510 matches
-
dar nu conteniră să-l spioneze și în timpul nopții. Vedea lumini apărând pe neașteptate, oameni cercetându-i chipul ca să afle dacă mai era viu sau murise; asculta șoapte și își dădea seama că ceva parcă se petrecuse în sufletul acelor jivine ce-i analizau sănătatea minții. Drept care Tommaso sporea doza de simulare spre a-i dezorienta. Nu sunt nebun, e nebun cel ce mă torturează și mă silește să-l trădez pe Dumnezeu. Dar minuni o să se-ntâmple, se va vedea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la fel de încăpățânat în a-ți recunoaște păcatele. Nu vrei să ne dai, măcar o singură dată, satisfacția de a vorbi fără să ridici tonul sau să ne înfrunți? Nu putea fi Xarava individul acela, el îl cunoscuse ca pe o jivină gata să-și sfâșie proprii pui, așadar ce se ascundea în spatele cuvintelor lui, ce putea să însemne tonul acela împăciuitor? Deveni atent și precaut, își regăsi veșnica neîncredere pe care o deprinsese și la izolare pentru a se feri de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
văzut cum se ruginesc gratiile, cum se surpă tencuielile și se destramă chiar și cărămizile. Temnicerii au îmbătrânit odată cu mine, unii au și murit. Luni în șir am vorbit cu șobolanii pentru a mă simți viu. Câte una din acele jivine venea să vadă ce mai fac în fiecare după-amiază ieșind dintr-o gaură în podea, iar eu încercam să-i dibui secretele felului ei de a fi. Nu prea avea încredere și mirosea îndelung frimiturile pe care i le păstram
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aș fi fost catârgiu, aș fi coborât adesea la țărmul mării și aș fi tras în bătături, aș fi cunoscut pâlcuri de bețivi și negustori, de cerșetori și femei... dar am ajuns în schimb să am de-a face cu jivinele de prin canale. Nimic de spus, mi-am meritat soarta cu vârf și îndesat". Monologul totuși nu-l întrista, ci, dimpotrivă, îl elibera, îl ferea de excesele de mânie sau mâhnire: poate tocmai de aceea se afunda în el. De
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tortu rează, cei care îți pândesc somnul și îți vatămă starea de veghe, care îți afundă gura în hârdăul cu nevoile altora, care îți împing cu bocancul zeama pe care s-o lipăi, în patru labe și fără lingură, ca jivinele, cei care îți măscăresc amintirile și îți sleiesc așteptările, toți ajung să poarte chipul tău. Și atunci nu mai ai unde să fugi. Marginile sufletului tău, frâiele minții, se desfac ca doagele unui butoi căruia i-au plesnit cercurile. După
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tuturor acelora care își petrec o viață cu căutarea înțelepciunii. Căci la drept vorbind, un astfel de om și-a uitat de cel apropiat și de vecin, ignorănd nu numai ce face, dar aproape și dacă este om sau altă jivină [...]. Un astfel de om [...] atunci cănd e nevoit să discute, la tribunal sau în altă parte, despre realitatea aflată în jurul nostru și înaintea ochilor, se face de răs nu numai în fața sclavelor din Tracia, ci a oricăruia din gloată, căzănd
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
face era să mă aflu în slujba unui bine ale cărui căi de a pătrunde în lume rămâneau pentru mine misterioase. Iar acum? Ce aștept, întorcîndu-mă, de la mine și de la lumea mea care, de 11 ani, se târăște ca o jivină bătută? În tot acest răstimp m-am purtat ca și cum am fi ieșit de "sub vremi" și am socotit că prețul libertății mele nu mai trebuia plătit cu evadarea "din această lume". Dimpotrivă, ca să exist cu adevărat, trebuia să cad în timpul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spre a-i tulbura pe cei care se cred infailibili - bărbații: „Voinico, tu să stai în apărare,/ Căci, ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
striga cât a putut: „Mi-a furat băiatul! A dispărut băiatul!” Firește, cu mare grabă s-a apropiat și omul ei și, până să se dezmeticească puțin, au fost convinși că cineva le-a luat băiatul. Se temeau de vreo jivină, că de lupi se vorbea la tot pasul pe vremea aceea. Târziu le-a venit ideea că micuțul ar fi putut pleca de-a bușilea din cort. Atunci, au și descoperit pe prașila proaspătă urma lăsată de târâșul copilului. La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spre a-i tulbura pe cei care se cred infailibili - bărbații: „Voinico, tu să stai în apărare,/ Căci, ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
