1,051 matches
-
fermecătoare. Hop! Iphonul se aprinse din nou. Fața îi strălucea de fericire. Ochii bulbucați, de o culoare maron-bej, peste care din când în când se lăsau acoperiți de pleoapele obosite a mișcărilor continuu. Iphonul din nou prinse viață. - La drum jupâne!. Iphonul îl mânuia cu dreapta, volanul cu stânga și piciorul pe una din pedale. Se auzi, spre bucuria mea zbârnâitul motorului, ba chiar vedeam luminile care semnalizau. Voia să dea înapoi. Bravo! Acum locul se va elibera și îl voi
IPHON de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359779_a_361108]
-
mare proprietar, fostul “luptător de la 11 Februarie “ arată tuturor chitanța, dovadă a tot ceeace a făcut el pentru noul regim.Nu vi se pare că această secvență seamănă mult cu beneficiarii, așa ziși revoluționari de la 1989 ? În “O noapte furtunoasă “ Jupân Dumitrache, stâlp al regimului, seamănă cu oricare din politicienii noștri de după așa zisă revoluție din 1989. Cele șapte personaje ale piesei de început, scrisă de Caragiale, la 26 de ani, izbutesc să redea principalele tipuri ale societății de atunci, dar
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
zisă revoluție din 1989. Cele șapte personaje ale piesei de început, scrisă de Caragiale, la 26 de ani, izbutesc să redea principalele tipuri ale societății de atunci, dar care se suprapun exact peste cele de astăzi.Întradevăr, trăsătura principală a Jupânului Dumitrache este îngânfarea, mândria lui de negustor și proprietar. El are conștiința puterii, conștiința că face parte dintr-o clasă a puterii și o spune în fel și chip.Aceleaș caracteristici le găsim și azi la politicienii sau oamenii de
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
le găsim și azi la politicienii sau oamenii de afaceri îmbogățiți prin fraudarea economiei naționale. Găsim apoi în această lume pe Rică Venturiano care își exprimă ideile în presă. El amestecă cuvintele în chip atât de pretențios și pedant,, încât Jupân Dumitrache e nevoit să le tălmăcească în felul lui. Figura lui Rică nu este îndepărtată de realitatea de astăzi.Caricatura lui o găsim mai la toate posturile de televiziune pe post de moderatori. Acțiunea piesei de teatru “O scrisoare pierdută
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
Persuasiune și interpretare la I. L. Caragiale de Ștefan Vlăduțescu 1. Scena în care Ipingescu și Jupân Dumitrache citesc și interpretează articolul „Republica și Reacțiunea sau Venitorele și Trecutul” (publicat de Rică Venturiano în ziarul „Vocea patriotului naționale”) este printre cele mai valoroase secvențe ale teatrului românesc. Comicul generat este unul cu un suport artistic și expresiv
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
1984). 2. Avem, în fond, de a face cu o situație de comunicare cu două etaje. Mai întâi, Rică Venturiano se profilează ca un emițător ce prin intermediul unui articol de ziar adresează un mesaj. Ca și receptorii săi se instalează Jupân Dumitrache și Ipingescu. Apoi, în raport cu interpretarea mesajului primar (al articolului), cei doi receptori se dedublează alternativ în emițător-receptor, receptor-emițător. Prin specificul său, discursul politic consiliază, orientează strict, indică. Astfel, el se profilează ca un „discurs de incitare la acțiune”. Cel
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
respecte les procédures indiquées, il atteindra le but visé” (J.-M. Adam, „Entre le conseil et consigne: genres de l’incitation àl’action” în „Pratiques”, nr. 111/112, decembrie 2001, p. 23). În cazul dat, se observă că Ipingescu și Jupân Dumitrache au totală încredere în Rică Venturiano. Acesta „combate bine”, „a adus-o bine”, scrie „adânc”, „lovește bine”, „i-a-nfundat”, „bine vorbește”. Cei doi achiesează totalmente la punctul de vedere al ziaristului. În inserția contractului implicit, opțiunile lui Rică
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
