495 matches
-
știe acest lucru. Îmi poți descrie durerea? O descriere detaliată a durerii trebuie să acopere următoarele aspecte senzoriale (Hammond, 1990a, p.46Ă: senzația termică (cald sau receă; senzațiile kinestezice și aspectele legate de presiune (de ex. surdă, ascuțită, înțepătoare, grea, junghi, etcă; imageria durerii (dimensiunea, forma, culoarea, textura, sunetulă. Aceasta furnizează clinicianului informații valoroase care pot fi utilizate în timpul tratamentului. Următoarea intervenție poate fi de ajutor pacientului: Intervenția 43Evaluarea calității experienței durerii Închide ochii și concentrează-te pe moment asupra durerii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fel, era și o luptă cu timpul, al cărui caracter liniștit nu-i ascundea victoria inexorabilă. Deși nici măcar asta, conchidea Faulques cu un vechi fatalism profesional, căci văzuse ceva crăpături În viața lui, n-avea prea mare importanță. Durerea - un junghi ascuțit În coaste, deasupra șoldului drept - a sosit la fix, fără să se anunțe de astă dată, punctuală la Întâlnirea pe care o aveau la fiecare opt sau zece ore. Faulques a stat nemișcat, ținându-și respirația, ca să lase să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Nervii trigemeni transmit creierului informații de la senzorii aflați pe față. Dereglarea funcționării lor, cum ar fi apăsarea exercitată de un vas de sânge, provoacă o durere de scurtă durată, dar foarte intensă, ca un junghi, pe o latură a feței, care este simptomul nevralgiei de trigemen. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă aveți o durere persistentă a feței și nu se arată semne de ameliorare. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Când vă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cerc imaginar, pentru a-i tăia copilului "piedica" și să poată merge mai ușor.255 O altă credință spune că "la un copil nu se întărește moalele capului, până nu va putea zice piatră" 256. Dacă un copil suferă de junghiuri, femeile din Bucovina iau "ața" de la cânepa de vară, toarsă "întors", dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de junghiuri, femeile din Bucovina iau "ața" de la cânepa de vară, toarsă "întors", dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și junghiurile o-mbrăcat / Și apoi le-o blăstămat / Și din gură-o cuvântat: / O, voi, junghiuri mari, / De capul răilor mari / Să rămâneți / Și să vă pierdeți! / N. să fie curat / Și luminat, / Ca de Maica Domnului lăsat!" 257. b. Nunta Ceremonialul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și junghiurile o-mbrăcat / Și apoi le-o blăstămat / Și din gură-o cuvântat: / O, voi, junghiuri mari, / De capul răilor mari / Să rămâneți / Și să vă pierdeți! / N. să fie curat / Și luminat, / Ca de Maica Domnului lăsat!" 257. b. Nunta Ceremonialul nupțial înfățișează, aproape în toate momentele desfășurării, o simbolistică a legăturilor prin roadele pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are "rânduielile lui", de aceea Moș Pătru Târziu regretă vremurile de odinioară: "La noi muierea pupa mâna bărbatului... și din dumneata nu-l scotea niciodată". Oamenii din Bulzești cred în descântece și în farmece (unde se sparge gălbenușul acolo este junghiul pe care îl tratează cu tutun și cu muștar, ceapă, ulei, din care se face un "bleasc" "și se pune pe locul ăla să tragă durerea" ("Junghiul"). Oamenii cred în vise, dintre care unele reflectă groaza de secetă ("Apele creșteau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Bulzești cred în descântece și în farmece (unde se sparge gălbenușul acolo este junghiul pe care îl tratează cu tutun și cu muștar, ceapă, ulei, din care se face un "bleasc" "și se pune pe locul ăla să tragă durerea" ("Junghiul"). Oamenii cred în vise, dintre care unele reflectă groaza de secetă ("Apele creșteau și Țața Maria se temea de sfârșitul lumii"), cred în iele, în vrăjitori, în jocul albastru al comorilor: Comorile joacă noaptea pe dealuri". Satul este patronat iarna
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii, cînd se sfințește apa, fetele beau apă sfințită din țingălăul* bisericii, ca să poată hori (cînta bine). Cîrcăiac Cînd te-o mușca cîrcăiacul* (patruzeci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai face în acea zi vînzare în acea prăvălie, fiind furca piază rea. Dacă mărită o mamă o fată, nu-i dă furcă, că la din contra, i-ar da sărăcie. Să nu lași furca culcată, că e rău de junghi. (Gh.F.C.) Furnică Să nu mănînce furnicile din laptele unei femei, că-i va pieri țîța. Cînd ies furnici multe dintr-o crăpătură, are să ploaie. E semn de mare sărăcie și lipsă cînd sînt multe furnici pe jos, cu aripi. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile. Ca să se afle junghiul la un copil, se ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile. Ca să se afle junghiul la un copil, se ia un gălbinuș de ou proaspăt și se poartă pe tot corpul lui, și unde se va sparge, acolo se află junghiul; iar de nu se va sparge nicăiri, n-are junghi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile. Ca să se afle junghiul la un copil, se ia un gălbinuș de ou proaspăt și se poartă pe tot corpul lui, și unde se va sparge, acolo se află junghiul; iar de nu se va sparge nicăiri, n-are junghi. Jurămînt Să nu zici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile. Ca să se afle junghiul la un copil, se ia un gălbinuș de ou proaspăt și se poartă pe tot corpul lui, și unde se va sparge, acolo se află junghiul; iar de nu se va sparge nicăiri, n-are junghi. Jurămînt Să nu zici „zău“, că-ți moare mama de nu i drept. Acei care voiesc, în oarecare chestie, să jure strîmb iau o piatră-n sîn și cred că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
junghiurile. Ca să se afle junghiul la un copil, se ia un gălbinuș de ou proaspăt și se poartă pe tot corpul lui, și unde se va sparge, acolo se află junghiul; iar de nu se va sparge nicăiri, n-are junghi. Jurămînt Să nu zici „zău“, că-ți moare mama de nu i drept. Acei care voiesc, în oarecare chestie, să jure strîmb iau o piatră-n sîn și cred că apoi urmă rile acelui jurămînt vor cădea pe piatră, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
constituit de dialogul, cu accente de patetism romantic, dintre protagonist și soția sa, Ruxandra, care-l conjură să nu mai verse atâta sânge nevinovat: "Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanul sărind drept în picioare și mâna sa, prin deprindere, se răzămă pe junghiul din cingătoarea sa". Totuși, la insistențele Ruxandrei, domnitorul îi face acesteia o promisiune solemnă: "Îți făgăduiesc că de poimâine nu vei mai vedea (capete tăiate, n.m.), răspunse Alexandru-vodă; și mâine îți voi da un leac de frică". Schimbul de replici
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
drept o ofensă adusă autorității domnești de către armaș, care-l izbește pe nefericitul boier cu buzduganul. Agresiunea, gratuită în ochii înfricoșați ai audienței banchetului, marchează începutul masacrului, redat cu răceală limpede, chirurgicală de narator: "toți slujitorii de pe la spatele boierilor, scoțând junghiurile, îi loviră; și alți ostași, aduși de căpitanul de lefecii, intrară și năpustiră cu săbiile în ei". Este interesantă substituirea ochiului auctorial cu acela al unor personaje: domnitorul și Moțoc privesc întreaga scenă, primul autentic amuzat, al doilea îngrozit, dar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]