6,501 matches
-
funcționari publici, de exemplu, polițiștii. Curtea a constatat că nu poate fi primită comparația făcută de autorii excepției, întrucât cele două categorii profesionale au statute diferite. Diferența dintre statutele celor două categorii profesionale menționate provine din caracterul specific al actului jurisdicțional la realizarea căruia contribuie deopotrivă judecătorii și procurorii, înfăptuirea justiției fiind o activitate care presupune cu necesitate o conduită morală și profesională ireproșabilă, a cărei exercitare este incompatibilă cu orice suspiciune legată de imparțialitatea absolută a celor care o îndeplinesc
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
Decizia penală nr. 1.780 din data de 25 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție). Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părțile având obligația să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicțional, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficiență specifică de către ordinea normativă
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
207/2015 privind Codul de procedură fiscală: „Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. “ ; ... – Art. 275 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală: (2) În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte
DECIZIA nr. 278 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273873]
-
clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 102 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273870]
-
dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului. ... 25. Curtea a constatat că este lipsită de orice fundament critica potrivit căreia CNSAS se substituie unei instanțe judecătorești și a statuat că această autoritate este lipsită de atribuții jurisdicționale, iar actele sale privind accesul la dosar și deconspirarea Securității sunt supuse controlului instanțelor judecătorești. Așadar, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia este introdusă la o instanță judecătorească a cărei
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]
-
dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulație a bunului și acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. ... 24. Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu mai poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicțională, declanșată de expropriatul nemulțumit, prin formularea contestației puse la îndemâna sa de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 255/2010. A admite contrariul și a accepta teza preluării mecanice a acestui mod de calcul, bazat exclusiv pe un reper căruia legea
DECIZIA nr. 218 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273947]
-
are dreptul să dobândească proprietatea și asupra terenului aferent acesteia și să solicite, în caz de refuz, pe calea acțiunii în justiție, obligarea la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare. “ ... 19. În acest context, Curtea observă, în primul rând, că obiectul actului jurisdicțional al instanței supreme, invocat în motivarea excepției, nu vizează dispozițiile art. 36 alin. (2) și (6) din Legea nr. 18/1991, criticate pe calea excepției de neconstituționalitate, astfel că este improprie precizarea autorilor excepției referitoare la obiectul excepției de neconstituționalitate, ca
DECIZIA nr. 361 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273966]
-
3 din Legea nr. 112/1995, nu poate fi convertit într-un element determinant, care să modifice obiectul, scopul și efectul juridic al deciziei pronunțate de instanța supremă și pe baza căruia să poată fi pretinsă nelegalitatea și chiar neconstituționalitatea actului jurisdicțional menționat. Așadar, efectul obligatoriu al Deciziei nr. 3 din 30 ianuarie 2017 poartă asupra modalității în care instanțele de judecată aplică și interpretează dispozițiile art. 3, ale art. 9 și ale art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995, și
DECIZIA nr. 361 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273966]
-
cum se întâmplă în cazul excepției autorității de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăți, astfel încât să nu se nesocotească ceea ce o instanță a statuat deja jurisdicțional. Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat nu presupune o identitate de acțiuni, ci doar de chestiuni litigioase puse în discuție în cadrul celor două procese. Astfel, autoritatea de lucru judecat la care se referă art. 431 alin. (2) din
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
unei apărări (…). A nega efectul autorității de lucru judecat unei soluții date de instanță asupra unui punct litigios supus dezbaterii părților, doar pe motiv că soluția se regăsește în considerente, înseamnă a contesta însuși fundamentul autorității de lucru judecat - verificarea jurisdicțională care dă răspuns contestației făcute de părți - și de a deschide șirul altor procese.“ (a se vedea A. Nicolae în Noul Cod de procedură civilă. Comentat și adnotat, vol. I - art. 1-526, colectiv de autori sub coordonarea V.M. Ciobanu și
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
judecății de fond, pe care numai completul învestit cu soluționarea cauzei le poate face. ... 147. Rezolvarea raporturilor juridice dintre părți presupune, în mod necesar, o aplicare a normei de drept la situația de fapt, pentru că acesta este conținutul funcției jurisdicționale, respectiv de a spune dreptul situației de fapt (da mihi factum dabo tibi ius), așa încât evaluarea compatibilității unei calificări juridice făcute în legătură cu un raport juridic concret și o dezlegare impersonală a unei chestiuni de drept, prin intermediul
