940 matches
-
și a se primi sau refuza un portofoliu? "Romînul" trebuie să mărturisească că, cu toată sfruntarea cu care a făcut dezmințirea de mai sus, a făcut-o prea stîngăcește; noi încă o dată nu ne temem a-i repeta că numitul june patriot a fost în Moldova întru căutarea unui ministru, și anume a unui ministru de finanțe. Cât despre orașul unde a fost în adevăr, acel oraș e Bârladul, și propunerea portofoliului finanțelor a făcut-o unui domn deputat de acolo
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
greșeală, mărturisită de ziarul guvernamental atât de târziu, și anume în momentul chiar a primei adunări a acționarilor, ne dă nouă multe de gândit. Daca le-am spune însă pe toate ni s-ar zice că-ncercăm a strica creditul junelui institut, ș-ar fi păcat de Dumnezeu; nu ne-ndurăm. Am dori să știm numai daca comanda acelei tipăriri de bilete se va face înainte sau după ciudatele mișcări cari se prepară din toate părțile dincolo de hotarele noastre. Ni se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-și deie contingentul unui năvălitor heterogen; ea a trebuit să primească cea mai îndrăzneață ingratitudine pentru că la Plevna cu sângele său a scăpat pe ruși de pieire. Atari esperiențe nu le poate dori bucuros pentru a doua oară un stat june și cu vitalitate; el se simte a fi un ic, nu însă un grăunte care să fie zdrobit între pietrile de moară ale slavismului. Să nu ne amăgim a crede că devotamentul și solid[ar]itatea României n-ar avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noiembrie 1880] [""NEUE FREIE PRESSE" RĂSPUNDE... "] "Neue freie Presse" răspunde la ultimatumul "Romînului". Foaia vieneză reprobează înainte de toate amestecul unor temeri politice într-o cestiune comercială. Abia se poate admite că există cineva în București care să crează serios că juna neatârnare a României ar putea să sufere daca Austria va supraveghea navigația pe Dunăre. Foaia vieneză crede din contra că frica ce-o arată România în privirea aceasta e un sentiment neclar, trezit pe cale artificială de influențe străine, sentiment ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
proști din țara proștilor... Aci nu mai e vorba să dăm câteva parale pe la scăpătăciunile din Germania; este vorba de țara noastră, de onoarea noastră, de sângele nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li s-ar părea oamenilor cu capetele de urs de la nordul Germaniei, sânt între acești juni mulți cari la timp vor putea proba unor semeni venetici cine sânt cei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anii 1867-1907, din toate regiunile locuite de români, dar și din numeroase centre culturale universitare, de peste hotare, fie de la sute de personalități din țară și străinătate, fie de la instituții cultural-științifice, între care Academia Română, Astra, Societatea Etnografică Austriacă, Societatea Academică "România Jună", de la Viena, Societatea Istorică Română împreună cu o altă carte, apărută în 1997, semnată tot de bădia Eugen și Petru Froicu, Simeon Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (Antologie, text stabilit, note, tabel cronologic și bibliografic de Petru Froicu și Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
II-lea, în fond prilej al unui elogiu peste poate al noului rege. Stângăcie în însuflețirea unui personaj ideal, ca și în atingerea obiectivității se înregistrează în romanul Kyazim, care ar fi trebuit să fie o reconstituire veridică a revoluției „junilor turci”, interesantă ca suită de evenimente, dar și pentru reflexul lor în viața aromânilor. Totuși, mai importantă decât încercările lui poetice și prozastice este contribuția adusă de S. la apariția revistelor „Cele trei Crișuri” și „Familia”. Punându-și în aplicare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
cetit cumcă în America ar fi o fată cu două capete și că un poet ar fi compus o poezie despre ea... Dar poezia era ciudată... Ei i lipsea tocmai partea ce o avea prea mult eroina sa. Oare poeziile junelui literat n-ar avea în ochii criticei adevărate soartea poemei americane? [7/19 ianuarie - 9/21 ianuarie 1870] REPERTORIUL NOSTRU TEATRAL Fiindcă ideea creării unui teatru național dincoace de Carpați prinde din ce în ce mai mult aripi și dimensiune, fiindcă capacități tinere însemnate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
