516 matches
-
gândește „învârtejit” și vede lumea ca pânză de păianjen ori tapiserie lipsită de sens, sub un soare spectral și o ceață care „miroase a ceva amărui”. Reapar, în final, Scardanelli și gheara sa, aceasta din urmă prelungire cârcotașă, eflorescență himerică, jonglând cu măști și roluri, exasperată de bogata sa inconsistență. Un crochiu perpetuu sunt povestirile lui Mihai Măniuțiu, iar iminența „torențială” a morții este întâmpinată cu o îndesire a texturii metaforale și secvențe de poem în proză. Umbrele sunt prelungi și
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
B. Elvin La vie est ailleurs a lui Kundera, biata Anke era la un pas de infarct. Ce dictatură ceaușistă!? Ce cortină de fier!? Care despotism, de vreme ce noi știam pe de rost ultimele Apostrofuri ale lui Pivot, traduceam Abaddón exterminatorul, jonglam cu Bachelard, Barthes, Greimas, Béguin, J.P. Richard, Charles Mauron și devoram nonșalant romanele lui John Le Carré?!? Mi-a fost la fel de greu să- i explic în ce consta răul nostru (Anke neputând cita decât, cel mult, din Gramsci și Lukacs
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
este că linia de demarcație între politicieni și tehnocrați a devenit din ce în ce mai fină. Banca Națională a României a fost mult timp o instituție care și-a păstrat neutralitatea. De multe ori, din umbră, BNR "a ținut spatele politicienilor", cum se zice. A mai jonglat din curs, s-a mai jucat cu instrumentele monetare pentru a menține un anumit echilibru. În fapt, a cam suplinit de multe ori lipsa de viziune a politicienilor și mai ales lipsa de voință politică pentru reformele structurale", scrie consilierul
Lăzăroiu: BNR a devenit un jucător şi în arena politică, nu doar în cea a cursului de schimb () [Corola-journal/Journalistic/48928_a_50253]
-
retragere postumă a celor protejați de zei. Laitmotiv frisonant: în tonuri de albastru cenușiu evocînd deopotrivă visul și coșmarul, mîna protagonistului mîngîie un lan de grîu, înaintînd spre veșnicie... O cinematografie precum cea americană își permite pe parcursul aceluiași sezon să jongleze la extreme pe scala aceleiași referințe: antichitatea - romană și respectiv greacă. Frații Coen - Ethan și Joel - și-au adjudecat detașat premiul pentru scenariul lor liber inspirat de "Odiseea" - O Brother Where Art Thou? (neinspirat botezat pe românește Marea hoinăreală) - prin
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
ambii e interpretată de Andra Negulescu - actriță de o remarcabilă expresivitate cinematografică; fără să facă nimic special (dimpotrivă, s-ar putea spune!), se ține minte, trece ecranul. Un scenariu fantezist ne plimbă prin Valahia, pe la Curtea otomană și pe la New York, jonglînd amuzant cu epocile, cu muzicile, cu stilurile și cu limbile (ba engleză, ba română, mereu asincron), cu umorul voluntar sau involuntar, și cu informații docte, de tipul: "Vampirii nu fac parte din folclorul românesc". Ne-am liniștit! Oricum, dacă vă
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
iremediabil de construcția realistă prin mijloace textua- liste. Evident că formula pare astăzi depășită, însă scriitorul și-a climatizat viziunea la granița dintre cele două perspective dominante la mijlocul deceniului nouă. Între „realiștii” și textualiștii optzeciști, Nicolae Stan a încercat să jongleze cu filosofia, așa cum se poate ea plia discursului postmodernist. Cartea despre Nietzsche, scrisă cu nerv și talent literar, stă mărturie pentru inventarul nihilist căruia i se dedică, acribios, scriitorul. Era de înțeles de ce în prozele din Boare pe Waterloo (1984
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
și de a revigora mișcarea de presă a tinerilor, și nu doar a celor din Timișoara. Experimentul „Când veneam noi în tipografie, se știa că este o provocare profesională”, rememorează Crișan. Acum, cu tehnoredactarea computerizată, este floare la ureche să „jonglezi” cu spațiul, cu grafica și fotografiile, cu scrisul peste text, cu vignete și colaje, cu decupaje de text. Libertatea presei, după 1989, a adus și eliberarea formelor. Dar în anii ’70-’80 era o îndrăzneală să scrii titlul revistei pe
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