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. ... ... 12. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de
DECIZIA nr. 139 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273498]
-
nulitatea actelor de constituire și de înregistrare de barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România, dispusă prin prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, precum și încetarea de drept a efectelor oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare prevederilor legale, în temeiul dispozițiilor art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, reprezintă intenția legiuitorului ca profesia de avocat să se exercite
DECIZIA nr. 139 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273498]
-
15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 15 noiembrie 2022, paragraful 15) s-a reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional. În plus, dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber
DECIZIA nr. 254 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273529]
-
o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional. În plus, dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât
DECIZIA nr. 254 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273529]
-
și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens reține în acord cu jurisprudența instanței de control constituțional, că procedura de soluționare a cererii de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba de o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal. Reține, totodată, că, deși procedura soluționării cererii de recuzare nu este în
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal. Reține, totodată, că, deși procedura soluționării cererii de recuzare nu este în principiu publică, nimic nu împiedică partea care a formulat cererea de recuzare ca, în cazul prezentării la termenul stabilit, să depună concluzii scrise la
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
la instanța ierarhic superioară. ... 23. În ceea ce privește procedura de soluționare a cererii de recuzare, Curtea a reținut, în Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, precitată, că aceasta nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba de o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal. Într-o analiză comparativă a cadrului legislativ actual cu cel din Codul
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal. Într-o analiză comparativă a cadrului legislativ actual cu cel din Codul de procedură penală din 1968, Curtea a observat că în ambele reglementări soluționarea recuzării se realizează fără citarea părților și a procurorului. Fiind sesizată
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
reținut că în situația constatării unor eventuale neregularități/abuzuri din partea unităților reparatoare auto (cu privire la stabilirea valorii proprii a orei de manoperă), Curtea a apreciat că acestea pot fi sancționate prin mecanisme instituite la nivel legal, preponderent de natură jurisdicțională, dar și prin sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu (spre exemplu, Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), care pot interveni pentru remedierea neregularităților/abuzurilor constatate. ... 56. Cu privire la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin.
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
reținerea a fost făcută fără temei sau cu încălcarea legii, precum și cea care după ce a semnat un angajament de plată constată că în realitate nu datorează parțial sau total suma pretinsa de unitate, se poate adresa cu contestație la organul jurisdicțional competent. Acesta, la cererea persoanei în cauză, ținînd seama de împrejurări, poate hotărî suspendarea executării pînă la soluționarea litigiului. Articolul 111 (1) Unitatea este obligată, în condițiile legii, să despăgubească persoană încadrată în munca, în situația în care aceasta a
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
planului, să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității, a condițiilor de muncă și de viață ale personalului încadrat în munca, acționează pentru îndeplinirea hotărîrilor adoptate și soluționarea propunerilor făcute în adunările generale. Articolul 169 Organizațiile sindicale apară în fă��a organelor jurisdicționale de orice fel și în fața organelor de stat și obștești drepturile membrilor lor ce decurg din legislația muncii. Articolul 170 Conducerile unităților sînt obligate să sprijine activitatea sindicatelor asigurînd condițiile materiale pentru buna desfășurare a acesteia. Ele au totodată datoria
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
reținerea a fost făcută fără temei sau cu încălcarea legii, precum și cea care după ce a semnat un angajament de plată constată că în realitate nu datorează parțial sau total suma pretinsa de unitate, se poate adresa cu contestație la organul jurisdicțional competent. Acesta, la cererea persoanei în cauză, ținînd seama de împrejurări, poate hotărî suspendarea executării pînă la soluționarea litigiului. Articolul 111 (1) Unitatea este obligată, în condițiile legii, să despăgubească persoană încadrată în munca, în situația în care aceasta a
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]