Venturiano. Acesta „combate bine”, „a adus-o bine”, scrie „adânc”, „lovește bine”, „i-a-nfundat”, „bine vorbește”. Cei doi achiesează totalmente la punctul de vedere al ziaristului. În inserția contractului implicit, opțiunile lui Rică Venturiano devin opțiunile lui Ipingescu și Jupân Dumitrache. Însușirea punctului de vedere al jurnalistului nu se face necritic. (În paranteză fie spus „Kriticos” în greacă nu avea legătură cu vreun reproș, ci conținea semnul esențial „a judeca”). Pe fond, cei doi judecă mesajul lui Venturiano. Discursul jurnalistic
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
vorba despre limbajul rațiunii, ci despre cel al persuasiunii”, se manifestă mai mult „capriciile oamenilor (persuasiunea) decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat. Receptarea lor este una auto-persuasivă. Pe demersul persuasiv, ei grefează o achiesare auto-persuasivă. Ei sunt de acord necondiționat și consimt ca și cum jurnalistul ar fi unul de-al lor: „vezi cum vine vorba
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun selemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”. În limba franceză „manquer” înseamnă a lipsi, a se sustrage. Ipingescu repetă „A mânca ... sfânta Constituțiune”. Jupân Dumitrache întreabă: „Adică, cum s-o mănânce?” Ipingescu explică: „Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunăoară ca mine și ca dumneata; adică să șază numai poporul la masa, că el e stăpân
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
la masa, că el e stăpân”. Eroarea este de înțelegere prin asociere: ea produce comic. Al doilea neologism (autentic și acreditat) este sufragiu. Ipingescu citește: „Nu vom putea intra pe calea viritabilelui progres, până ce nu vom avea un sufragiu universale” Jupân Dumitrache se mică: „Adicătele, cum vine vorba asta?”. „Ipingescu (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran ... știi: masă ... sufragiu...” Jupân Dumitrache înțelege că este vorba de „servitor”: „Ei! Acu înțeleg eu”. Între „sufragiu” cu
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
vom putea intra pe calea viritabilelui progres, până ce nu vom avea un sufragiu universale” Jupân Dumitrache se mică: „Adicătele, cum vine vorba asta?”. „Ipingescu (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran ... știi: masă ... sufragiu...” Jupân Dumitrache înțelege că este vorba de „servitor”: „Ei! Acu înțeleg eu”. Între „sufragiu” cu accent pe penultima silabă însemnând „vot” și „sufragiu” cu accept pe ultima silabă, ce înseamnă „servitor” este o relație de omonimie. În contextul în care vocabula
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
sunt neologismul „chiarifica” adus din italianul „chiarificare” - a clarifica și adjectivul „viritabelului” de inducție engleză. În planul de profunzime al comicului scenei stă deci înțelegerea greșită, lipsa de înțelegere sau înțelegerea redusă. Problema se pune direct: Ipingescu îi zice lui Jupân Dumitrache „Nu pricepi?”, iar Jupân Dumitrache arată „Acu înțeleg”. De câte ori înțelege, Jupân Dumitrache înțelege greșit. 5. C. Jason Throop are un articol despre „Interpretation and limits of interpretabily”. El constată că în literatură interpretarea este nelimitată, fiind totuși limitată de
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
italianul „chiarificare” - a clarifica și adjectivul „viritabelului” de inducție engleză. În planul de profunzime al comicului scenei stă deci înțelegerea greșită, lipsa de înțelegere sau înțelegerea redusă. Problema se pune direct: Ipingescu îi zice lui Jupân Dumitrache „Nu pricepi?”, iar Jupân Dumitrache arată „Acu înțeleg”. De câte ori înțelege, Jupân Dumitrache înțelege greșit. 5. C. Jason Throop are un articol despre „Interpretation and limits of interpretabily”. El constată că în literatură interpretarea este nelimitată, fiind totuși limitată de înțelegerea corectă a textului. În
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
