897 matches
-
învățătorilor cari voiesc a aplica cu succes și mai mare Metoada nouă. Despre acest opuscul am vorbit într-un rând în ziarul nostru); și în fine Învățătorul copiilor, carte de citire pentru clasele primare. [5 septembrie 1876] ["JURNALISTICA DIN ȚARĂ... Jurnalistica din țară e agitată de incidentul telegramei viziriale cătră M. Sa Domnul. Se știe că acest incident a fost provocat de cătră ziarul francez "Journal de Bucarest", care-a reprodus acea pretinsă circulară după organe de publicitate din Constantinopole. Luând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puțin pe la 1730 nu întîlnim nici pe-un Ilieș Vodă. [17 septembrie 1876] {EminescuOpIX 207} ["FIINDCĂ ÎN SENAT SUNT... "] Fiindcă în Senat sunt șesesprezece locuri vacante, iar alegerile pentru complectarea numărului sunt fixate pentru zilele de 26 și 28 septemvrie, jurnalistica din București dizbate asupra importanței acestor alegeri. E evident că într-un corp ce lucrează uneori cu 35 sau 36 de membri șasesprezece voturi nouă pot deveni hotărâtoare. De aceea foile amânduror partizilor sfătuiesc pe alegătorii din colegiul I și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1876] JURNAL NOU ["PREZENTUL... "] "Prezentul" (ziar conservator) apare la Bacău o dată pe săptămână și costă 12 lei noi pe an, 7 pe jumătate de an. Scris în tonul general al jurnalisticei noastre, își începe n-rul 1 cu următoarea frază imposibilă: Jurnalistica într-un stat este o putere care luptă pentru sau contra cu cei ce guvernează. Totdeauna însă este espresiunea opiniunei de care aparține. Altfel promite a nu fi a nimărui personal, ci numai al dreptului și legalității. [19 septembrie 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rusia e nerăbdătoare și dorește ca Austria să se hotărască odată - în caz contrariu va realiza ea singură planurile sale. [22 septembrie 1876] ["ACEST ARTICOL... Acest articol, însemnat prin pregnanța judecăței și prin o curățenie de limbă abia obicinuită în jurnalistica română, e scris de d-nul Eugen Brote și publicat în foișoara "Telegrafului romîn". Din el se va vedea că deceniile din urmă ale culturei române au în toate părțile Daciei un caracter unitar, care s-ar putea însemna cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pământuri în valea Zetei și Poarta e plecată de a încuviința această cerere, încît se pare probabilă încheiarea unei păci separate, deși poate formularea ei juridică s-ar face mai târziu. [29 septembrie 1876] ASOCIAȚIE PEDAGOGICĂ În vremea din urmă jurnalistica bucureșteană începuse a comite articole cari de cari mai insipide asupra instrucției publice, încît un om care pricepe întrucîtva cestiunile scolastice trebuia să admire ușurința cu care oamenii la noi discută lucruri despre cari nu pricep nimic. C-o adevărată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și prin recrutarea a toată tinerimea musulmană disponibilă; pe sârbi prin nouă rânduri de voluntari ruși și prin împlerea casierielor micului stat cu ruble strânse de comitetele panslaviste. Cel puțin la știrea despre acordarea unui armistițiu pe jumătate de an jurnalistica din Austria a răspuns prin articole pline de îngrijire pentru viitor și îndoindu - se foarte mult asupra realizării păcii. În aceeași vreme în care se dezbat între puteri condițiile armistițiului și acelea a unei păci eventuale, comitetele rusești trimit la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din bugetul statului. A fi fost honved este titlu de a fi preferit la orice post. Dar românii cari au participat la mișcările din 1848 sunt desprețuiți, conducătorii - oficerii - lor, și chiar cei decorați, sunt necontenit insultați de societatea și jurnalistica maghiară și timbrați de răi patrioți, invalizii cari mai trăiesc și orfanii lor pe strade, avizați la mila oamenilor - și până când pentru așa numiții martiri maghiari din 1848 și azi se țin recvieme la cari asistă și autoritățile publice, aceia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până când pentru așa numiții martiri maghiari din 1848 și azi se țin recvieme la cari asistă și autoritățile publice, aceia cari au participat la înmormîntarea martirului Iancu, care întru nimic n-a fost caracter inferior oricărui martir maghiar, nu numai jurnalistica i-a înfierat de trădători, ci au fost chiar urmăriți de autoritățile publice. Cu toate că Transilvania s-a contopit în Ungaria, fiindcă legea electorală a Ungariei era mai liberală decât a Transilvaniei, croită dinadins pentru ca poporul român să nu poată fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zică: dacă în una și aceeași țară se va introduce o lege egală. Mai aprig inimic al românilor s-a arătat b. Gvr. Kemeny, care, și după ce primise Camera deputaților o lege în câtva mai favoritoare dreptăței, a agitat prin jurnalistică și în persoană la magnați ca să o respingă și primind propunerile lui să asuprească pe români, ceea ce i-a și succes, căci Casa boierilor, primind propunerile reacționare ale lui, a retrimis legea astfel modificată la Camera deputaților, care apoi și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
