370 matches
-
treizeci, treizeci și unu de ani. Să punem treizeci și doi de ani?... Mai întrebă o dată strada și numărul casei și le însemnă în agendă. - Care este, evident, închisă, reluă după un răstimp. - Da și nu. O femeie bătrână, Veta, jupâneasa mea de o viață întreagă, locuiește în două odăițe lipite de bucătărie. Ea păstrează cheile de la celelalte încăperi. - Probabil că există undeva un album cu fotografii; mai precis, cu fotografiile dumitale din tinerețe... - Sunt, toate, în sertarul de sus al
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
da’ vărzările au rămas aburind. Și au o miroaznă de te doboară! ― Dacă-i pe-așa, atunci am descoperit inamicu’ și nu avem alta de făcut decât să-l lichidăm - a concluzionat tata Toader râzând. Între timp, au ajuns În fața jupânesei, care i a Întâmpinat cu vorbe calde: ― Când e să te bucuri cu adevărat, n-ai decât să-ți poftești prietenii... Bine ați venit, dragii noștri. Intrați și așezați-vă după rânduiala știută. Au dat năvală, fiecare ocupându-și locul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
n-ai luat seama unde te afli. Păi aici nu-i Hanul cercetașului? Apoi la un han, de-a lungul vremii trage multă lume. Și iaca că s-a nimerit și cineva care știe să facă alivenci. Nu-i așa jupâneaso? Spunând acestea, Petrică a prins-o de mijloc pe „jupâneasă” și a strâns-o lângă el. ― Mama mea m-a Învățat să fac tot felul de mâncăruri. Ea era una dintre gospodinele satului, care sunt chemate să pregătească mesele pentru
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i Hanul cercetașului? Apoi la un han, de-a lungul vremii trage multă lume. Și iaca că s-a nimerit și cineva care știe să facă alivenci. Nu-i așa jupâneaso? Spunând acestea, Petrică a prins-o de mijloc pe „jupâneasă” și a strâns-o lângă el. ― Mama mea m-a Învățat să fac tot felul de mâncăruri. Ea era una dintre gospodinele satului, care sunt chemate să pregătească mesele pentru nunți, cumătrii sau alte petreceri... Așa că m a Învățat și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
moștenit și-l păstrează, fiindcă e de ispravă. Muierea lui Dumitru a fost bucătăreasă la Pitești și deci știe să gătească perfect pentru boieri, iar fata cea mai mare, Ileana, s-a învățat a face serviciul în casă ca o jupâneasă de la oraș. Pentru alte nevoi, Dumitru s-a obișnuit să cheme oameni sau femei din sat. Totuși conacul nu-și capătă înfățișarea de viață decât rareori, când se adună mai mulți boieri. Numai atunci se înviorează curtea de oameni, de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fierte în mînă, de la cabina ei pînă la baie. Micii spectatori se dădeau la o parte din fața bucătăresei, nepricepînd nimic. Altă dată, pe scenă se juca un basm La un moment dat, unul dintre boieri, îi spune Împăratului: Măria Ta, jupîneasa iar a ars mîncarea! "Jupîneasa" era în sală și fusese furată de povestea de pe scenă. De-aia se arsese mîncarea!... O întîmplare cu o mască 2014. La Chișinău, unde am participat la un festival internațional de teatru universitar, într-una
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ei pînă la baie. Micii spectatori se dădeau la o parte din fața bucătăresei, nepricepînd nimic. Altă dată, pe scenă se juca un basm La un moment dat, unul dintre boieri, îi spune Împăratului: Măria Ta, jupîneasa iar a ars mîncarea! "Jupîneasa" era în sală și fusese furată de povestea de pe scenă. De-aia se arsese mîncarea!... O întîmplare cu o mască 2014. La Chișinău, unde am participat la un festival internațional de teatru universitar, într-una din zile, Mihai Mălaimare ține
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele lui Wells), Eugeniu Sperantia (Flori, propagandă, flori... ), Paul I. Papadopol (Prin Câmpina) ș.a., incluse în „Foița «Vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
