575 matches
-
din propria oboseală, care-l făcuse să Înțeleagă diferitele vîrste. Fiind prea tînĂr, Învățase cum e să fii prea bătrîn. Îi era dor de Kibo, iar gîndul că Juma Îi omorîse elefantului prietenul Îl făcea să-i devină dușman lui Juma și frate elefantului. Atunci Înțelese ce Însemnase pentru el să vadă elefantul la lumina lunii, să-l urmărească și să se apropie de el, În luminișul În care Îi văzuse colții uriași. Ce nu știa David era că nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să aștepte acolo, apoi scoase dintr-un săculeț pe care-l avea În buzunar un pumn de cenușă pe care o aruncă În sus. Cenușa fu adusă către ei În cădere și atunci taică-său Îi făcu un semn lui Juma și se aplecă să-l urmeze În desiș. David le vedea spinările și fundurile apărÎnd și dispărÎnd În desiș. Nu Îi auzea. David rămĂsese pe loc, ascultînd zgomotele pe care le făcea elefantul În timp ce se hrănea. Îi simțea mirosul, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
auzi un fel de guițat ascuțit și o izbitură, apoi carabina de 303, după care, de două ori, 450-ul lui taică-său; apoi izbiturile și trosnetele se Îndepărtară Încet, iar el se duse-n desiș, unde-l găsi pe Juma tremurînd, cu sîngele curgîndu-i pe toată fața. Taică-său era furios și se albise la față. — S-a repezit la Juma și l-a trîntit la pămÎnt, Îi spuse taică-său. Juma l-a nimerit În cap. Și tu unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
taică-său; apoi izbiturile și trosnetele se Îndepărtară Încet, iar el se duse-n desiș, unde-l găsi pe Juma tremurînd, cu sîngele curgîndu-i pe toată fața. Taică-său era furios și se albise la față. — S-a repezit la Juma și l-a trîntit la pămÎnt, Îi spuse taică-său. Juma l-a nimerit În cap. Și tu unde ai tras? Unde-am nimerit, la dracu’. SĂ ne luăm după dîra de sînge. Era mult sînge. DÎra de pe copaci, frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se duse-n desiș, unde-l găsi pe Juma tremurînd, cu sîngele curgîndu-i pe toată fața. Taică-său era furios și se albise la față. — S-a repezit la Juma și l-a trîntit la pămÎnt, Îi spuse taică-său. Juma l-a nimerit În cap. Și tu unde ai tras? Unde-am nimerit, la dracu’. SĂ ne luăm după dîra de sînge. Era mult sînge. DÎra de pe copaci, frunze și viță strălucea la Înălțimea capului lui David, și mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
privirea Îi era cu siguranță vie. Avea niște gene foarte lungi și privirea sa era cel mai viu lucru pe care-l văzuse David vreodată. — Împușcă-l În ureche, Îi spuse taică-său. Hai, trage. — Împușcă-l tu. Atunci apăru Juma, șchiopătÎnd și sîngerîndt, cu pielea de pe frunte atîrnîndu-i deasupra ochiului stîng, cu osul nasului la vedere și o ureche smulsă, Îi luă carabina lui David fărĂ să scoată o vorbă, după care aproape că băgĂ țeava În urechea elefantului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
elefantul care nu mai era decît un maldăr mare și plin de riduri. — Ei bine, Davey, datorită ție am pus mîna pe el, Îi spuse taică-său. Acum ar fi mai bine să facem un foc, ca să-l reparăm pe Juma. Hai, băi, Humpty Dumpty plin de sînge, vino-ncoa’. Colții poa’ să mai aștepte, nu pleacă nicăieri. Ținînd În mînĂ coada lipsită de păr a elefantului, Juma veni rînjind către tatăl lui David. FĂcură o glumă porcoasă, după care taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Acum ar fi mai bine să facem un foc, ca să-l reparăm pe Juma. Hai, băi, Humpty Dumpty plin de sînge, vino-ncoa’. Colții poa’ să mai aștepte, nu pleacă nicăieri. Ținînd În mînĂ coada lipsită de păr a elefantului, Juma veni rînjind către tatăl lui David. FĂcură o glumă porcoasă, după care taică-său Începu să vorbească repezit În swahili. CÎt de departe-i apa? CÎt e de mers pînĂ să dăm de niște oameni care să ne ajute să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dăm de niște oameni care să ne ajute să cărĂm colții? Cum Îți e, futangiu de porci și bun de nimic ce ești? Ai ceva rupt? Primind răspunsurile dorite, taică-său spuse: — Noi doi ne Întoarcem după rucsacuri. PÎnă atunci Juma, adună lemne și face focul. Am trusa medicală În rucsac. Trebuie să ajungem la ele pînĂ nu se face Întuneric. N-o să i se infecteze rănile. Nu-s ca alea de la gheare. Hai, să mergem. În seara aia, În timp ce stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