foarte caracteristic. O biată catedră pentru limba și literatura română mai este la universitatea de la Cluj și, pentru că profesorul român al acelei catedre a cutezat să-și propună studiul în limba lui mi ți-l-a luat la trei parale jurnalistica și acest atentat poate că-i va costa postul. Art. 44, 1868, paragraf 17 prescrie cumcă: "Rezultatul învățămîntului fiind scopul suprem al statului din punctul de vedere al culturei și al buneistări generale, este dator guvernul în școli înființate deja
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
limba franceză apărută zilele acestea sub titlul "la Roumanie devant la conference de 1876, par un ancien diplomate ". Autorul găsind de prisos de a o trimite și ziarelor de dincoace, suntem siliți a ne mărgini la unele pasage reproduse de jurnalistica bucureșteană. Broșura începe cu citarea articolului 22 din tractatul de Paris, prin care se stabilește că România va continua a se bucura sub suzeranitatea Porței și sub garanția puterilor de privilegiele și imunitățile în a căror posesiune este; și cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nostru, a celui sârbesc, a oierului muntenegrean, a rusului, să se folosească în mod egal evreii, ei care-n presă {EminescuOpIX 281} au fost contra creștinilor, ei cari ne-au batjocorit pe noi, pe sârbi, pe ruși, ei cari prin jurnalistica lor fațarnică și mincinoasă ne numesc semiasiați, semibarbari. Apoi să ne ierte d-nealor! Conferința s-au adunat pentru a regula starea celor cari au suferit și s-au sacrificat, nu a acelora cari din aceste suferințe și sacrificii s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
clase și popoare, ușor li-e să spună orice minciună {EminescuOpIX 301} patentă. Publicul cafenelelor, blazat de ipercultura europeană și setos de noutăți de senzație, găsește plăcere în citirea monstruozităților ce se vor fi petrecând în România. Evreii fac din jurnalistica europeană ceea ce au făcut din băuturile spirtoase la noi - otravă. Ei au încercat a otrăvi și literatura germană cu acele scrieri pe cari oamenii c-un simțământ mai firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus ușurința pariziană în discuțiile cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în Grecia ministeriul se teme a chema Camera de frica unei stări anarhice în care nici un fel de guvern n-ar fi cu putință, în România nu avem a ne plânge de asemenea dispoziții, deși, cu limbagiul înverșunat pe care jurnalistica 'l ținea mai nainte, mai că ne-am fi așteptat să vedem nemulțămirile manifestîndu-se într-un mod neregulat. Pe de altă parte ofertele particularilor pentru echiparea armatei sunt foarte numeroase: în toate zilele Monitorul și ziarele din București înregistrează daruri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ntrebe: Ce este Romînia? Atârnătoare nu, neatârnată asemenea nu, prin urmare res nullius cedând primo occupanti. Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e {EminescuOpIX 376} și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman. Paralel cu concepția turco-engleză începuse a răsufla prin ziarele germane, în urma unui articol a ziarului "Post" din Berlin, veleitatea unui protectorat austriecesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
altă cale. Acuma d-nii scriitori căutau a altoi limbei noastre fizionomia alteia cu totului străine de ea și prin acest soi de cultivare a limbei au ieșit la lumină fenomene cari au dat ocazie penelor satirice să facă haz de jurnalistica de peste Carpați, care altfel în privirea onestității politice merită mai mult respect decât gazetele noastre. Înainte de toate scriitorii românești din Ardeal ignorau, unii cu, alții fără intenție, următorul lucru. Limba noastră nu e nouă, ci din contra veche și staționară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Toată ziaristica din România liberă nu plătește doi bani tocmai din cauza tonului de șarlatanerie și impertinență care le caracterizează pe toate, fie ele din orice partid ar fi. Căci scopul lor e banul și mijlocul minciuna". Dar, cum zic, această jurnalistică și-a pierdut efectul pentru orice om mai liniștit și mai cuminte, de aceea trebuie inventată o nouă formă, lunecoasă, cu tonul cel mai natural, în locul strigatului de piață și plin de fraze a șarlatanilor de rând și ecce homo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autor: ● Mari personalități ale culturii române într‐o istorie a presei bârlădene - 1870‐2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. ● Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811‐ 2004). ● Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. ● Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica au torului. ● Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico‐ scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într‐un fel de proces al postcomunismului. ● Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îndemână documente din arhive particulare, adunându‐ se astfel „cărți domnești, zapise și răvașe” și alte diferite ac te privind Bârladul nu numai de la persoane particulare ci și de la instituții, realizându‐se ceea ce‐ și propusese autorul. * Cel care a pășit în jurnalistică la Bârlad în 1913 și a dobândit mari succese în această profesie, ajungând marele magnat al presei românești - Pamfil Șeicaru - cel care a sângerat în primul război mondial, a zidit o mănăstire iar în calitate de deputat a inițiat la Cameră Legea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a atrage atenția (coafură, picioare, gesturi aiuristice) fac parte din mărirea de care are fiecare nevoie, chiar cu nesăbuințe. în orice competiț ie se realizează un clasament: topul bogaților, topul melodiilor, top în sus, top în jos ! deci și în jurnalistică. Toată lumea vrea... ce-i mai bun; și întreabă curent, cine-i mai...! Spun că pentru judeul Vaslui Gala Ziariștilor a vrut să fie o manifestare de AUTORITATE dar și de autorizare, cu inerente discuții legate de atare clasament bazat pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comunicare și relații publice, a realizat peste 3000 de articole în presa centrală și locală; 2500 de emisiuni de radio și televiziune; circa 1000 de transmisii sportive de radio și televiziune de fotbal, handbal și baschet. în 359 paralel cu jurnalistică sportivă, a inițiat ciclul de emisiuni de călătorie "Descriptio Moldaviae", difuzate pe TVR 2 și TVR 3, și a realizat documentare de televiziune. Pentru acestea a primit 10 premii naționale și unul internațional la Festivalurile de profil. Din 2003 este
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Popa (Impact TV), Lili Trifu (Antena 1 Vaslui), și alți câțiva ziari ști locali, încă fără alte opere decât înfăptuirile jurnalistice. Stele la răsărit: Andreea Apostu, Lioara Leogan, Sorin Poamă ș.a. Evident menționăm ce ni se pare mai valoros în jurnalistica locală și națională neuitând că sunt încă 386 destui smângălitori pe hârtie (sau în mass - media) care se dau ziariști (cu școală profesională) și fac talente ! Cine a împins spre afirmare valul de tineri jurnaliști, cu vorba, fapta, exemplul, aprobarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
creadă încă. A fost un bine fragil, foarte modest sau chiar sărăcăcios în comparație cu cel din "lumea liberă", dar demn de remarcat în raport cu ceea îl precedase și cu eșecul care i-a urmat. Manualele nu îl numesc însă așa, preferând termenii jurnalistici și politici consacrați: "apatie" (Polonia), "destindere" (România), "epoca de aur" (Ungaria), "dezvoltarea economică" (Bulgaria, Albania). Dar peste tot a însemnat cam aceleași lucruri: credite externe, urbanizare, aprovizionare satisfăcătoare, mai puțină teroare politică, investiții culturale majore. Acest "bine" relativ a fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la 113, reușind să împiedice un atentat care viza sediul local al Ligii Nordului. Evident teoreticienii ecuației român egal delincvent uită să aducă în discuție astfel de exemple. Dar, apropo, privind prejudecățile, să analizăm un mic de episod de neglijență jurnalistică aparent nesemnificativă. Aici însă vom folosi acest exemplu ca un model emblematic. Iată cum presa de informație italiană se poate transforma în presă cu caracter științifico-fantastic, părtinitoare, pe pielea românilor (mai ales atunci când li se asociează, deja deplorabila, sintagmă de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
54. Totuși, problema rămâne nerezolvată, pentru că modelul povestirii istorice nu permite să se dea socoteală de ansamblul textelor factuale care înseamnă povestiri la persoana întâi (autobiografice sau istorice: memorii, jurnale, mărturii), scrieri științifice, texte critice (eseu literar, eseu filosofic, critică jurnalistică), dar și genurile oratorice, genurile filosofice etc. Specificul literaturii factuale, al cărei raport cu lumea este cel de denotație, constă în faptul că ea pare cea mai clară, fiind complicată, în realitate. Deși poate fi definită foarte simplu prin faptul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]