de inducție engleză. În planul de profunzime al comicului scenei stă deci înțelegerea greșită, lipsa de înțelegere sau înțelegerea redusă. Problema se pune direct: Ipingescu îi zice lui Jupân Dumitrache „Nu pricepi?”, iar Jupân Dumitrache arată „Acu înțeleg”. De câte ori înțelege, Jupân Dumitrache înțelege greșit. 5. C. Jason Throop are un articol despre „Interpretation and limits of interpretabily”. El constată că în literatură interpretarea este nelimitată, fiind totuși limitată de înțelegerea corectă a textului. În cartea „Limitele interpretării”, U. Eco constată că
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția populară și religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii sătești nu exista
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
alții (...), trecând vreme multă la mijloc până în anul 1800 învrednicindu-se mai sus numiții ctitori de au înfrumusețat-o cu zugrăvire peste tot după cum se vede având în ajutor și pe dumnealui Polcovnicul Nicolae Pleșoianu împreună cu soția sa Maria i jupân Dumitru Sturza epi- trop cu soția Casandra ca să le fie spre veșnică pomenire a tot neamul și fiilor în anul de Hristos 1803, august 15, în zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
în prim plan, împrejurările în care intervine cu a sa critică vehementă prin intermediul fabulei, sunt suficient de bine precizate pentru a se înțelege despre cine este vorba: „Pe Leu îl lătrau câinii/ În timp ce-și urma drumul/ Alene... ca jupânii./ El n-auzea niciunul” („Leul și câinii”). Pentru că dorește să comunice cât mai clar mesajul poeziilor, Nicolaie Dincă accentuează caracterul de satiră și de condamnare a stărilor de lucru prezentate în pamflete și satire, în snoave și alte „pamfletării”, folosind
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
acest Partid și pentru liderii săi, fie că s-au numit Iliescu, Năstase, Ponta sau Dragnea: aroganța. Tot ce s-a întâmplat după alegeri a fost o expresie a celebrei aroganțe pesediste. Sentimentului aceluia că, dacă au câștigat alegerile, sunt jupâni în țară și pot face ce vor ei, i s-a opus duminică seara o forță egală și de sens contrar: buna cuviință. A fost un protest al bunei cuviințe, al bunului simț, al responsabilității cetățenești. Acești cetățeni, care au
Lovitura de stat a copiilor. Zecile de mii de oameni care au protestat în București și în marile orașe nu mai pot fi ignorați () [Corola-blog/BlogPost/337901_a_339230]
-
și ragila cu voi! / Piepteni de câlți luați apoi!” Copii-ndată au făcut / Așa precum li s-a cerut Și-acuma iată, bunăoară, / Că îi venea apă la moară Și lui Dănilă. Imediat, / Către copii el a strigat: „Hai, de jupân vă apucați / Și-ncepeți să îl blestemați Așa cum îți ști voi mai bine / Și om vedea de pielea-l ține!” Atuncea, lasă pe copii / Și numai bine să te ții Că știu ei ce anume fac / Să-i vină dracului
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi prinde pe Corniță Și l-oi lua la mine-acasă. Ce-or mai zburda
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
e fată mare! ”. Amețiți de băutură, veseli, certăreți, curioși să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă au fost convinși de lelea Măria că au fost păcăliți, că așa se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile tunse mai zboară dacă poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur înainte, zur înapoi, după cum le fugărea mânzul; cocoșul, ca unul ce se ținea a fi jupân la el în bătătură, fâlll! în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în cireș să-i taie uscăturile; a pornit drujba și-
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
-și afirme, Și meritele li se șterg De către minți infirme? De ce-ai lăsat, popor nătâng, Acestea să se-ntâmple? Să îți pierzi brațul drept și stâng Și visul de sub tâmple? Dar astăzi știu că vrei și poți: Istoria rescri-o! Jupânii-s tot fanarioți, Ia-ți de la ei adio! De tine nu au păs nicicât, Ci numai de-a lor burtă, Să strângă bani, sta-le-ar în gât, Memoria li-i scurtă. Urmașilor ce-ai să le lași, Cum crezi
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]