trusa medicală În rucsac. Trebuie să ajungem la ele pînĂ nu se face Întuneric. N-o să i se infecteze rănile. Nu-s ca alea de la gheare. Hai, să mergem. În seara aia, În timp ce stătea la foc, David se uita la Juma, cum ședea acolo cu fața cusută și coastele rupte, și se-ntreba dacă elefantul Îl recunoscuse atunci cînd Încercase să-l omoare. Așa spera să fi fost. Elefantul devenise eroul său, așa cum fusese taică-său pentru mult timp, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spera să fi fost. Elefantul devenise eroul său, așa cum fusese taică-său pentru mult timp, și se gîndi: „Nu-l mai credeam În stare de asta, așa obosit și bătrîn cum era. Cu siguranță că l-ar fi omorît pe Juma. Dar la mine nu se uita ca și cum ar fi vrut să mă omoare. Avea doar o privire tristă, așa cum mă simțeam și eu. În ziua În care a murit și-a vizitat un vechi prieten“. David Își aduse aminte cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de la cămașă. Ăsta fu singurul lucru cu care se alese de la elefant, În afară de conștiința singurătĂții. În seara aia, după operațiunile de măcelărire, taică-său veni lîngă foc și Încercă să vorbească cu el: — Davey, să știi că era un ucigaș. Juma spune că nimeni nu mai știe cîți oameni a omorît. — PĂi și ei au Încercat să-l omoare, nu? — Normal, la ce colți avea. — Și-atunci cum tot el e ucigașul? — Bine, cum vrei tu. Îmi pare rău că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
au Încercat să-l omoare, nu? — Normal, la ce colți avea. — Și-atunci cum tot el e ucigașul? — Bine, cum vrei tu. Îmi pare rău că te-ai neliniștit atîta din cauza lui. Aș vrea să-l fi ucis și pe Juma. Cred că deja mergi prea departe. Știi bine că Juma e prietenul tău. — Nu mai e. — Nu-i nevoie să-i spui și lui asta. — Știe deja. Cred că-l judeci greșit, spuse taică-său și Încheiară discuția. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
avea. — Și-atunci cum tot el e ucigașul? — Bine, cum vrei tu. Îmi pare rău că te-ai neliniștit atîta din cauza lui. Aș vrea să-l fi ucis și pe Juma. Cred că deja mergi prea departe. Știi bine că Juma e prietenul tău. — Nu mai e. — Nu-i nevoie să-i spui și lui asta. — Știe deja. Cred că-l judeci greșit, spuse taică-său și Încheiară discuția. Și apoi, cînd, după toate cele Întîmplate, ajunseseră Înapoi În siguranță, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din nămol și crengifiind atît de mari și de groși Încît oamenilor nu le venea să creadă nici cînd Îi atingeau, și nimeni, nici măcar taică-său, nu putea ajunge la locul În care colții se curbau Înspre vîrfuri, cînd el, Juma și cu taică-său se Întorseseră ca niște eroi, iar Kiboera cîinele unui erou, și eroi erau și bărbații care căraseră colții, eroi cam băuți deja și gata să bea mai mult, atunci Îi spusese taică-său: — Davey, vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
adusese o găleată și niște cîrpe cu care ștergea sîngele de pe jos. Cum se simte, doctore? Îl Întrebă pe tata. — Nu sînt doctor. Dar cred că o să se facă bine. Două scule pe bascule. Și nu s-au descurcat cu juma’ de buletin Ăla. — L-ai văzut cînd a sărit pe fereastră? — Sigur. Adică l-am văzut imediat după ce a aterizat pe șine. — Și l-ai recunoscut? — Nu, nu l-am recunoscut din prima. Cum crezi că l-a Înjunghiat, doctore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
zdravăn. — Chiar că e. Exact cum zici, un băutor zdravăn. N-am răspuns nimic. Am băut și eu vreo două pahare cu el. Și știu că la mine și-au făcut efectul din plin, da’ el a ținut-o așa juma’ de noapte fărĂ să se vadă nimic. — Da, nu arată niciodată. — Chiar că nu. Da’ dacă o ține așa, o să-și facă praf măruntaiele. N-am răspuns nimic. — Ți-e foame, băiete? — Da. SÎnt lihnit. Ne-au lipit și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