mândru te-oi spăla. / Și te-oi curăța / Și te-oi limpezi / Și din pat mi te-oi scula / Și cu grebla oi grebla / Toată dragostea cât oi afla / Din cosițele fetelor / Din pălăriile flăcăilor / Din statul preoteselor / Din statul jupâneselor / Din coroana împărăteselor; / Toate mi le-oi grebla / Și toate aici în apă le-oi aduna / Sănătate-i căpăta. Cine pe tine te-a vedea / Să-i pară că soarele a răsărit / Soarele ți s-a scrie în frunte / Doi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc strîmt, foarte greu de suit și trecîndu-l cu multă frică și osteneală am ajuns la o poartă mare încuiată bine, și căutînd înăuntru pe o ferestrue nu cumva voi vedea pe vreun cunoscut ca să-mi deschidă, văzui două mueri jupînese cinstite care ședeau pe treptele scării și vorbeau. Și strigai că vine una din ele, și am întrebat: a cui este casa aceasta? Și aceea mi-a spus cum că este casa părintelui nostru Vasile: și puțină vreme este de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de nimeni ”, toate acestea găsindu-se În documente. Un alt document, datat 1581, precizează Întinsul moșiei din Sohodol pînă peste Baia și Bistrița, În care se scrie: ,,Jupînița Dumitra și cu sora sa Maria fiicele lui Dumitru din BÎrsești, vînd jupînesei Neacșa și fiilor săi Necula și Vintilă, fii lui Lațco din Glogova, a treia parte din ocina lor ce se Întinde din Sohodol pînă peste Motru la Bistrița din satul de la Baia și Losiștea pentru 25.000 aspri gata ” , Înșiruindu-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) " Iar daca văzu așa împăratul, adună iară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale rușilor, încărcate cu "otrăvuri foarte iuți și scumpe foarte, de pe la spițeriile împărătești de la Hindiea". O întîmplare de mare comedie, care a atras atenția lui Caragiale, este aceea cu Căpitan-pașa căruia i s-a năzărit la București să cheltuiască cu jupânesele și care e înșelat de boieri cu "muieri podărese" prezentate de vel-postelnic: "iată aceasta e Brîncoveanca, aceasta Goleasca, aceasta e Corneasca, aceasta e cutare, și aceasta e cutare Filipeasca". Precursor al lui Conu Leonida și al lui Nae Ipingescu, Dionisie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intră În circiumă. Pann este pur și simplu indignat. Cine a permis muierilor să pătrundă În acest sanctuar al bărbaților? CÎnd ies de acolo, fac tot felul de mișelii: „Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri, Din jupînese fiind, Și beau pînă la chef prind, Dar neharnice-s de rînd, Că să Îmbată curînd, Apoi fac tot migălii, Floarțele, sute și mii.” Muierea rea și muierea bețivă, adesea confundate, nu au, evident, nimic de a face cu erosul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ă...î Despre gradul de umilire națională ne putem face o idee, gîndindu-ne la faptul relatat de Dionisie Eclesiarhul 2, care spune că un căpitan-pașa, venind în București cu oamenii lui, și-a permis să poruncească boierilor să le aducă jupânesele la o orgie, rușine de care n-au scăpat boierii - dar numai anatomicește -, decât înșelînd pe turci, aducîndu-le femei de pe "poduri" și crâșmărese, și dîndu-le drept soțiile lor... Iar A. Russo 3 scrie că haiducul Grozea spunea la judecată: "Voi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mult cu cât deține un statut social (oricum, alte chipuri nu apar în textele românești, în afara celor sfinte și ale altor câteva soții sau mame din familiile domnitoare): Soției domnului, dacă o are, mărturiile de cinstire îi sunt arătate de jupânesele boierilor în odaia ei de primire, dar la încoronare, fiind un lucru sfânt, ea nu este părtașă. (Cantemir, Divanul 60) Évelyne Patlagean amintește, în articolul pe care îl semnează în Istoria vieții private, un paragraf foarte sugestiv din Viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
gingașa, Si oile nu ți le-atinge vreun rău. Purr! mită e neagră. LEAR: Pe ea citați-o-ntîi, e Goneril. Jur aici, în fața acestei onorabile adunări, că l-a dat afară cu piciorul pe bietul rege, tatăl ei. BUFONUL: Apropie-te, jupîneasa. Numele ți-e Goneril? LEAR: Nu-l poate tăgădui. BUFONUL: Mă rog de iertare, te-am luat drept un scăunaș. LEAR: Cealaltă-acum; privirea-i cruntă-arată Din ce-i făcută inima-i. Opriți-o! Arme, -arme! Săbii, foc! E mită-aici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș Mihai? Ei, jupâneasă dragă, asta nu pot face. Cum te cheamă, măi fetiță? Nu mă tem de nimeni, venerabile domnule președinte...Subiectul baladei este conceput, fără îndoială, după o altă operă. sintagme nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vede din „Jurnalul Tribunalului Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]