380 matches
-
014388 m K. Termometrul etalon pentru acest domeniu este pirometrul de radiație monocromatică. Unul din domeniile în care este nevoie de măsurarea temperaturilor foarte înalte este astronomia, unde interesează temperatura suprafeței stelelor. Acestea au temperaturi începând de la câteva mii de kelvini (supergigantele roșii din clasa M, ca Betelgeuse, c. 1900 K) și până la zeci de mii de kelvini (supergigantele albastre din clasa O, ca Eta Carinae, c. 40 000 K). Metoda folosită este cea a pirometrului de culoare, iar aparatele folosite
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
care este nevoie de măsurarea temperaturilor foarte înalte este astronomia, unde interesează temperatura suprafeței stelelor. Acestea au temperaturi începând de la câteva mii de kelvini (supergigantele roșii din clasa M, ca Betelgeuse, c. 1900 K) și până la zeci de mii de kelvini (supergigantele albastre din clasa O, ca Eta Carinae, c. 40 000 K). Metoda folosită este cea a pirometrului de culoare, iar aparatele folosite sunt fotometrele. În funcție de sistemul fotometric se măsoară radianța folosind diferite filtre monocromatice. De exemplu, conform sistemului fotometric
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
(SIT-90, ) este un standard pentru calibrarea scărilor Kelvin și Celsius ale instrumentelor de măsurare a temperaturii. SIT-90 este o aproximare a scării termodinamice de temperatură care facilitează comparabilitatea și compatibilitatea măsurării temperaturii pe plan internațional. SIT-90 definește puncte fixe de la 0,65 K până la circa 1358 K (−272
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
de Măsuri și Greutăți din 1987. Această scară a înlocuit SIPT-68, republicată în 1976 și Scara Provizorie de Temperatură de la 0,5 K la 30 K. Oficial, scara SIT-90 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1990. SIT-90 definește "temperatura Kelvin internațională" ("T") dar, din considerente istorice, utilizează și "temperatura Celsius internațională", ("t"). SIT-90 este definită astfel încât să aproximeze cât mai exact în domeniul său scara de temperatură absolută termodinamică (începând de la zero absolut). Acoperirea întregului său domeniu necesită patru tipuri
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
istorice, utilizează și "temperatura Celsius internațională", ("t"). SIT-90 este definită astfel încât să aproximeze cât mai exact în domeniul său scara de temperatură absolută termodinamică (începând de la zero absolut). Acoperirea întregului său domeniu necesită patru tipuri diferite de termometre: Deși scările Kelvin și Celsius sunt definite pe baza a două puncte fixe: zero absolut (0 K) și punctul triplu al apei (273,16 K, respectiv 0,01 °C), această definiție este nepractică la temperaturi mult diferite de cea a punctului triplu al
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
inteligenți, amuzanți și frumoși evrei din lume". În Martie 2012, Franco debuta în filmul 21 Jump Street al , jucând rolul lui Eric, un elev de liceu care era de fapt un distribuitor de droguri. În anul 2013, Franco era Perry Kelvin în filmul Warm Bodies. În același an, Franco apărea alături de Jesse Eisenberg, Mark Ruffalo și Morgan Freeman într-unul din cele mai de succes thrillere ale anului, Now You See Me. În anul 2014, Dave Franco apare în comediile și
James Franco () [Corola-website/Science/321025_a_322354]
-
Căldura molară/ specifică a unui material este cantitatea de căldură necesară pentru a ridica cu un grad Celsius/ Kelvin temperatura unui mol/gram din acel material. Între căldura molară măsurată la presiune constantă C și cea măsurată la volum constant C este o diferență deoarece o parte din căldura transmisă la presiune constantă (deci atunci când volumul își poate schimba
Relația lui Mayer () [Corola-website/Science/320889_a_322218]
-
parte din căldura transmisă la presiune constantă (deci atunci când volumul își poate schimba valoarea) este folosită pentru a efectua lucru mecanic asupra exteriorului ca urmare a dilatării materialului. lucrul mecanic efectuat pentru creșterea volumului atunci când temperatura crește cu 1 grad (Kelvin/Celsius) este:<br>formula 2 Aici R este constanta gazelor ideale: R=8.317 J/mol/°K. Argumentul de mai sus folosește echivalența energiei mecanice cu cea calorică , în aceea că o parte din energia transmisă gazului sub formă de căldură
Relația lui Mayer () [Corola-website/Science/320889_a_322218]
-
de mare încât doar neutrinii pot ieși. Pe măsură ce protonii și electronii se combină formând neutroni, se produc neutrini electronici. Într-o supernovă tipică de tip II, miezul de neutroni format are o temperatură inițială de aproximativ 100 de miliarde de kelvini; de 10 ori mai mare decât temperatura miezului soarelui. Mare parte din această energie termică trebuie disipată pentru formarea unei stele neutronice stabile (altfel neutronii ar „fierbe”), ceea ce se realizează printr-o nou degajare de neutrini. Acești neutrini „termici” formează
