758 matches
-
constată că alegerile nu au fost, însă, nici libere, nici curate. Guvernul e atacat din mai multe părți, iar bătrânii conservatori sunt posomorâți. Deocamdată, toate forțele mai tinere ale vechiului partid conservator, precum Alexandru Lahovary și generalul Manu, trecuseră la junimiști. La jumătatea lunii noiembrie, partidul liberal al lui Ion Brătianu înregistrează o nouă grea pierdere: Ion Câmpineanu, una din cele mai mari valori ale partidului și șeful prezumtiv, moare la vârsta de 46 de ani, de o boală nervoasă care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și alegerea senatorilor universitari: Universitatea din București a ales pe Alexandru Orăscu cu 27 voturi contra lui Alexandru Odobescu, candidatul conservator, care a întrunit 17, iar la Iași a fost ales iarăși candidatul liberal Gheorghiu cu 17 voturi contra candidatului junimist Culiano, care a avut 16. [casația condamnă pe fostul ministru de război, generalul a. anghelescu] În ziua de 1 decembre se prezintă înaintea Curții de Casație procesul generalului Alexandru Anghelescu, fost ministru de Război. Dat în judecată de către Senat, conform
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Conflictul se va lichida după vacanță, în 1889. [menelas ghermani introduce etalonul de aur] Parlamentul votează proiectul de lege prezentat de ministrul de Finanțe Menelas Ghermani pentru introducerea etalonului de aur și suprimarea agiului. Am vorbit mai înainte de flagelul agiului. Junimiștii aveau în programul lor desființarea lui prin introducerea etalonului de aur. Liberalii de toate nuanțele au combătut proiectul. Dar Menelas Ghermani a arătat că asupra celor 180 milioane lei aflați în circulație erau 47 milioane argint depreciat, fără valoare internațională
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să fie ei miniștri, zădărniciră încercarea. Regele Carol sfătui pe Brătianu ca să ajungă la o astfel de realizare, dar interesele de partid hotărâră într-alt fel. În fine, cel din urmă succes al lui Brătianu fu acela când rupse pe junimiști din partidul conservator și-i determină să primească situațiuni de la guvernul său. Cu junimiștii, încercarea reuși. Petre Carp fu numit ministru la Viena, poetul Vasile Alecsandri la Paris, Titu Maiorescu fu numit membru al Academiei, plus că i se crea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o astfel de realizare, dar interesele de partid hotărâră într-alt fel. În fine, cel din urmă succes al lui Brătianu fu acela când rupse pe junimiști din partidul conservator și-i determină să primească situațiuni de la guvernul său. Cu junimiștii, încercarea reuși. Petre Carp fu numit ministru la Viena, poetul Vasile Alecsandri la Paris, Titu Maiorescu fu numit membru al Academiei, plus că i se crea o catedră la Facultatea de Litere. Theodor Rosetti primi locul de consilier la Curtea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Alecsandri la Paris, Titu Maiorescu fu numit membru al Academiei, plus că i se crea o catedră la Facultatea de Litere. Theodor Rosetti primi locul de consilier la Curtea de Casație. Mai târziu, la alegerile din 1884, un număr de junimiști fură aleși în Parlament. Este de observat că în tot timpul guvernării sale de 12 ani, Brătianu a urmat o linie de purtare uniformă; s-a silit să atragă în partidul său toate valorile active care se manifestau; și cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
face un fel de opoziție sui generis, fiindcă nu vrea să se confunde cu opoziția cealaltă. Petre Carp are motive puternice să spere cum că el va lua succesiunea lui Ion Brătianu, când acesta va fi silit să părăsească cârma. Junimiștii sunt puțini în Cameră și în Senat, dar sunt pe alese. În Cameră au fost aleși: Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruți, Teodor Nica, Alexandru Marghiloman, D.A. Laurian, Melic, Vasile Pogor etc. În Senat aveau pe Theodor Rosetti, Vasile Alecsandri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ibid.) În Parlament lupta este dusă de către numeroșii liberali cari făceau acum opoziție, cât și de gruparea junimistă care făcea opoziție mai moderată. În cadrul opoziției liberalo-conservatoare erau: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, Gheorghe Paladi, N. Nicorescu, Dimitrie Butculescu etc. Junimiștii erau reprezentați prin Petre Carp, Titu Maiorescu, Jack Negruți, Vasile Pogor, D. Laurian, Melic, Teodor Nica, Alexandru Marghiloman. Un tineret ales ca liberal trecea treptat în rândurile opoziției, aceștia erau: Tache Ionescu, Constantin Dissescu, Const. Arion, Alexandru Djuvara, Toma Cămărășescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
