858 matches
-
jocului individual și, în cazul în care cunoștințele dobândite le sunt împărtășite și altora, ei vor juca, la rândul lor, mai bine. Per ansamblu, nu poate avea loc o creștere a numărului de jocuri de șah câștigate în raport cu numărul celor jucate. Desigur, în calitate de cetățeni, nu ne interesează o activitate de informații mai performantă în general, ci încercăm să consolidăm capacitatea pe linie de informații a țării noastre și să o diminuăm pe cea a adversarilor. Soluții instituționale. Printre soluțiile instituționale avute
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
relația dintre rol și personalitate, vorbește despre rolul prescris (rolul dat social, existent în afara individului concret), rolul perceput (cum își imaginează fiecare individ rolul cerut de societate), rolul asumat (rolul perceput, la care se adaugă componenta evaluativ-afectivă) și rolul efectiv jucat (unde importante sunt capacitățile individului de a transcrie comportamental cerințele de rol). Practica socială a instituit legi scrise și nescrise pentru statusurile și rolurile dintr-o anumită cultură. A fi tată, de exemplu, presupune responsabilități legale, dar și informale, după cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reticențelor, tristeților. Erotica este una estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar rarele accente de colocvialitate nu subminează „noblețea” modernistă. Textele dezvăluie un ego poetic amplu, „plin de el”, de o mare disponibilitate pentru încorporarea existentului, raportând cotidianul, accidentalul, contingentul la marile noime
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
biroul unui important avocat, reușește să neutralizeze roiul de viespi și „coleoptere” ce se agită cu intenții otrăvite în jurul ei și al maestrului, să își impună voința dreaptă, conducând totul, inclusiv propria-i soartă, spre un final fericit. Alte piese, jucate și editate - comedia cu cântece Un rege Lear al mahalalei (Teatrul Grădina Blanduziei, în 1911), Păcat cu gândul (1913), Cu perdelele lăsate (Teatrul Național din București, în 1916), Primejdioșii (1926), Taina, tragedie pe un motiv epic din John Galsworthy (jucată
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
țară!, București, 1922; Piedica, Brăila, 1923; Pălăria, București, 1924; Ordaliile lui Mionel, București, [1924]; Poezii, pref. George Murnu și Liviu Rebreanu, București, 1925; Noaptea măștilor sfâșiate, București, 1926; Urechea mahalalei, Făgăraș, 1926; Primejdioșii, Slobozia, 1926; Epigrame, Slobozia, 1927; Cinci piese jucate, București, 1928; Papagalii, București, 1929; Cazul Soniei Dimitrievna, București, 1933; Pielea îngerului negru, București, 1934; Zidul socotelilor, București, 1935; Taina, Craiova, 1935; Epigrame, București, 1938; Replici, București, 1938; Sensibiltate, București, 1938; Mânia lui Hercule, București, 1943. Repere bibliografice: G. Beldiman
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
înainte de orice, semnul puterii omului asupra haosului și morții”. Față de interpretarea în tonalitate comică la Aurel Baranga sau în cheie tendențios-minoră la Paul Everac, dramaturgia lui L., însumând zece piese mari și o duzină de piese într-un act, mult jucate nu numai pe scenele românești, dar și în URSS, China, SUA, Franța, Ungaria, Germania, Bulgaria, Cehoslovacia, ilustrează poate cel mai bine tipologia și conflictele epocii comuniste într-o modalitate teatrală care încearcă însă să depășească realismul primar, critic sau socialist
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
buni și le spunem - ca în cazul tehnicii TGT - că performanța întregii echipe, deci și a membrului mai slab, va contribui la obținerea succesului); - conflictul de rol focalizat pe relație apare atunci când indivizii nu au doar experiența despre cum trebuie jucate rolurile, ci posedă, de asemenea, noțiuni despre ce efort depus în rol trebuie asociat cu distribuția resurselor relaționale (să luăm exemplul unui elev/student care nu se implică total în activitatea de grup, participând ca simplu spectator la dezbateri - echipa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ele influențează modul în care noi comunicăm cu ceilalți. Rolurile sunt percepute diferit de diferite persoane, lucru ce afectează de asemenea comunicarea. Spre exemplu, unele persoane pot considera anumite roluri de putere (de manager, de profesor, de părinte) ca trebuind jucate în mod autoritar, pe când alte persoane pot să aibă o concepție diferită despre respectivele roluri, imprimându-le mai degrabă o latură colaborativă. Rolurile pe care le jucăm sunt roluri pe care le învățăm pe parcursul experienței de viață. Hybels și Weaver
