764 matches
-
fiind, prin stăruința Î.P.S. Sale Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei, clădirile vechi au fost refăcute de Comisiunea Monumentelor Istorice, inaugurându-se cu deosebită solemnitate în octombrie 1911 de marele rege Carol I, venit la Iași cu familia regală pentru serbarea jubileului Universității, cu care prilej s-a pus temelia noilor chilii mănăstirești. La această strălucită serbare, la care au fost de față și delegațiile universităților străine sosite la Iași pentru jubileul universității, a contribuit foarte mult aviatorul Aurel Vlaicu, care a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Carol I, venit la Iași cu familia regală pentru serbarea jubileului Universității, cu care prilej s-a pus temelia noilor chilii mănăstirești. La această strălucită serbare, la care au fost de față și delegațiile universităților străine sosite la Iași pentru jubileul universității, a contribuit foarte mult aviatorul Aurel Vlaicu, care a zburat cu aparatul inventat de el, plecând de la Școala Normală Vasile Lupu peste Iași și făcând mai multe virajuri în jurul dealului cu mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților străini și mulțimii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de prietenie și colaborare cu asociațiile similare din celelalte țări. Campionatul de fotbal al Asociației deficienților. Spiritul eticii și echității socialiste. Lupta pentru pace și extinderea relațiilor externe. Testarea elevilor deficienți. Cerințele economiei socialiste. Protecția muncii. Expoziția de fotografii la Jubileul Asociației. Integrarea în muncă a deficienților. Omagiu conducătorului iubit...“ Ațipire, moleșeală și pustiu și acreală leneșă, leneșă. Ar fi pus palmele pe un zid sacru, să-i simtă răceala, apoi să întrebe: „Suntem noi mai răi ca alții?“ și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
umflate din pantofi și-și desfăcuseră pe furiș fermoarele, copcile, cordoanele deasupra stomacurilor umflate, arse de hiperaciditatea Îngrijită decenii la rând În cantine de instituție și ședințe de analiza muncii, Își potriviseră rochiile de ocazie ce scoteau aburi de colonie Jubileu și Femina spray pentru subraț și se Întorseseră iar la persoana incitantă, sacrosanctă a musafirului: celebrul În toată lumea Traian Manu! * -- ...Se spune că a fost cel mai inteligent din familie. Cel mai cultivat, de fapt. — Cel mai ambițios, mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
un tălmaci ca să se adreseze supușilor săi. Se părea, totuși, dobândise, de-atunci, o mai bună cunoaștere a persanei. Trebuie spus că timpul nu-i lipsise. La sosirea mea la Teheran, În aprilie 1996, monarhul se pregătea să-și aniverseze jubileul, cel de-al cincizecilea an de domnie. În onoarea lui, orașul era pavoazat cu stema națională, purtând simbolul leului și soarelui, veniseră notabilități din toate provinciile, numeroase delegații străine și, deși cei mai mulți dintre delegații oficiali au fost cazați În vile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
adus la cunoștință Fazel, În câteva fraze Întretăiate, avea să știe lumea Întreagă, din ziua următoare, prin magia telegrafului. Monarhul se dusese, la amiază, la sanctuarul de la Șah-Abdul-Azim pentru rugăciunea de vineri. Era Îmbrăcat În veșmântul de gală confecționat pentru jubileul său, cu fire de aur, podoabe de turcoaz și smarald, tocă Împodobită cu pene. În marea sală a sanctuarului, Își alege locul de rugăciune, i se Întinde la picioare un covor. Înainte de Îngenunchea, Își caută din priviri soțiile, le face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
totodată: oare nu și-a anticipat și învierea? Ar fi fost foarte straniu dacă nu și-ar fi anticipat învierea după moarte, din moment ce deja mulți evrei pioși credeau atât de ferm în înviere (Dan 12,1-3; 1Enoh 22-27; 92-105; Cartea Jubileelor 23,11-31; 4Mac 7,3; 4Esdra 7,26-42; 2Baruh 21,23; 32,2-5; Josephus Flavius, Războaiele iudaice 2.154,165-166; Antichități iudaice 18.4,16,18). I-am putea aminti pe mama și cei șapte fii martiri dintre care unii
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
sau în declin. 18. Direcții de activitate cu tentă socială. Sînt foarte bine privite de către masă asemenea acțiuni, atît în ceea ce-i privește pe cei ajutați, cît și pe observatorii neutri, care observă că sistemul dumneavoastră ajută pe cineva. 19. Jubileu sau aniversare. Aceste momente sînt un prilej de aducere aminte, în special a lucrurilor bune întîmplate în istoria siste-mului. Ele trebuie să emane o anumită constanță și încredere într-o dezvoltare bună în viitor. 20. Participare la concursuri. Participarea la
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