DCNews Team Șeful Monumentelor din Capitală jonglează cu limuzine scumpe, fără să se plângă de salariul mic de la primărie. Marius Damian, directorul executiv al Direcției pentru Cultură a Municipiului București, arată că dintr-un salariu de bugetar poți trăi bine. În declarația de avere figurează două limuzine
Șeful Monumentelor din Capitală, trei limuzine cu 2.000 de lei pe lună by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/37516_a_38841]
-
sa de a se afla la București pentru o istorică redare a „Inelului”. Elisabeth Kulman a fost, pe rând în aceeași reprezentație, a doua Ursitoare, nobilă și interiorizată, precum și o superbă Waltraude. Impresionantă și solemnă în episodul narativ, cu vocea jonglând natural printre registre, Kulman trece cu ușurință de la interiorizare și demnitate la duioșie și disperare, scenic, dar în primul rând muzical, cu o știință a modulației sentimentale redată tehnic impecabil. În Ondine, am reîntâlnit prospețimea vocii de cristal a Ilenei
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
de egalitate dintre Martha Bibescu și George Sand, oricât de colorat "farmecul orientului ca fundal, decât pentru spirit." Contribuția științifică a lui Vasile Zincenco mai ales, corespunde exigențelor de adevăr și de rafinament al interpretării. Construiește din datele cu care jonglează o textură de elemente convergente, împlinind cadrul figurativ exact pentru ambianța cotidiană urmărită. Dă viață celor mai variate tipuri umane, servindu-ne informații bio-bibliografice de care puțini mai au cunoștință datorită identificărilor sale de persoane. Este expert în încrângăturile de
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
funcționarii săi, si mai putin ai guberniei. Ea este confiscată o vreme de Hlestacov, `nvestit din-- tr-o suită de neînțelegeri cu o funcție care sucește mințile tuturor, ba chiar și pe a lui. Și Primarul și, măi pe urma Hlestacov, jonglează cu puterea în maniere diferite, amplificînd fiecare moduri diferite și infinite de a umili, de a-i înjosi pe ceilalți, pe supuși, de a-i culcă la pămînt și de a freca pantofii de hainele supușilor libidinoși. Gloata are doi
Un funcționar din Petersburg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6550_a_7875]
-
un personaj al timpului său și al nostru, o personalitate controversată, care a ales să plece la Berlin, cam fără să mai privească înapoi. Caragiale și-a anulat spațiul românesc în care a trăit cu ochi magici, ochi care pot jongla fantastic cu „a privi” și „a vedea”. A ales să plece rupînd legătura cu limba în care a fost Maestru. Fiecare pagină din piese, din momente, din schițe, din nuvele, din periodice, din publicistică este o construcție miraculoasă și simplă
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
romane) ne arată clar că experimenta fluxul conștiinței. Până spre finele veacului al XIX-lea, scriitorii se plictisiseră să tot aștepte ce se va întâmpla în final și își căutau deja o nouă direcție, fie că scriau încă picaresc ori jonglau cu alte abordări narative. Viitorul pierdea teren în economia romanului, în favoarea unui prezent extins. În romanul Desperado, prezentul e extrem de lent, iar viitorul aproape că nu contează. Puterea Desperado stă în trecut. Trecutul e un drog pentru prezent. Eroul rememorează
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
rămîne prizonierul niciuneia dintre cele două modalități, ele apar topite una în alta, kitsch-ul este bine informat cultural, dar asta nu te împiedică să mesteci pînă la capăt hamburgherul. Death Proof face încă odată dovada capacității regizorului de a jongla cu procedeele clasice ale senzaționalului, relan-sînd pe piață o formulă consumeristă la origini într-o fic-ti-vă retrospectivă estetizată.
On the Road cu Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9551_a_10876]
-
Ihab Hassan, dar și de structură palimpsest a lui Imre Toth. Jocul de oglinzi între corpurile lui Kafka (cel real și cel scris), inventarul de osteni literări, analiza eufoniei "Gilberte - Albertine" sunt doar câteva din subiectele cu care Adriana Babeți jonglează cu o grație remarcabilă în Lentile de contact. În concluzie, un volum de eseuri care reușește să surprindă constant, fără a dezamăgi.
