801 matches
-
fiind aceea În care astrul Îi cere Tatălui ceresc să părăsească firmamentul pentru a se cununa cu o pămînteancă. Dar Tatălui i-a ajuns o jertfă consumată cristic prin mandat și atunci Îi refuză fiului răzvrătit descensiunea. Tatăl știe că josul dezamăgește Întotdeauna pe plerontici și pe esențializații numinoși. Pentru că daca i-ar fi permis acea descensus ad inferos care este pămîntul blestemat de la Adam prințul stelar ar fi repetat angoasa unui alt erou damnat prin iubire ar fi cîntat și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
-se și nu mai poate fi localizată spre împrejmuire. Ea indică reperele cardinale și ea delimitează locațiile pe care le cucerește ucigând fără încetare. Astfel, începe să existe un nord, un sud, un vest și un est al maladiei, un jos și un sus al acesteia. Fiind prins în mijlocul groteștii sale sărbători, oriunde privesc, eu nu văd aici decât negura maladiei triumfătoare. Trupurile semenilor mei răpuși sunt întinse pe caldarâmuri, iar pasul meu a devenit mereu un salt peste câte un
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ține naufragiaților care îl izgoniseră pe ducele de Milan. El este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm 182 de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pământurile/ Câte-o să le-nece oare/Valurile, vânturile?” (M. Eminescu, IV, p. 396) Genitivultc "Genitivul" Conținutul semantic fundamental al cazului genitiv își are originea în funcția sintactică de atribut: „Aleluia, astăzi ca niciodată/sunt fratele obosit/al cerului de jos/ și al fumului căzut din vatră.” (L. Blaga, p. 107) Impus direct de recțiunea nominală, genitivul dezvoltă, prin intermediul relației de dependență și în strânsă legătură cu diferitele raporturi extralingvistice dintre „obiectele” denumite de cele două substantive din structura grupului nominal
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-o încălzesc la sân,/ Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o țin// Dar vai, un chip aievea nu ești, astfel de treci/ Și umbra ta se pierde în negurile reci,/ De mă găsesc iar singur cu brațele în jos/ În trista amintire a visului frumos .../ Zadarnic după umbra ta dulcele întind/ Din valurile vremii nu pot să te cuprind". (Din valurile vremii...). Tandrețea, căldura, tremorul, înțepătura intervin să consolideze armonia. Fantezia poetică, visul, proiecția propriei dorinți într-o arhitectură
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu deschidere către Iubirea cosmică și Conștiința universală. Credinciosul cu adevărat pios nu are nevoie decât de un singur templu, cel care sub cer îi purifică și construiește sufletul. Cerul abstract e vidul în care armonia luminii oscilează între materie, josul hermetic și susul geometric 664. Claviculele ce se află la baza gâtului sunt cheile ce deschid accesul la porul fântânii spre clopot 665. În concluzie putem reține că misticismul, în sensul său cel mai nobil, nu are un caracter patologic
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
s-o încălzesc la sân,/ Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o țin// Dar vai, un chip aievea nu ești, astfel de treci/ Și umbra ta se pierde în negurile reci,/ De mă găsesc iar singur cu brațele în jos/ În trista amintire a visului frumos .../ Zadarnic după umbra ta dulcele întind/ Din valurile vremii nu pot să te cuprind 720. Tandrețea, căldura, tremorul, înțepătura intervin să consolideze armonia. Fantezia poetică, visul, proiecția propriei dorinți într-o arhitectură a imaginarului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mayașe, cât și în preistoria continentelor Mu și Atlantidei. Inversiunea de cosmos pare a fi realizată și pendefundian când clopotul își deschide gura sa înspre susul presupus al crucii și emite undele sale în cele două direcții ale orizontalei, iar josul întruchipează porul fântânii, asemănător copacului inversat ce sintetizează mai mult simțurile și elaborează sinteza în raport cu rațiunea și sufletul în ipostaza revelației. Dacă e să acceptăm frumusețea în înțelesul lui Rilke, transcendentă și absolută, opusă dar și complementară celei realizată de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere./ Primește-ți puterea, adâncă blândețe/ și coboară gândul adânc.// Se-nvârtesc odată cu noi/ cele douăsprezece pietre, cele/ douăsprezece suflete arzând,/hrănind cu măreția lor neantul.// La capătul fântânii, de aici, de jos/ azi, norii romboizi, galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere./ Ascultă-le cântecul cu ce poți tu/ să-l asculți îngânând universul...// Azi, norii romboizi, galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere./ În fața ta alai neantic