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și C au o percepție foarte precisă (și corectă) despre anumite aspecte ale modului în care B trebuie să-și joace rolul de profesor. În practică, vom observa că putem deosebi cu ușurință percepții comune la adresa rolurilor așa cum trebuie acestea jucate și percepții subiective, personalizate. O femeie va accepta că, din punctul de vedere al colegelor ei de serviciu, soțul ei este un soț bun deoarece își îndeplinește bine atribuțiile văzute în plan social ca fiind caracteristice unui soț bun, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le îndeplinească (tensiuni între propria personalitate a deținătorului rolului și atitudinile și expectațiile prevăzute de către rolul ca atare), conflictul intrarol (tensiuni create de expectanțe contradictorii despre cum trebuie jucat rolul) și interrol (tensiuni între recomandările a două roluri care trebuie jucate simultan) etc. Se cuvine să remarcăm însă că, din perspectivă didactică, mai ales că în interiorul echipelor educaționale are loc cunoașterea, asumarea și îndeplinirea rolurilor (fie și numai cele amintite de noi mai devreme), îi revine cadrului didactic înțelegerea în profunzime
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ele influențează modul în care noi comunicăm cu ceilalți. Rolurile sunt percepute diferit de către diferite persoane, lucru care afectează de asemenea comunicarea. Spre exemplu, unele persoane pot considera anumite roluri de putere (de manager, de profesor, de părinte) ca trebuind jucate în mod autoritar, pe când alte persoane pot avea o altă concepție despre respectivele roluri, imprimându-le mai degrabă o latură colaborativă. Rolurile pe care le jucăm sunt roluri pe care le învățăm pe parcursul experienței de viață. Hybels și Weaver (1986
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și C au o percepție foarte precisă (și corectă) despre aspecte ale modului în care B trebuie să-și joace rolul de profesor. În practică, vom observa că vom putea deosebi cu ușurință percepții comune la adresa rolurilor așa cum acestea trebuie jucate și percepții subiective, personalizate. O femeie va accepta că din punctul de vedere al colegelor ei de serviciu, soțul ei este un soț bun deoarece își îndeplinește bine atribuțiile văzute în plan social ca fiind caracteristice unui soț bun; în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuție generalizată privind modul în care aplicarea soluțiilor alese de întregul grup certificat (sau nu), dacă acestea au fost cele mai potrivite situației. Printre atribuțiile formatorului în utilizarea metodei se numără și evidențierea identității unor valori și comportamente ale personajelor jucate, precum și a consecințelor rezultate din interacțiunea acestora. Inspirat din teoriile psihodramei, dezvoltate de către Moreno, jocul de rol se desfășoară deci în patru etape: - descrierea situației; - repartizarea rolurilor urmată de distribuirea câte unei fișe pentru fiecare participant (care cuprinde descrierea rolului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conceptul de „pălărie” în sensul că aceasta poate fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii; cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reprezintă rolul dominat de creativitate, identificarea alternativelor, provocărilor și schimbărilor. 6. Pălăria albastră legiferează rolul de control al întregului proces, focalizarea nefiind asupra subiectului discutat, ci asupra modului în care s-a desfășurat procesul de gândire la adresa acestuia (metacogniție). Rolul jucat este cel al organizatorului, al moderatorului întregii activități. 13.2.3.8. De la jocul de rol la dramatizarea creativătc "13.2.3.8. De la jocul de rol la dramatizarea creativă" Campbell, Campbell și Dickinson (2004) sugerează că, spre deosebire de metoda teatrului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din perspectiva unor personaje secundare, răscoala lui Horea. A colaborat sporadic cu versuri și povestiri în presa literară, precum și la radio și televiziune cu monoloage și piese de teatru (Meci la Chițăoani, Aurică 2, Cenușăreasa și Anul Nou ș.a.), unele jucate și la teatre de profesioniști sau amatori. Răpus înainte de vreme de o boală de inimă severă, S. nu a apucat să își vadă scrierile tipărite decât parțial, ele fiind adunate postum, prin grija soției sale, regizoarea Sorana Coroamă-Stanca, în masivele
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