singură țintă e propagarea minciunei, în care n-au învățat nimic alta decât fanatismul, primind o educațiune care avea de principiu de a stinge tot ce în suflet e curat, uman, nobil, pur, s-au infiltrat în capetele unei generațiuni june și de aceea docile niște principie sistematice, în flagrantă contradicțiune cu tot ce era mai nobil în spiritul secolului nostru. Astfel, acești oameni au devenit transcendentali. Aceste principie sistematice ale lor, scoase deductiv din o istorie falsificată, escamotate din concepțiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ispitelor ce-mi vin gloată. Și la orice mișelie Ast refren îmi pun nainte: Încă azi o nebunie, Ș-apoi mâni om fi cuminte. Ieri juram încai o lună Să fiu și eu om cuminte, Să stau lîng' o mândră jună Ca un Caton înainte. Dar când te vezi într-o mie Mai gândești la jurăminte? Încă azi o nebunie, Ș-apoi mâni om fi cuminte. Jocul cărților știu bine Că ce fel de urmări are; Mă prinsesem dar cu mine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iuniu. Cu această ocaziune se țin espuse, în tot timpul esamenelor, obiectele confecționate de elevii școalei. Suntem siguri că publicul nostru nu va lipsi de a vizita școala în acele două zile pentru a-și putea da sama de progresele junilor meseriași români. Espozițiunea conține obiecte a trei ateliere: acel al ciobotăriei, al croitoriei și al tenechegiei. Atragem îndeosebi luarea aminte a publicului asupra obiectelor ce fac parte de atelierul tenechegiei. Acest atelier, înființat abia de 3 luni, cu toată scurtimea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acesta s-a primit un dar de 30 napoleoni de la d. Titu Maiorescu. Cei mai mulți redactori români au trimis și în anul acesta scrierile periodice și jurnalele prin care societatea putea fi în curent cu evenimentele din patrie. Interes pentru "Romînia jună" a mai arătat "Societata academică romînă", "Asociațiunea transilvană pentru cultura și literatura poporului romîn", "Librăria Socec et Comp. ", d-nii: V. Alexandri, A. Pelimon, J. Popescu etc. D. Jos. Jacobsits, m. de orchestră în Iași; a trimis mai multe piese muzicale compuse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
m. de orchestră în Iași; a trimis mai multe piese muzicale compuse de d-sa și între altele a avut plăcerea a-și arăta atențiunea d-sale față de societate prin aceea că i-a dedicat o horă cu numele "Romînia jună". Ședințele curat literare s-au ținut într-o sală a Universității. Dintre operatele și criticile cetite amintim: "Cid ", poem tradus din Herder, de d. B. Mih. Lazar, "Naționalitatea ca element de cultură", de d. Petru Misiru. Critica asupra temei acesteia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e s e r v i c i Luând pana amice, se scriu după dorință, Cu mîna-mi tremurândă, mă 'ncerc de a rima! Proza e 'n formă, poezia în aparență! Căci dragă nu-s poet!... Astfel a m' - exprima. O! juna mea muză, finește a ta plânsoare. Inspiră-mă acuma, d-un ceresc amor; Și încetul te înalță în regiuni solare, Cântând a mea dorință... să-ți iai sublimul zbor. Amice, pentru mine durerea-i infinită, Nimica nu mă 'ncîntă; de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce se 'ntîmplă nici înlăuntru nici în afară de țară. Numai trenul de la Suceava a sosit ca prin minune atât ieri cât și alaltăieri, aducând știrile de pace pe care le-am înregistrat în numărul de astăzi. [20 februarie 1877] BALUL ROMÎNIEI JUNE Se știe că societatea studenților români din Viena dă în fiecare an un bal splendid, care se bucură de un oarecare renume prin eleganța și frumusețea lui. Lunea trecută (în 14 fevr. ) comitetul societăței compus din d-nii drd. Stihi (prezident
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se ajunge prin puterea faptelor complinite. Acesta-i caracterul unei dezvoltări sănătoase și numai sistematicii își pun ținte și vor să ajungă la ceva și fac întotdeauna faliment; însă, cu toate astea, arta nu moare niciodată. DIN ȘEDINȚELE SOCIETĂȚII "ROMÎNIA JUNĂ" NAȚIONALII ȘI COSMOPOLIȚII 2257 Reuniunea academică din Viena "Romînia Jună", care are de scop: 1) perfecționarea reciprocă a membrilor săi pe teren literar - național, 2) dezvoltarea și alimentarea spiritului soțial, își alese în ședința din... noiemvrie biuroul său prin aclamațiune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dezvoltări sănătoase și numai sistematicii își pun ținte și vor să ajungă la ceva și fac întotdeauna faliment; însă, cu toate astea, arta nu moare niciodată. DIN ȘEDINȚELE SOCIETĂȚII "ROMÎNIA JUNĂ" NAȚIONALII ȘI COSMOPOLIȚII 2257 Reuniunea academică din Viena "Romînia Jună", care are de scop: 1) perfecționarea reciprocă a membrilor săi pe teren literar - național, 2) dezvoltarea și alimentarea spiritului soțial, își alese în ședința din... noiemvrie biuroul său prin aclamațiune unanimă. Sub pretest că unul din biurou (subsemnatul) se ține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să se fi dat vrun protest contra legalității