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a respecta succesiunea lor, implică stăpânirea cel puțin implicită a unei orientări fixe de care depinde ordinea temporală, a descifrării și în același timp a reproducerii care la noi se efectuează de la stânga la dreapta, toate rândurile de sus până la josul paginii. Această discriminare a stângii și a dreptei este legată de evoluția schemei corporale conștiente. Plecând de la imaginea corpului orientat în spațiu copilul transpune această orientare în spațiu, fiind conștient de ce este la stânga sau la dreapta, iar plecând de aici
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
bătrânii și oamenii neinstruiți. Ovid Densusianu, în „Grai și suflet”, remarcă ideile expuse de T. în introducerea cărții, precum și includerea unei serii de doine „cu o notă mai deosebită” sau a unor „strigături cu mult duh de satirizare”. Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri (1934) este o lucrare cu o declarată finalitate pedagogică, în care, folosindu-se de un citat aparținând geografului Ion Simionescu, autorul îndeamnă tineretul „să se închine cu smerenie în fața semnelor ce se mai găsesc din veacurile trecute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian Goga, București, 1939; Un stâlp de foc: Ion Lupaș, București, 1943. Culegeri: Pe Murăș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
La summit-ul lui Reagan - Gorbaciov din noiembrie 1986 de la Rykjavik, Islanda, balanța puterii mondiale s-a clătinat pe margina abisului în momentul în care cei doi lideri mondiali s-au întâlnit în sala de conferințe a vechiului oraș din josul golfului. În timp ce oficialii Departamentului de Stat scrâșneau din dinți afară, Ronald Reagan a fost la un pas de a încuviința dezarmarea nucleară. Și asta ar fi fost exact ce le-ar fi trebuit sovieticilor, asigurându-le și liniștea economică de
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ceva la școală iese mare tam-tam-se cheamă părinții, careu, scăderea notei la purtare dar fără finalitate. (elev, 17 ani, liceu vocațional). Mă feresc că, dacă mă vede diriginta, mă pune să fac muncă în folosul comunității, să strâng chiștoace de pe jos (elev, 17 ani, liceu tehnic). Exmatriculați, ca mine, sau mutați la altă școală și au rezolvat problema, dar la școală tot se fumează. (elev, 19 ani, grup școlar). Profesorii nu-ți fac nimic. Mai rău cu gardienii că-ți fac
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în contextul războiului austro-otoman dintre anii 1716-1718. zice inscripția: „i-au bătut și i-au risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul” <footnote Procesul verbal din 9 iunie 1923 se află în arhiva personală Dimitrie Tomiuc din Vama. Pentru mai multe amănunte vezi: Ion Cernat, Cu Iorgu G. Toma despre naționalism și verticalitate, Editura PIM, Iași
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au dus la Sibiu. Iar noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-am biruit și i-am risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul ... acest stâlpu, și am mers pe muntele ce se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorându-ne prin codri și ape, am venit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dus la Sibiiu. Iar noi, cu agiutoriul lui Dumnezeu, i-am biruit și i-am risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lăngă movilă am făcut, lăngă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul.... .... acestu stâlpu, și am mersu pe muntele ca să cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și ape, am vinit în Tara-Ungurească, într’un sat anume Rodna. Si de acolo, împreună cu Măria sa Sultanul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nici prea multă forță, nici prea multă rezistență); după câteva repetări, partenerii schimbă pozițiile, etc. Greșeli de execuție: partenerii nu sunt egali ca forță. Variante: 1. fără sprijin pe mâini. 