treaba. Și e un cerc vicios în care leprele își fac joc de specialiști. Prin urmare trăim un timp în care cuvântul dat sau cinstea e proastă marfă, dorința de A FACE e "răsplătită" cu hoție și denigrare. Comportament de jivină care rupe și fuge. Mi s-a întâmplat să nominalizez, la Gală, un ziarist, fost elev al meu gata de repetenție, văd, cumplit de frustrat și "hienizat" (chiar nu se mai bărbierește, să atragă atenția). La anchetele efectuate, în 5
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și prin America. Că ai noștri își fură nu numai idei ci capitole întregi. în presă e problema ! Ce deontologie, ce corectitudine ?! O știu cel mai bine pentru că mulți dintre cei care au plecat de (pe) la noi au devenit jivine adevărate, fără mama, fără tată, fără principii, fără obraz, fără... multe, multe. Desigur "presa" trebuie să fie speculativă, să 206 găsească acel ceva care să-i intereseze pe oameni. Desigur, cel isteț descoperă repede ce prinde ca scandal. Dar de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că în jurul lui mai are doi gândaci de bălegar, consider că grupul acesta urât, prea urât mirositor n-are ce atenție să merite. Doar că atunci când pute un excrement trebuie să te depărtezi. Deci rup bucata și fug de asemenea... jivine cu duhori revărsate în "scrisul" local. Constat cu mâhnire că în mult prea multe ramuri de activitate stăm rău, rău, cu competenții pentru diverse slujbe sau competențe ! Guvernul ăsta e de-a dreptul decimat, doar vreo 3 mai sunt de la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prevăzători au descoperit la timp că taurii respectivi, aveau certe apucături comuniste și grave reminiscențe ceaușiste. In rest, lupta din Spania cu cea din România seamănă ca două picături de apă, ba chiar compensează lipsa cornutelor cu haite întregi de jivine mult mai agresive, numite popular „maidanezi", specie de care România contemporană nu duce deloc lipsă. Zilele trecute The Carpathian Garden, a cunoscut drumeția unui om de vază, care cică simțea nevoia să mai spele din stresul care-l cuprindea zilnic
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
licheaua. Cum n-o știți? Sunt absolut sigur că toată lumea o cunoaște, mai ales din viața publică, de pe sticla televizorului, dar nu știa cum să-i zică. întrebați, de exemplu, la întâmplare, pe oricine despre „lichea", ce este de fapt jivina aia, și vă veți alege mai degrabă cu exemple nominale, decât cu o explicație sănătoasă. Licheaua, s- o știți de la mine, este o persoană fără caracter, fără demnitate, dispusă la orice pentru a parveni. Este taman ceea ce unii denumesc, secătură
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
până se auzi ca un fel de chițăit mărunt iar băiatul se făcu deodată moale ca o cârpă. Îi dădu drumul ca pe un lucru netrebuincios pe frunzele acelea care foșniră până departe în liniștea nopții. Începu să strige furios: „Jivină, hai, mă faci de râsul satului, să dormi în vizuinile lupilor, cui vei fi semănând tu, mai fă tu asta și apoi ai să vezi tu cum îți moi eu oasele. Hai acasă!” Băiatul își revenise și acum dădu s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cuvinte leliță Mărie, pe când „aleșii aleșilor” neamului sunt cică aleși să sugă de la buget mai ceva ca lipitorile mâlurilor, până în veacul vecilor, după cum s-a exprimat unul din aceștia la televizor. Aleșii aceștia sunt cunoscuți sub numele de revoluționari. Niște jivine infecte în general, ei au fost la origini creațiile rezultate din zbaterile și coșmarurile lui Ion Iliescu, care după ce a creat și a alăptat la sân această monstruozitate socială, era să fie înghițit cu totul de ea. I-a dat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție atributivă: Atunci luna iese, norilor regină. (M. Eminescu); Pe coarde dulci de liniște / pe harfe dentuneric; Roata stelelor en tine / și o lume de jivine. (L. Blaga); Sub arginții muntelui orbit. (I. Barbu); MARIA: Între inima ta și inima mea simt mereu, mereu, lama rece a minții tale (Camil Petrescu) construcție predicativă (definiție poetică, în care termenul propriu este subiect, iar termenul metaforic este numele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tăria spiritului; Ispitirea sfântului Anton în optica lui Flaubert e ceea ce astăzi s-ar numi un studiu de caz. Pustia lui Ioan Alexandru abundă, tipic, în stranietăți, în spaime și "ape moarte"; ca la Blaga (cel din Lauda somnului) foiesc jivine respingătoare întreținând coșmarul: "Buhele fierb în văgăuni adânci. / De-atâta vreme nu mai știe nime / Că-i miez de noapte pururi și s-aud / Șoareci rozând în pustiime" (Orpheos). Iarăși ca la Blaga, halucinații, iluzionism magic, dolorism și panică; priveliști
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
straniu, terorizat de zgomotele și de spaimele întunericului. Dar oare nu tot într-o noapte asemănătoare, în actul al treilea din Regele Lear, întrebarea inaugurală din Hamlet se va face din nou auzită? O noapte vijelioasă, o noapte când nici măcar jivinele care, aidoma fantomelor, „rătăcesc prin beznă” („wonderers of the dark”) nu îndrăznesc să-și părăsească vizuina. Noaptea unei furtuni căreia omul nu-i poate ține piept, noapte încărcată de forța unei alterități terifiante ce pare să aparțină unui univers de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
minute de după Big Bang, Începutul unui șir de Întâmplări precise, care fac omul și apoi Îl omoară. Zei beți care joacă șah, hazarduri olimpice, un meteorit rătăcitor cu un diametru de doar zece kilometri, care, lovind Pământul și anihilând toate jivinele cu o greutate mai mare de douăzeci și cinci de kilograme, lăsase cale liberă mamiferelor pe atunci mici și temătoare care, peste șaizeci și cinci de milioane de ani, aveau să ajungă, până la urmă, homo sapiens, homo ludens, homo occisor. O Troie previzibilă sub
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cruzime; dinte; dog german; drăgălaș; droguri; dureros; dușman; eu; excitant; familial; fascinație; fericire; ferocitate; fi; fidelitate; ființă; flori; îi este foame; foc; frumusețe; fură; furie; gașcă; găină; gălăgie; groază; hapsîn; harță; hoț; indiferență; inimă; instinct; ispită; istorie; înfometat; înfricoșător; înșelător; jivină; lacrimi; leș; lobo; loialitate; lulea; lup; luptător; mascul; măreț; mister; mîrîit; moarte; de munte; munte, stînă, oi; murdar; mușcă; Naski; natură; nădejde; nărav; ochi; pact; în pădure; păduri; pervers; producător; rănit; răutăcios; recul; rege; restanță; Roită; Roma; rupt; schimbare; sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Lipsesc din acest volum elementele oculte, bocetele, stampele și goblenurile medievale, poetul se îndepărtează de universul caracteristic poeziei lui. "Hăitașii sunt plecați de mult de acasă/ Prin pământuri pletoase și oarbe ei zac/ în cimitire cu forme ovale, cu burta jivinei/ Înainte s-arunce în lume urlet divin". Cetatea cu lăutari și menestreli, Ierusalimul, drumul spre hagialâc, spre perfecțiune trece prin umilință, în volumul "Balcanice" (1970): "Cu orbii, vom cerși călare pe măgari". Cu o anumită plasticizare, mai accentuată pictural, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție atributivă: Atunci luna iese, norilor regină. (M. Eminescu); Pe coarde dulci de liniște / pe harfe dentuneric; Roata stelelor en tine / și o lume de jivine. (L. Blaga); Sub arginții muntelui orbit. (I. Barbu); MARIA: Între inima ta și inima mea simt mereu, mereu, lama rece a minții tale (Camil Petrescu) construcție predicativă (definiție poetică, în care termenul propriu este subiect, iar termenul metaforic este numele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și ceva lînă tăiată din cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]