361 matches
-
Din cer și din păcat, din smirnă preacurată. Părinții te-au crescut și te-au lăsat nouă Tot tânără și proaspătă ca boabele de rouă. Tu ușurezi durerea celor vii și prohodești toți morții, Ești dată tuturor să nu te jinduiască hoții, Prin tine ispășim mai vechi și noile păcate, Suspinul ne e mai ușor în ceas de moarte. Mai tare ești ca bucuria călătoare În tine ascunzi un colț cu ceruri viitoare. Părtașă a câte grele au fost să fie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Cantacuzino (zis Nababul) până în iunie 1907, când fuzionează (fiind, de fapt, asimilat de aceasta) cu Epoca, în condițiile în care se realizase, după tratative anevoioase, o largă dar efemeră concentrare conservatoare (a vechilor conservatori cu junimiștii) sub conducerea, de mult jinduită de acesta, a lui P.P. Carp. C.C. Bacalbașa a fost la Patriotul, cu intermitențe, redactor-șef până la 1 martie 1907. De aici a trecut, la început ca redactor, la principalele foi centrale ale partidului conservator, Epoca și Conservatorul, ultima ființând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cetățenești evreilor - Poporul român este „un popor blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres”; un popor care a Învins pe toți cotropitorii, dezastrele, persecuțiile. De data aceasta el se află În fața unei noi invazii, a evreilor, care vin din Nord, jinduiesc după frumoasa țară a românilor, vor să o transforme Într-o „proprietate judaică”. Mozes-cel-nou, care duce poporul lui Israel spre Palestina nouă, este „Alianța israelită”, În fruntea căreia se află evrei care au bani și legături, „colosală asociație”, În stare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și a iubirii de sine am avut revelația că vecinii sunt răi, că trecătorii sînt suspecți, că străinii stau la pîndă, ca niște făpturi satanice, să ne sugă și ultima picătură de snagă și că toți la un loc ne jinduiesc, în mod sigur, avuția și ne doresc moartea, singura necunoscută fiind doar clipa în care își vor pune în aplicare neîntrecuta lor mîrșăvie. Și uite-așa, cătinel-cătinel, am început să vorbim latina vulgară și să ne rugăm în slavonă, am
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
moldavă decît spre nervozitatea valahă căreia ar fi trebuit să-i aparțină Vinea prin obîrșiile sale danubiene. Spre deosebire însă de Bacovia care se prăbușește fără scăpare în abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit ce jinduiește extrovertirea. Dramatismul său intrinsec consistă în această tensiune între doi poli, unul al eului care suportă simțămîntul de zădărnicie existențială, altul al lumii chemătoare, ispită a unei mirifice eliberări mereu promise și mereu temporizate. Nostalgia spectacolului universal apare potențată de
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
inima ca soarele strălucind. * cititor urcând pe muntele viu. îngropat până la genunchi în jarul viu. pregătit pentru întâlnirea nevăzută. înotând în trupul celuilalt. înfășurat în brațele fecioarei. ridicat în al treilea cer. schimbat la față. * metalul transparent al îngerului jinduia la cărarea firavă a sufletului. se trezi că îi ardeau mațele. luă puțină apă cu un linguroi de lemn de paltin. îmbrăcat în niște ziduri subțiate de clopot. abia își mișcă degetul inelar. mintea lui își târâia gândurile. deschise fereastra
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
Probozind vreun poloboc pustiu, Sau de versuri d'astea: desuete, Când râmneam alminteri să le scriu. Mor chircit în izba-mi înghețată - Hanțe nu-s și motorină, ioc! - Conștient fiind că, niciodată, Doar să mor de lene n-am noroc. Jinduind producte oarecare, Mor holbat la prețu' lor de cost: Leafa-mi când, picnită de pudoare, S-o mai scot prin târguri n-are rost. Mor cu tânga unei morți de bine, Ori filat de bunii mei "amici"; Alteori mai mor
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
de gustul tău să nu mă satur, - gust de miere pe gură și miros de mere în nări... Ci ea mă-ndeamnă: "Cere și orice am va fi al tău!" - E-al meu; a lui, și eu, fiindu-i, el jinduie, cât și eu jindui. Hai, dragul meu, pe pajiști verzi, prin sate, hai să mânecăm, în zorii zilei, viei verzi privindu-i floarea, să-i mâncăm, cu ochii, ce-are a se coace cu timpul; vino mai încoace că rodiul
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
actul emis de Mihnea Voievod aceștia în timpul războaielor urmașului lui Mihnea la tronul Țării Românești, Mihai Viteazu, s-a răsfrânt asupra Dobridorului. Înfrângerea și moartea marelui voievod a atras nenorociri și Fraților Buzești ale căror moșii au început să fie jinduite de noii domni. În 1620 Preda Buzescu a fost nevoit să vândă moșia Dobridorului. Nu se știe clar cui a vândut-o. Se pare că a intrat pe mâna unui turc bogat care a ajuns ban al Craiovei, un anume
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
-i slujească: „Batem în lemnul verde al schitului/ cu rana vie din pumnii genunchilor/ Ochii închiși simt săgeata chivotului/ Mâinile tremură în desprinderea lor de pe cruce/ Trec roți prin sângele inimii/ spre subsioara cuvântului răstignit...// Strâng sub pleoapă somnul sfinților/ jinduind tăcerea icoanei/ În rama ei îmi măsor creștetul”.( În herbul firului de iarbă). În tăcerea icoanei, care e și venerație și rugăciune, își derulează Valentin Marica și rostirea și rostuirea poetică. Iar rugăciunea, pentru Valentin Marica, „pune iertare-n cuvânt
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
de Langres a strigat sub zidurile Constantinopolului:"Acest principe deține bunurile bisericii și alte bunuri pe care tatăl său (Ioan Comnenul) le-a dobândit pe nedrpt și iată, el își aruncă ochii asupra altor lucruri pe care tatăl său le jinduia; el a smuls deja un omagiu de la principele Antiohiei și, punând altar peste altar, a așezat în oraș pe patriarhul (grec) pentru a umili pe patriarhul Petru (roman). Hotărâți dacă trebuie să te încrezi în acest om, în mâinile căruia
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]