57 Pasaj eliminat pentru că repeta o parte din detaliile expuse în filele anterioare: Încordarea luptelor politice a făcut ca toți tinerii de talent, toate personalitățile distinse începeau acum să părăsească partidul liberal. D. Marghiloman și d. Arion au trecut la junimiști, Tache Ionescu și Constantin Dissescu au trecut în opoziția liberală. Alți tineri precum Toma Cămărășescu, Ion Rădulescu de la Ploiești etc. au încercat să facă opoziție, dar fără a se fixa. Dezagregarea partidului guvernamental începe. Nicolae Fleva pornește la luptă cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se făceau adesea sub ferestrele Regelui. (Id., ibid.) Guvernul își pierduse capul. O puternică forță armată fu adusă pe Dealul Mitropoliei, unde sosiră grabnic: prefectul Poliției, comandantul Poliției, procurorul general etc. (Id., ibid.) Pagina 141 Fragment mai dezvoltat, despre succesiunea junimiștilor la putere, în martie 1888: Ion Brătianu, în urma cererii Regelui consimte, în sfârșit, să lase puterea, dar numai cu condiția ca puterea să nu treacă la opoziția cea categorică reprezentată prin Lascăr Catargiu, Vernescu și Dumitru Brătianu, ci să fie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
martie 1888: Ion Brătianu, în urma cererii Regelui consimte, în sfârșit, să lase puterea, dar numai cu condiția ca puterea să nu treacă la opoziția cea categorică reprezentată prin Lascăr Catargiu, Vernescu și Dumitru Brătianu, ci să fie dată junimiștilor. Dar junimiștii nu aveau partid în țară, nu aveau aproape în nici un județ organizație, deci prin ce mijloace să-și formeze un Parlament. Petre Carp, cu toată inteligența lui era un vizionar și un om prea plin de persoana lui. Petre Carp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
urmare în ziua în care vom avea în buzunar decretul de dizolvare toți conservatorii vor trece la mine fiindcă toți sunt lihniți după 12 ani de opoziție. Dar rezultatul a fost cu totul altul. Liberalii doreau și ei ca să vină junimiștii la cârmă. și aceasta pentru două motive. Întâiul motiv era că venind aceștia nu aveau să se teamă de persecuțiile și represaliile noilor guvernanți. Cu Lascăr Catargiu, cu Vernescu, cu liberalii-conservatori ar fi fost cu totul altceva, foarte mulți liberali
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ar fi rămas îndârjiți așa că lupta între grupările antiliberale ar fi devenit acută. și din această luptă nu ar fi câștigat decât partidul liberal. Cuvântul lui Ion Brătianu a fost ascultat, dar și regele Carol avea o mare aplicare către junimiști. Cultura germană a lui Carp și Maiorescu cât și felul lor moderat de a face politică îi plăceau; dorința lui vie era ca partidul conservator, ca al doilea partid de guvern, să se grupeze în jurul lui Carp și Maiorescu. Fiindcă regele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
puterea nici lui Petre Carp. Petre Carp trecea, pe vremea aceea, drept un om al Palatului. În gazetele opozante și mai ales de Panu în Lupta Petre Carp nu era scos din acest epitet. Gheorghe Panu anunța mereu că șeful junimiștilor va fi adus la putere prin poarta din dos a Palatului. Apoi era cealaltă opoziție, opoziția cea mare și de toate nuanțele pe care chemarea lui Carp la putere ar fi ofensat-o și ar fi îndârjit-o. De aceea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ar fi îndârjit-o. De aceea Regele a dat puterea d-lui Theodor Rosetti care, în calitate de consilier la Curtea de Casație însărcinat cu prezidarea alegerilor, oferea garanția unei oarecare neutralități între partide. În realitate ministerul a fost format numai din junimiști. Theodor Rosetti s-a încercat să spargă coaliția Catargiu-Vernescu-Dumitru Brătianu, oferind portofolii unora dintre fruntașii acestora, însă n-a izbutit. A oferit un portofoliu și lui Nicolae Fleva a cărui popularitate era mare pe vremea aceea, dar tot fără succes
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și fără nici un sorț de izbândă; liberalii disidenți din jurul lui Dumitru Brătianu dimpreună cu Fleva, Paladi, Nicolae Ionescu etc. - prigoniți; dintre liberalii conservatori, partizanii lui Lascăr Catargiu menajați întru câtva, dar ai lui Gheorghe Vernescu combătuți cu ultimă energie. Propaganda junimiștilor la guvern începe să producă, căci foarte mulți conservatori, obosiți de cei 12 ani de opoziție cer, în sfârșit, să guste din binefacerile puterii. În special, după cum am spus mai sus, grupul militanților de la Epoca sunt aplecați către înțelegere și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lipsit de C.A. Rosetti și Ion Brătianu nemaiavând grijă să țină seamă de părerile vechiului său prieten în democrație cârmiră spre dreapta. Din ziua aceasta Brătianu, pentru a compensa pierderea lui Rosetti, făcu încercarea spre a-și atrage pe junimiști, dar tot din ziua aceea declinul