C. În ambele cazuri este evident că luăm cunoștință de conexiunea dintre sărbătoarea alianței și cea a săptămânilor. Pe măsură ce se înaintează în epoca post-exilică, numărul acestor mărturii tinde să crească, chiar dacă, la început, doar în sânul iudaismului heterodox. În Cartea Jubileelor (datată probabil în secolul al II-lea î.C. pe baza unor fragmente descoperite în prima grotă de la Qumran; textul complet s-a păstrat doar în limba etiopiană antică; Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) 6,21 se afirmă: „E
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
termen utilizat și pentru „săptămâni” deoarece šăbû’ôt este plural comun și pentru šăbû’ah, „jurământ” și pentru šăbû’a „săptămână”! Astfel, printr-un joc de cuvinte, se scoate în evidență combinația dintre săptămâni, alianță și primiții. În rest, Cartea Jubileelor consideră că toate prevederile alianțelor din Biblie datează din sărbătoarea primițiilor și este foarte probabil ca sărbătorea alianței din comunitatea de la Qumran (IQ S I,18-II,18; Moraldi 1986, pp. 113 ș.u.; García/Martone 1996, pp. 73 ș.u
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în cazul altor solemnități: conform celor notate anterior (cf. 11.1.f și 11.2.e), sărbătoarea e atestată doar indirect în două fragmente biblice și nu apare nicăieri în cărțile deuterocanonice, fiind acceptată numai în mediul iudaic heterodox (Cartea Jubileelor și probabil la Qumran). Abia spre începutul perioadei populare a reușit să-și facă loc în templu și sinagogă. Cel puțin ipotetic, acest lucru era posibil doar după eliminarea acelor idei de origine cananeeană ce constituiau un scandal în mediul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acest caz, prima zi a lunii a șaptea pare ca o zi festivă lipsită de conținut. În rest, revenind la Mișna, Rô’š haššănăh III,5, notăm că de Anul Nou se suna din corn, šôfăr, la fel ca în timpul Jubileului, sărbătoare ce cădea în ziua a zecea lunii a șaptea; e posibil ca din această cauză să fi apărut discuțiile, uneori polemice, între caraiții de la începutul Evului Mediu, care nu voiau să celebreze Anul Nou în prima zi a lunii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Qumran pare să fi fost mult mai rigoristă cu privire la această chestiune: în afară de a-l lăuda pe Domnul, sâmbăta nu era permisă nicio acțiune. Sâmbăta a devenit progresiv semnul alegerii divine: numai Israel a fost ales pentru a o observa. Cartea Jubileelor 2,19 (pseudoepigrafică) (Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) afirmă: „El ne-a spus: vreau să-mi pun deoparte un popor în mijlocul tuturor celorlalte popoare; el va păstra sabatul meu și îl voi consacra să fie poporul meu și-l
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lui Saturn, planeta funestă, scoțând la iveală astfel „adevărata” sa origine și urmând raționamente asemănătoare cu cele pe care le-am prezentat puțin mai sus (vezi 14.2.a; Stern 1976, pp. 318-320). 15 Sărbători și solemnități: Anul sabatic și Jubileul 15.1. Anul sabatic Înainte de expunerea preceptului sâmbetei pe care l-am examinat în capitolul precedent, în Ex 23,10-11, se găsește următoare poruncă: „zece ani vei semăna pământul și îi vei culege roadele; al șaptea însă îl vei lăsa
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
1953) are dreptate atunci când notează că „această legislație a rămas literă moartă în perioada de dinainte de exil”. Sau, mai degrabă, putem spune că, înainte de exil, practica anului sabatic nu este atestată. Și în Cartea Jubilellor anul sabatic este celebrat împreună cu Jubileul (de unde și numele; vom trata acest aspect la paragraful 8) ca unitate de măsură pentru calculele cronologice, practică atestată și la grupul de la Qumran (vezi 15.9.c); și Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a bunurilor sale, în timp ce pământul se odihnește și el, la fel ca în cazul šĕmițțăh. a) Ideea de reintrare în posesie a bunurilor proprii este exprimată prin termenul dĕrôr, „eliberarea [sclavilor]”, „iertarea [datoriilor]”. Aceasta din urmă poate fi independentă de Jubileu: în Ier 34,15-17, un text Dtr care face trimite la un eveniment întâmplat cu câțiva ani înainte de exilul babilonian, se povestește de promisiunea făcută sclavilor de a fi eliberați independent de un Jubileu (cf. și Is 61,1 ș
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din urmă poate fi independentă de Jubileu: în Ier 34,15-17, un text Dtr care face trimite la un eveniment întâmplat cu câțiva ani înainte de exilul babilonian, se povestește de promisiunea făcută sclavilor de a fi eliberați independent de un Jubileu (cf. și Is 61,1 ș.u.); o posibilă referință la aceeași situație se mai găsește în Ez 46,17. b) Anul jubiliar se numește în ebraică šĕnat jôbēl deoarece cu acea ocazie se suna din qéren jôbēl, „cornul de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