2. din culcat lateral, ridicări ale piciorului de sus/ de jos sau a ambelor picioare. Exercițiul nr. 11 Picioare blocate, lucrează trunchiul - culcat dorsal, picioarele ridicate, 90ș șold-podea și gambă-coapsă; eventual, tălpile sunt sprijinite pe perete sau gambele sunt așezate pe lada de gimnastică; ridicări de trunchi, cu întinderea brațelor și
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
apoi se coboară șoldul pe saltea, etc. și schimb pe partea cealaltă. Greșeli de execuție: șoldul este îndoit. Variantă: din fixare (sprijin) pe cot sau braț întins, ridicare de șold însoțită de depărtarea piciorului de sus sau ridicarea piciorului de jos (exercițiu foarte bun pentru mușchii aductori). Exercițiul nr. 22 Descriere: din culcat pe spate, contact cu solul doar la nivelul tălpilor și umerilor, ridicarea bazinului până în momentul în care bazinul, umerii și genunchii se situează în același plan, coborârea bazinului
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
ne păzea - un țigan cu o burtă mare, deformată, căruia îi spuneam "Șoșoiu", pentru că așa spun țiganii la iepuri - a luat un bulgăre de pământ și a aruncat în Balogh și l-a nimerit în ochi, de a căzut ăla jos și a făcut o criză de epilepsie. Scotea spume pe gură, se zbătea. Domnule, am vrut să-l omor pe Șoșoi. Aveam seceră și m-am dus la el, l-am luat de reverul tunicii și l-am ridicat. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fiindcă ea co respunde unui tipar de gândire ce operează cu categorii și concepte contrastive: Dar Florica era mai săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite multe... (L. Rebreanu); Tu veneai de sus, eu veneam de jos, / Tu veneai din vieți, eu veneam din morți! (T. Arghezi); Rătăcit prin vise limpezi, prin realități opace, încercând a înțelege. (M. Cărtărescu); Și nu mai vreau să știu pânla sfârșit / Cinea iubit frumos, cinea greșit / Cinea făcut spre noapte primul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poate... "Cîntărești prea greu pe acest pămînt, popor evreu. Refugiază-te în cer, pe culmi adică în adîncurile suferinței spre a găsi acolo consolarea, transfigurarea. Urcă în cerul mistic, pe aripile rugăciunii. În lumea transfigurării nu există nici susul nici josul. A urca și a coborî reprezintă una și aceeași ascensiune, în adîncurile mormîntului vei găsi soția perfectă, perla neprețuită: nemurirea."(3) 7.11. ARGENTINA Argentina plînge. În anii 1940, această țară avea unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și lumea de jos, între concret și abstract, se transmite o stare euforică exprimată prin versul "te-ai dumicat în mine vaporos". În poezia Morgenstimmung erosul este înțeles ca o atracție a contrariilor: "Eu veneam de sus, tu veneai de jos/ Tu soseai din vieți, eu veneam din morți". În antiteză se află bărbatul și femeia. El, întruparea principiului pasiv, fiul cerului, însetat de absolut, ascet; ea, întrupare a principiului activ, fiica pământului, purtătoare de viață. Se constată convergența simbolică a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îl ține naufragiaților care îl izgoniseră pe ducele de Milan. El este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
colinde: „Strugure, pe-un gard, de lemn,/ Strugurel de ziuă,// Să-ți țin partea îmi faci semn,/ Strugurel de ziuă”; „Frunză verde brad frumos/ Măi doruleț măi/ Astăzi s-a născut Hristos/ Măi doruleț măi/ Îngeri tot cu capu-n jos/ Măi doruleț măi”. Cele mai izbutite texte sunt, poate, acelea în care se creează o atmosferă de patriarhalitate rurală idilică prin evocarea unor situații din copilărie. În noaptea solstițiului de vară copiii aruncau, fără știrea părinților, cununi de sânziene pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]