ei. Biuroul, știind elementele cu cari are a face, își dă demisiunea, dezvoltând prin membrii săi ideile pe cari le credea raționale în cazul de față. Iată - le grupate: 1 Societatea România Jună fiind întemeiată pe elementul stereotip a diferiților săi membri, pe acele atribute comune tuturor junilor români, nu ar fi oportun de-a ridica cestiunea divergențelor d[intr ]e ei, fiindcă pe divergențe nu se 'ntemeiază niciodată o societate omenească. Divergințele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce-am trimis-o împreună cu fratele Dan în numele comitetului central am spus cumcă în munca generațiunilor trecute - care-au pus fundamentele largi și nobil intenționate a edificiului național - în acea muncă este deja cuprinsă toată ideea activității noastre din generațiunea jună, că numai în continuitate cu lucrările trecutului, în prourmarea consecuentă a celor bine începute consistă misiunea generațiunii viitoare. Oamenii cari au început regenerarea națională ne-au dat ideea întregului ce noi avem a o realiza. {EminescuOpIX 459} ["DOMNILOR, PROGRESUL OMENIREI
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
flamură cu inscripțiunea: "Cultura e puterea popoarelor" - Junele române din (țara). {EminescuOpIX 493} 2. Ca să binevoiți a trămite aceste flamure comitetului central la locul serbării (Putna, Bucovina) cu câteva zile înainte de serbare (27 aug. a. c. ) prin o reprezentantă aleasă din junele țărei respective ori, dacă asta nu se poate nicidecum, prin poștă. 3. Flamurele vor servi la serbare de decorațiune, reprezentând sexul frumos al întregei românimi, iară după serbare junii români vor primi flamurele din mînile junelor române, ca eterne suveniri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și în Iad. 7 iulie 2011 Pacient în spitalul din mine Din lipotimii perfide îmi voi face sinecură Și voi scoate mari profituri, prăbușindu-mă constant, Prin melancolii profunde voi plăti spital și cură, Ca un fante imposibil, ca un june diletant. Să vedeți anomalie, voi trăi ambulatoriu, Cu poem la oră fixă, tratament versificat, Acceptând un imposibil diagnostic iluzoriu Și un inimaginabil adevăr calcificat. Am să scot din analize doar statistici anormale, Pas la pas cu glicemia voi efectua plimbări
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
noi Obținu un nou limbaj: Stau ca-n codru amândoi, Dar ei fac concubinaj. Aranjament luxos Cuplu-i aranjat perfect Așa lux e lucru rar: Soțul este subprefect, Iar soția... subprimar. Taxa sexului Dacă-ajungi la șaptezeci Și-ntâlnești o mândră jună, De-o vrea taxă să-ți impună, Ai reduceri...la cincizeci. Ghinion Aruncând soacra-ntr-un val, Se întoarse fericit... Un delfin nenorocit I-o aduse iar la mal! Puneți pofta-n cui Mi-a venit un drac în vis
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
funcția de corespondent de război pentru ziarele „The Morning Chronicle“ din Londra și „The New York Daily Tribune“, cu colaborări ocazionale la revistele americane „Putnam’s Mounthly Magazine“ și „The National Magazine“ din New York. În a doua ipostază s-a situat junele ofițer (ajuns mai târziu general) al armatei britanice, Charles George Gordon (18331883), combatant pe frontul crimeean și însărcinat, la încheierea păcii, să facă parte din comisia pentru delimitarea noii frontiere a Moldovei, recte între cele două împărății: rusească și turcească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o gazetă centrală (Lucian Zvorișteanu) asupra dispariției înainte de 1989 a unui stomatolog (Cezar Flonta) dintr-un oraș de provincie (nu fără fine trimiteri la romanele de tip Augustin Buzura, D. R. Popescu). Câțiva intelectuali de provincie (un arheolog tracoman, un june prozator imberb, o cochetă, un intelectual problematizant, un dentist lubric, profitor și ratat, un gazetar politruc, plus bufonul de rigoare al „Curții”, semianalfabet și agresiv) formează în 1986 un soi de cenaclu botezat Colocviile 79, unde se citesc în grup
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
Dinu Săraru și Pumnul și palma de Dumitru Popescu. Șarja e suculentă, autorul are ochi gogolian și aplecare spre fantasticul cotidian de tip Bulgakov, ca și Daniel Bănulescu. Dacă firul degradării generale, de la 1986 la 1989, este răsucit de anonimul june strungar și prozator în cheie autoironică, retrospectiva dinspre 1997 înspre 1986 este parcursă (în tradiție camilpetresciană) de ziaristul Lucian Zvorișteanu, omul legat de urbea buclucașă prin multe fire sentimentale. Urmează revelații tulburătoare, lecții de cinism versatil, malformarea realității, spulberarea adevărurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]