gleznele. — Roger, mă mai iubești? — Da, fata mea. Foarte mult. — Eu te iubesc. Mi-a plăcut mult să mă joc cu tine. — Și eu m-am distrat. — Ne distrăm, nu? — A fost o zi minunată. — Da’ am avut doar o juma’ de zi, pentru că n-am fost cuminte și am dormit mult. — Ai făcut bine. — N-am făcut-o că era bine. N-am avut ce-i face. Stătea Întins lîngă ea, atingîndu-i piciorul cu al său, și Îi puse mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apasă palmele pe tâmple. Vica umblă prin țoașcă, foindu-și pungile goale de plastic. Se duce târșâit până la bucătărie și vine cu un pahar cu apă. — Haidi, haidi ! Ia-o dacă-ți zic ! Haidi, înghite-o, și dacă peste-o juma de oră mai ai ceva, să... Haidi, Ivona, ascultă-mă și ia-o... Trebe să m-asculți, că io-s mai mare... Ivona își masează tâmplele cu ochii închiși. — Ce zi stupidă, ce zi îngrozitoare ! Și cum am observat mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai ales de Interpool, cum scrie cu mândrie pe prima pagină a ziarelor ! Apropos de Interpool: n-ai un pol de trei’jdămii să iau un wiscky mic? G. Unul mic ajunge ? T. Biensur că nu. Da’l schimb cu juma’ de țuică și-l beau ca bere. De rest îmi cumpăr doi litri de vin și un sfert de măsline cu un sfert de sfert de pâine, c a fost producția mică la grâu. G. Și toate astea cu doar
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
la copii maturizându-se, care știau ce e aia rușine, frică, bătaie, ascultare. Generalul mă simte de cum părăsesc patul de campanie, se trezește, îmi solicită prezența, iar eu trebuie să-l adorm din nou. Dacă am noroc, mai prind poate juma de oră. Degeaba, sunt o căruță de nervi. Nu mai bine dormeam? „Se ridică într-o subită pornire de groază. Să scape! Trebuie să scape! Frank o s-o salveze. Are să-i dea viață, poate și dragoste. Voia să trăiască. De ce
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
meu s-a transformat într-o adevărată secție de poliție. Ce fac eu aici e un spectacol de binefacere pentru Asociația Polițiștilor Binevoitori, spuse Lana dezgustată. O groază de loc gol și câțiva sticleți care-și fac semne unu’ altuia. Juma’ din timp trebe să stau cu ochii pe tine, mintoaso, să m-asigur că nu-ncerci să-i împingi la băut. — De, Lana, spuse Darlene. Cum pot eu să știu care-i sticlete și care nu-i? Mie toți îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o ocolise, ca prin minune, numai pe ea. — Și acum, Darlene, spuse Lana, apucând-o pe fată de umăr, care naiba sunt cuvintele pe care trebe să le spui? — Ăău! Ce mai regizor înțelegător ești! Dac-ai face filme adevărate, juma’ din ăi ce joacă-n ele ar muri. — Taci din gură și treci la podele, îi spuse Lana lui Jones și o scutură puțin pe Darlene. Și acu’ spune corect, toanto. Darlene suspină disperată și spuse: Zău că era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
e frică de poliție, Watson. Și ție ț-ar fi dac-ai fi intrat ca orice om la Woolworth, ș-un polițai te-ar fi târât ca pe mine la secsie. Mai ales că Lee s-a tăvălit cred cu juma’ din cei de la poliție. Aău! Jones trimise în sus ceva ce părea să fie un nor, unul radioactiv din care treptat se desprindea câte ceva și cădea pe bar și pe frigiderul plin cu carne marinată. Zi, ce s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Boetius. — Cum? Ce să citesc? — Boetius îți va demonstra că a te strădui nu are până la urmă nici un rost, că trebuie să înveți să accepți. Întreab-o pe domnișoara O’Hara despre el. — Da’ ție ț-ar place să fii vagabont juma’ din timp? — Ar fi minunat! Eu însumi am fost un timp vagabond. Eram fericit. De ce nu sunt eu în locul tău? M-aș urni din cameră doar o dată pe lună să caut în cutia poștală cecul de șomer. Fii conștient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]