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
Chukwuemeka Okogwu s-a născut în Londra, Anglia, la 7 noiembrie 1988 și este de origine nigeriană. El a trăit pe Aylesbury Estate, în sud-estul Londrei până la vârsta de 12 ani, cu părinții săi și trei frați mai mici Kelly, Kelvin și Marian. A urmat Școala catolică Sf. Paul în Abbey Wood, Londra SE2, (acum cunoscută sub numele de Academia Sf. Pavel). De creșterea lui din Londra, Tempah afirmă: „Londra este unul dintre singurele locuri din lume unde poți trăi într-
Tinie Tempah () [Corola-website/Science/323278_a_324607]
-
devine un fluid superficial la o presiune de 12 bari. De la limita inferioară a atmosferei, nivelul normal de presiune este de 10 bari, iar la altitudine de 90 de km, presiunea este de 1 bar, iar temperatura normală de 340 Kelvin (aici începe troposfera). În literatura știițifico-fantastică, presiunea de 1 bar este aleasă ca fiind "punctul zero" pentru altitudine, adică pentru "suprafața" imaginară lui Jupiter. Ca și în cazul Pământului, cel mai înalt strat atmosferic, exosfera, nu are o limită superioară
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
minimul la tropopauză , care este limita dintre troposferă și stratosferă. Pe Jupiter, tropopauza se află la aproximativ 50 de km deasupra norilor vizibili (sau nivelul de 1 bar), unde presiunea și temperatura sunt de aproximativ 0,1 bari și 110 Kelvin. În stratosferă, temperatura se ridică la aproximativ 200 de Kelvin la trecerea spre termosferă, la o altitudine de 320 km și la o presiune de 1 μbar. În termosferă, temperatura continuă să crească, eventual depășind 1000 Kelvin la aproximativ 1000
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Pe Jupiter, tropopauza se află la aproximativ 50 de km deasupra norilor vizibili (sau nivelul de 1 bar), unde presiunea și temperatura sunt de aproximativ 0,1 bari și 110 Kelvin. În stratosferă, temperatura se ridică la aproximativ 200 de Kelvin la trecerea spre termosferă, la o altitudine de 320 km și la o presiune de 1 μbar. În termosferă, temperatura continuă să crească, eventual depășind 1000 Kelvin la aproximativ 1000 de km, unde presiunea este de 1 nbar. Troposfera lui
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
bari și 110 Kelvin. În stratosferă, temperatura se ridică la aproximativ 200 de Kelvin la trecerea spre termosferă, la o altitudine de 320 km și la o presiune de 1 μbar. În termosferă, temperatura continuă să crească, eventual depășind 1000 Kelvin la aproximativ 1000 de km, unde presiunea este de 1 nbar. Troposfera lui Jupiter conține o structură complicată de nori. Cei mai înalți nori, localizați în zona de presiune de 0,6-0,9 bari, sunt făcuți din amoniac înghețat. Se
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
și a ionilor, ce formează ionosfera. Cea mai mare temperatură dominantă în termosferă (800-1000 de Kelivn) nu a fost încă explicată de-a binelea , deși există modele ce prezic faptul că temperatura nu ar fi mai mare de 400 de Kelvin. Acestea pot fi cauzate de absorbția radiațiilor de înaltă energie venite de la Soare (UV sau raze X), prin încălzirea de la particulele încărcare ce precipită sin magnetosfera joviană, ori prin risipirea undelor propagate ascendent. Troposfera și exosfera de la poli și de la
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
modificarea de către poliție a 116 mărturii legate de dezastru. Faptele incluse în raport au dus imediat la scuze oficiale din partea prim-ministrului David Cameron, a șefului South Yorkshire Police, David Crompton, a președintelui Football Association, David Bernstein, și a lui Kelvin MacKenzie, fost editor la "The Sun", pentru rolul jucat de organizațiile lor în desfășurarea tragediei. Hillsborough Independent Panel a specificat de asemenea și faptul că până la 41 din cele 96 de decese înregistrate ar fi putut fi evitate în cazul
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
poliție a celor 116 declarații referitoare la dezastru. Faptele descoperite în raport au dus la exprimarea imediată a scuzelor de rigoare din partea Prim-Ministrului David Cameron; șefului poliției din South Yorkshire David Crompton; președintelui Federației de Fotbal David Bernstein și Kelvin MacKenzie, editorul de atunci al tabloidului "The Sun", pentru roluri respective ale organizațiilor lor. În septembrie 2012, ”Hillsborough Independent Panel” concludea că de la 41 la 96 de cazuri fatale puteau fi evitate dacă se acorda ajutorul medical urgent.
