit trăsăturile mongoloide și capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aceea. „Alex, Denys, aduceți prizonierul aici“. Vorbise pe un ton poruncitor, murmurul din naos părea să-i fie favorabil, cei doi uriași o ascultaseră, dând-o pe Lorenza În grija a doi Freaks Mignons, Agliè ținea mâinile Încleștate pe brațele jilțului și nu Îndrăznise să se opună. Madame Olcott făcuse un semn micilor ei monștri, și Între statuia lui Pascal și Obéissante fuseseră puse trei fotolii scunde, pe care ea acum Îi așeza pe cei trei. Toți trei cu pielea oacheșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]