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
Despre lucruri cum nu se poate mai firești, și totuși greu de cuprins în amintiri potrivite: Casele vieților noastre. Prefața Ioanei Pârvulescu e o ușă deschisă și spre cotidian, spre frâmântările de tot felul ale locatarilor dintotdeauna, și spre literatură, jonglând cu adresele de odinioară ale scriitorilor, cu surprizele locative ale posterității și dând seamă de căile prin care locul șlefuiește opera. Ajungem, ușor, să ni-i imaginăm pe scriitori la ei acasă, în confort sau, mai adesea, în înghesuială, amenințați
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
mesajul, poate sub lamelele de cenuși ne evaporăm nebăgând de seamă, ne dezintegrăm fără urmă sau, dimpotrivă, ne concentrăm într-un punct de-o orbitoare incandescență”. Dacă Baudrillard preferă să ghideze teoria patafizică spre o sobrietate lucidă, patafizica în genere jonglează cu artificii parodice, tocmai pentru că povara simbolică e mult prea mare. De aici căderea în absurd, o soluție a depășirii stării de inutilitate a scrisului. A cuvântului. Uciderea lui Maximilian deconspiră exact teoria, vădit deconstructivistă. Iraționalul absurdist se scaldă la
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
concentrice în aer pentru a se arunca, acoperit de flăcări în interiorul lor. Rând pe rând devine tigru, leu, elefant, șarpe boa, rinocer, scaun, cântăreață cheală, dar și iepuraș scos din propria-i calotă craniană. Nu uită, la sfârșitul prestațiunii, să jongleze și cu abstracțiunile, transformând dresura de scaune și elefanți într-una de litere și cifre. Mai rar o astfel de artă, stăpânită de un singur protagonist. Formula sa magică e viața însăși, din care artistul extrage fire nevăzute pentru a
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
celulă cu celulă, personajul real, înviindu-l pe scenă. Acolo ideile autorului dramatic, trăirea sa, se intersectează cu experiența de viață a actorului, cu drama și comedia sa. Un mare actor este însă și un bun prestigitator. El știe să jongleze atât de bine cu propriile sale stări, cu propriile sale închipuiri, jucânduse de-a v-ați ascunselea cu ele, astfel încât ele să nu-i afecteze în mod negativ, ci mai degrabă creativ, personalitatea. Un astfel de artist e și Horațiu
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
experiment, pe scene mari ale lumii sau în ruine și subsoluri, în căutarea neobișnuitului, dedicat cercetării teatrale pentru a găsi un limbaj proaspăt, ca apoi să extind concluziile experimentului la un public larg. Mă aflu între (cel puțin) două lumi, jonglând între o carieră de regizor și una mai nouă, de profesor la Columbia University din New York, orașul unde am locuit cel mai mult timp după București, între o viață de familie în contrast și deseori în conflict cu una de
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
cauză, era un amator neostenit al cenaclului literar din Oradea, al cărui președinte, la vîrsta de 17 ani - onoare neverosimilă - s-a văzut numit subsemnatul. Amintirile acelei perioade se îmbulzesc acum, neputîndu-se desprinde de figura acestui dascăl de mare vocație. Jonglînd cu subtilitățile gramaticești, Traian Blajovici putea aborda orice subiect de literatură cu o lejeritate și cu o vervă în care punea mai totdeauna un pigment de umor. Congener al membrilor Cercului literar de la Sibiu (a urmat cam în același timp
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
de unele acuzații nedrepte și de povestea remanierii domniei sale, considerând că și-a făcut datoria cu onestitate. Peste aceste lucruri, a venit mizeria prezidențială. Atacul grobian și vomitos al lui Traian Băsescu asupra Marianei Câmpeanu și a soțului ei. Deși jonglează cu toate serviciile secrete din România și cunoaște la secundă toate informațiile despre viața adversarilor săi, Băsescu s-a făcut că nu știe ce boli grave are soțul doamnei Câmpeanu. Și a găsit de cuviință să-i ceară demisia, ca să
Radu Tudor: "Sunteți mulțumiți, șacalilor?" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/44101_a_45426]
-
de protocol și la paza SPP, fiindcă indemnizația de 5000 de lei, a unui fost șef de stat, e o glumă pentru un om care a renunțat 6 luni la salariu, are 200.000 de euro în conturi și a jonglat cu terenuri și case de milioane de euro. “Când ești demis, nu mai ai dreptul nici la indemnizație, nici la casă. Avem apartamentul din Mihăileanu. Celebrul apartament din Mihăileanu”, a spus Băsescu, întrebat ce va face dacă va pierde la
CCR a decis, deja, că Băsescu nu pierde vila de protocol, dacă e demis la referendum () [Corola-journal/Journalistic/43546_a_44871]
-
public: nici un moment de plictiseală, "bogăție-sărăcie-sex", umor în cascadă, melancolie subterană, telenovelă și postmodernism - orice spectator, din orice categorie de public, are ce găsi în film. E vizibilă, în Filantropica, plăcerea lui Nae Caranfil de a filma și de a jongla, inteligent, cu "aluzii" pentru inițiați; filmul pare că a îngurgitat, el însuși, mult cinema, ca să extragă de acolo motive, situații, tehnici, stiluri... Un film în care totul e joc, de la fibra de profunzime a poveștii pînă la detalii de construcție
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
foarte bine acest lucru. A demonstrat-o fără tăgadă în concertul din sala "George Enescu" a Universității Naționale de Muzică. Pripășiți la Ateneu în veșminte de saltimbanci moderni cei trei "contra-ști" au celebrat "27 mai în glumă, mai în serios", jonglând literalmente nu numai cu instrumentele ci și cu expresia gestuală, sub semnul unui dicton pe cât de celebru, pe atât de efectiv: "primum vivere, deinde philosophari". Celebru pentru că l-au exersat și anticii și modernii de fiecare dată când s-au
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]