rezultat un duplicat absurd al odihnei pământului la fiecare 50 de ani, la un an distanță! Dificultatea, de altfel, reiese și din Lev 25,20 ș.u., dar textul o depășește prin anunțul unui miracol. Probabil, în perioada documentului „sacerdotal” Jubileul nu era celebrat, astfel că situația prezentată este pur ipotetică. 15.9. Dificultăți cu privire la practica anului jubiliar Dacă problema istorico-practică a anului sabatic este complexă, cu atât mai complicată este cea a anului jubiliar. a) Unii comentatori chiar au avansat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
celebrat, astfel că situația prezentată este pur ipotetică. 15.9. Dificultăți cu privire la practica anului jubiliar Dacă problema istorico-practică a anului sabatic este complexă, cu atât mai complicată este cea a anului jubiliar. a) Unii comentatori chiar au avansat teza că Jubileul a fost propus, probabil în formă pur teoretică, cu scopul de a substitui practica anului sabatic căzut în desuetudine și era dificil de restabilit; acestei ipoteze i se opune caracterul tardiv al atestării instituției anului jubiliar (nu înainte de epoca elenistă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
teoretică, cu scopul de a substitui practica anului sabatic căzut în desuetudine și era dificil de restabilit; acestei ipoteze i se opune caracterul tardiv al atestării instituției anului jubiliar (nu înainte de epoca elenistă). b) Talmudul (bArăkîn, 32b) propune teoria că Jubileul a fost celebrat înainte de exil, dar că apoi a ieșit din uz, dar și această explicație se lovește din nou de caracterul recent și, în orice caz, pur teoretic al atestării sale. În linii mari, deși sunt cunoscute unele cazuri
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sunt cunoscute unele cazuri de iertare a datoriilor la alte popoare, chiar dacă în mod sporadic, se poate afirma că aplicarea sa concretă într-o societate iese din discuție. c) La unele grupuri neortodoxe (Qumran și cel din care provine Cartea Jubileelor) anul jubiliar s-a transformat într-o unitate de măsură a timpului de clasificare a istoriei, operație favorizată de faptul că existau sisteme pentagesimale cunoscute și astăzi în mediul de limbă semitică (cf. Rusalii). 16 Sărbători și solemnități: Calendarul 16
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și în Asiria antică, la comercianții din Capadocia (secolul al XIX-lea î.C.) se utilizau atât calendarul agricol cu șapte cicluri, după care ar depinde calculul Rusaliilor sau al Sărbătorii săptămânilor (vezi 11.2.d), cât și calendarul Cărții Jubileelor și cel de la Qumran, grupuri mai târziu considerate sectare; elementele probatorii ale acestei teorii nu sunt însă satisfăcătoare. b) După cum abia am notat, Anul Nou cădea în Israel toamna, ca în Canaan când se credea că, după ce fusese izolat în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mai degrabă rare. Vă oferim o sinopsă în tabelul următor, indicând numai numele atestate în Biblia ebraică. 16.4. Calendarul în iudaismul „sectar” În iudaismul numit în mod obișnuit „sectar”, găsim o situație foarte diferită (cf. 12.4). În Cartea Jubileelor 6,23-33, (cf. 1,14; 23,19) (Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) și în Apocalipsa (etiopiană) lui Enoh, capitolele 72-82, în așa-numita „Cartea astronomiei” sau „a Luminaților” (Sacchi 1981, pp. 413 ș.u.) găsim un calendar de 364
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
zile, împărțit în 52 de săptămâni, grupate în patru anotimpuri, fiecare de 91 de zile. Cele două cărți sunt datate în secolul al II-lea î.C., prima, și respectiv unul sau două secole mai devreme, a doua. a) Cartea Jubileelor 6,3 scrie: „Zilele de comemorare și zilele favorabile sunt la începutul lunilor I, IV, VII și X, la cele patru diviziuni ale anului; au fost stabilite printr-o mărturie veșnică” (urmează exemplele din viața lui Noe). Textul continuă: „Și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fapt postesc în a doua și a cincea zi a săptămânii; voi însă postiți în a patra și a șasea”. Reiese de aici că cele două zile în care credincioșii sunt invitați să nu postească coincid cu cele din Cartea Jubileelor. Observăm și faptul că, deși anul în cauză este o variantă a anului solar, este urmat tot calculul lunilor sistemului lunar. Evident, în Cartea Jubileelor toate evenimentele importante ale Genezei (al cărui text îl parafrazează) sunt fixate după acest calendar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]