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
că Brian Cox va prezenta "Human Universe" pentru BBC Two. Cox a primit mai multe premii pentru eforturile sale de promovare a științei. În 2002 este ales Membru Internațional al The Explorers Club iar în 2006 Cox primește premiul Lord Kelvin al Asociației Britanice pentru munca sa. În anul 2006 primește statutul de membru cercetător universitar al Royal Society. Conferențiar frecvent, Cox a fost moderatorul Festivalului de Știință Australian în 2006 iar în 2010 câștigă Premiul Kelvin al Institutului de Fizică
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
Cox primește premiul Lord Kelvin al Asociației Britanice pentru munca sa. În anul 2006 primește statutul de membru cercetător universitar al Royal Society. Conferențiar frecvent, Cox a fost moderatorul Festivalului de Știință Australian în 2006 iar în 2010 câștigă Premiul Kelvin al Institutului de Fizică pentru eforturile sale în transmiterea farmecului și emoției fizicii către publicul general. Brian Cox a fost înnobilat Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic (OBE) la ceremoniile din 2010 în onoarea Reginei, pentru servicii aduse științei. La 15
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
Cluburilor de Femei, cerând Congresului să adopte sistemul metric. Petiția a fost respinsă de industria prelucrătoare, invocând costurile de conversie. În 1861, un comitet al Asociatiei Britanice pentru Progresul Științei (BAAS) , din care făceau parte William Thomson (mai târziu Lord Kelvin), James Clerk Maxwell și James Prescott Joule a introdus conceptul unui sistem coerent de unități bazate pe metru, gram și secundă care, în 1873, a fost extins pentru a include unități electrice. La 20 mai 1875, un tratat internațional cunoscut
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Système international d'unités" sau SI) este actualmente sistemul metric standard internațional, cel mai utilizat pe scară largă în întreaga lume. Aceasta este o extensie a sistemului MKSA al lui Giorgi—unitățile sale de bază sunt metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, candela și molul. (MTS) s-a bazat pe metru, tonă și secundă - unitatea de forță era stenul și unitatea de presiune, . Acesta a fost inventat în Franța pentru uz industrial și între 1933 și 1955 a fost folosit atât în
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
ohm și pentru ohm utilizate până atunci, iar aceste unități au devenit unități derivate bazate pe metru, amper, secundă și kilogram. După negocieri cu (CIE) și IUPAP, au mai fost propuse ca unități de bază și alte două unități, gradul kelvin și candela. Sistemul complet și denumirea de „Système International d'Unités” au fost adoptate la cea de-a 11-a CGPM din octombrie 1960. În anii care au urmat, definițiile unităților de bază și, în special, metodele de aplicare a
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
un grad. Capacitatea termică masică se poate defini și că raportul dintre capacitatea termică (calorica) a unui corp omogen și masa acestuia Unitatea de măsură a căldurii specifice în ȘI este formulă 1 (joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu). În cazul unui sistem termodinamic care interacționează cu mediul înconjurător, procesul interacțiunii este însoțit de schimb de energie. Energia poate fi schimbată cu mediul exterior (înconjurător) cu variația parametrilor externi prin efectuare de lucru mecanic formulă 2
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
în J, masa în kg iar temperatura în K, rezultă că unitatea de măsură pentru căldură specifică în ȘI este: formulă 61 Adică: unitatea de măsură a capacității termice masice în ȘI este joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. În sistemul cgs ea se măsoară în erg ori gram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. Pornind de la ecuațiile de stare ale gazelor ideale: și de la definiția entalpiei: Notând prin formulă 65 căldură
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
formulă 61 Adică: unitatea de măsură a capacității termice masice în ȘI este joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. În sistemul cgs ea se măsoară în erg ori gram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. Pornind de la ecuațiile de stare ale gazelor ideale: și de la definiția entalpiei: Notând prin formulă 65 căldură molara la volum constant (izocora) și formula 66 căldură molara la presiune constantă (izobara), între ele avem relația: unde formulă 68 reprezintă
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]