partidului liberal începu. Partidul liberal nu mai stătu la putere decât mai puțin de patru ani. (Id., ibid., foiletonul LV, AD., nr. 11 853, 18 februarie 1923, p. 2.) Urmează: ; altă cauză era faptul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la 23 februarie 1888, ia cuvântul în legătură cu votarea unei pensii viagere de 250 lei lunar lui Mihai Eminescu; vezi Discursuri parlamentare junimiste, ediție de Liviu Papuc, Iași, 2000, p. 74-76). Față de alți oameni politici care și-au scris memoriile, clasicul junimist se deosebește de un C. A. Rosetti, sau C. Argetoianu, spre exemplu, apropiindu-se mai mult de Nicolae Iorga, în sensul că el se înfățișează și în această parte a operei sale ca scriitor. Narațiunea, portretele personajelor, oralitatea alternând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ținute în casa lui Vasile Pogor. Din acest an, Nicolae Gane, ca și G. Panu și A. D. Xenopol, trece în tabăra partidului național-liberal, pe care-l sprijină până la sfârșitul carierei sale politice ceea ce i-a atras critici severe din partea unor junimiști, între care Titu Maiorescu (cf. Istoria contemporană a României, București, 1925, pp. 181, 198, 218, 235). Deputat în Constituantă, Gane este ales într-o comisie însărcinată cu redactarea proiectului de modificare a Constituției. 1884. Publică în Convorbiri poezii: Vis de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
României, București, 1925, pp. 181, 198, 218, 235). Deputat în Constituantă, Gane este ales într-o comisie însărcinată cu redactarea proiectului de modificare a Constituției. 1884. Publică în Convorbiri poezii: Vis de poet, Bucegiul, Din trecut. În iulie, împreună cu alți junimiști, profesorii universitari Ioan Melic și Ștefan Vârgolici, întreprinde o excursie în munți, pe itinerarul: Stânișoara, Borca, Hangu, Ceahlău, Piatra Neamț. 1885. Colaborare la Convorbiri cu două nuvele: Ura din copilărie și Friguri de autor. 1886. În aceeași importantă publicație văd lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de marele public cu drept sau cu nedrept, încât, fără nici un examen, ne supunem lor întocmai ca dogmelor unei religiuni. Astfel, la numele lui Homer, pus înainte de Caraiani, toți au strigat: Ei, da! Pe acesta îl primim; deși dintre toți junimiștii trei pătrimi desigur nu cunoșteau Iliada și Odiseea și deși nici astăzi nu este dovedit că Homer a existat. Numele lui Dante, pronunțat de mine pentru că începusem să-l traduc, fu iarăși primit așa pe încredere, deși opera lui cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am cetit. Dl. V. B., în Folticeni. Ne ameninți că n-om scăpa numai cu cele trimese. O! fiți îndurători!" Și așa mai departe. Apoi s-a dat lectură diferitelor compuneri în proză sau în versuri alcătuite mai toate de junimiști în gen umoristic pentru ocaziunea serbărei și prin care se lua în zeflemea pe membrii care scriau în Convorbiri și mai ales pe cei care nu scriau, pe membrii care vorbeau în "Junimea" și pe cei care nu vorbeau. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nouă viață literară care părea de mult amorțită. Izbânda finală a fost a Convorbirilor, căci Revista contimporană a închinat steagul de mulți ani, iar Convorbirile trăiesc și astăzi. Însuși Hasdeu și răposatul V. A. Urechia, care erau capii mișcărei contra junimiștilor, au sfârșit prin a intra în rândurile lor, luând parte la multe din ședințele săptămânale ce se țineau în București, la Maiorescu și Iacob Negruzzi. Din nenorocire însă, a început de la o vreme să intre vrajba politică în cercul Convorbirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cercul Convorbirilor literare. Prin imboldul lui Carp mai cu samă, s-a căutat a se da o coloare politică conservatoare societăței "Junimea", de unde ea fusese numai un grup de diletanți cu caracter exclusiv literar. Cu toate acestea, deși unii dintre junimiști și cu deosebire membrii fondatori înclinau spre conservatori, totuși grupul întreg, sub înrâurirea faptelor mari săvârșite de Ioan Brătianu, a încheiat pe la începutul anului 1883 o alianță fățișă cu el, iar ca semn al participărei "Junimei" la afacerile statului, Petru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întrebarea dacă munca ei, considerată în totalitate, a avut sau nu vreo înrâurire asupra mișcării noastre literare din ultimii 36 de ani. La aceasta răspund fără sfială, da... și dacă n-am aprobat și nu aprob linia de conduită a junimiștilor în politică, ca unii ce totdeauna au șovăit când spre dreapta când spre stânga, totuși în ce privește activitatea lor literară nu cred să se găsească un om de bună-credință și în curent cu cele petrecute de la aparițiunea Convorbirilor și pănă astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]