băiatului timid (1969), Teză la limba română (1973) ș.a -, S. dublează accentul moralizator și supapele comice pornind de la pretexte dramatice inconsistente. De pildă, taina băiatului timid e că scrie versuri. Cele mai cunoscute piese din această categorie sunt îndelung jucata Nota zero la purtare (1957, scrisă în colaborare cu Octavian Sava) și Comoara din pădure (1986). Prin plasarea acțiunii în 1944, ambele au și un substrat ideologic, ca un soi de bombă rămasă, din fericire, neactivată. Mariana Pleșoianu, tânăra din
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
de altfel, o modalitate de a zgudui șabloanele și mecanismele inerțiale ale unei tradiții anchiloza(n)te), o problematică foarte actuală și cu un grad înalt de generalitate: aceea a impasului pe care îl traversează dintotdeauna națiunile slabe. Frustrările, eroismul jucat, complexul onorabilității, falsul, compromisul, oportunismul sunt prinse într-un scenariu foarte elaborat, voit artificial, în care mișcarea precipitată, de pantomimă, servește depășirii diferențelor ireconciliabile în indiferența generală a râsului. Acțiunea Trans-Atlanticului este plasată în mediu argentinian, iar lumea povestită/regizată
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
caustică etc. El nu se sfiește să se lupte și cu șabloanele, demontând clișeele „epocii de aur”: „vă ordon, predați polenul la/ centrul de colectare/ [...] avem de realizat un proiect mobilizator/ pe geniu de creator” (Împotriva lepidopterelor). Fronda este ingenios jucată, între nevrotic și derizoriu, disimulându-se în poeme „de nuanță ecologistă”, „descrieri în doi peri”, „tandrețe perfidă”, prozaism (Radu G. Țeposu). S. are talentul mixării arhaismelor și neologismelor, prinse în combinații ciudate, dar pare a se opri mereu, inexplicabil, la
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
a raporturilor dintre ele, transferul producându-se pe nesimțite, la fel cum se întâmplă în Bătrâna și Hoțul (inclusă în volumul Jocul de dincolo de ploaie, reprezentată în premieră la Teatrul Mic din București, în 1987), cea mai cunoscută și mai jucată piesă a lui S. Aici se confruntă mentalitatea Hoțului, personaj generic, cu aceea a unui virtual păgubaș: un infractor ocazional vrea să fure (din rațiuni „umanitare”) un tablou valoros și, după o conversație cu Bătrâna, proprietară a acelei „cârpe mizerabile
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
lunecă la suprafața evenimentelor, fără mari traume. A trecut, totuși, prin situații grele (eliminată din facultate, a muncit ca zidăriță pe un șantier), dar sufletul ei nu s-a înăsprit. Îndrăgostită de Petrini, îi mărturisește, cu o panică pe jumătate jucată: „Te iubesc! Aoleo...”, ca și când o tandră tragedie ar fi atins-o. Suzy își ascunde însă adevăratul statut conjugal (e căsătorită cu un inginer dipsoman, Pencea), și lipsa ei de curaj, explicabilă altfel, provoacă un deznodământ grav. Atacat în timpul unei excursii
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
voce tare, să reciți fragmente din piese sau filme etc. c. Un loc în care poți desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrii sau să dactilografiezi, să efectuezi activități ce implică mâinile, așa cum sunt cântatul la un instrument, jucatul de șah, dame etc.; să construiești machete. d. Un loc în care poți să faci sport, să joci jocuri cu mingea, ori jocuri de acțiune, care implică mișcarea trupului , sau să joci în piese ori spectacole; să efectuezi proiecte în
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
în pijama, în halat sau în pulover, în orice caz cu o nelipsită tichie neagră pe cap, Ț. părea condamnat la o nesfârșită agonie; de cealaltă, un spirit viu, un „geniu al oralității” (Mircea Eliade), care, mizând fie pe naivitatea jucată, fie pe inspirația profetică, însă întotdeauna pe spontaneitatea inegalabilă, lăsa impresia că are răspunsuri atât pentru problemele temporare, cât și pentru cele atemporale. Impresia venea apoi dintr-un stil, deopotrivă al discursului și al gândirii. Sub raportul discursului, stilul „ultimului
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
înțelepție, ciocnirile cu semenii. În sfârșit, când compune și improvizează piese de teatru, lui U. (membru în Comitetul Teatrului Național din Iași și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
șarjat. Poetul declară, de altfel: „Sunt un François Villon, născut din flori,/ În jurul meu roiesc spânzurători” (Sunt un François Villon). Se disting unele poezii tip joc (cu „poantă” finală), de o simplitate cvasifolclorică. O anumită ingenuitate se manifestă, cu grație jucată, argheziană, și în poemele cu tematică religioasă: „A venit la mine și mi-a spus:/ «Lasă-mă să-ți zic Isus»./ M-a luat deoparte-apoi: «Ai fost tâmplar,/ Fă-mi până mâine-o cruce de stejar»./ Văzând că nu-l
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]