399 matches
-
se întindea altădată Imperiul Asirian, în câmpia Ninive, acolo unde, de altfel, se află și cea mai mare comunitate creștină din țară. Majoritatea creștinilor sprijină această idee care ar putea duce la crearea un mini-stat creștin. La fel ca și kurzii, creștinii doresc o autonomie extinsă, cu un guvern și forțe de securitate proprii. Problema cea mai mare o reprezintă alegerea locului. Câmpia Ninive se află la est de Mosul, una dintre cele mai importante baze ale extremiștilor sunniți și ale
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
tr:"Diyanet Ișleri Türk-Islam Birliği") este o asociație germană, finanțată de statul turc, cu ajutorul căreia este supravegheată posibila creștere a opoziției în rândul diasporei. Organizația încearcă să dețină monopolul absolut asupra comunității, trezind nemulțumirea grupurilor de arabi suniți sau șiiți, kurzi, islamiști etc. Timp de câteva decenii, Uniunea Turco-Islamică pentru Afaceri Religioase s-a ocupat de aspecte practice precum acordarea vizelor imamilor, autorizații de construcție pentru moschei, autorizații pentru profesorii care intenționau să activeze în școlile publice cu educație religioasă. Structura
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
Imamii sunt trimiși pentru a încuraja “coexistența pașnică” și a răspândi “informație religioasă sănătoasă”. Pretinde că reprezintă toți musulmanii din Germania, dar sunt voci care afirmă că această structură are conexiuni strânse cu statul turc. Organizația nu reușește să integreze kurzii și aleviții și nu recunoaște locurile de rugăciune ale aleviților invitându-i să frecventeze moscheile sunnite turcești.
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
Mistefa yê Barzanî sau مستەفا بارزانی ,în arabă:الملا مصطفى البارزاني Al Molla Mustafa Al Barzani, 14 martie 1903 Barzan, în zona Kurdistanului irakian, pe atunci în Imperiul Otoman, - 1 martie 1979 Washington) a fost un conducător militar și politican kurd, președintele fondator al Partidului Democrat Kurd. Barzani a condus lupta națională armată pentru autonomia poporului kurd în Iran și mai ales în Irak. Născut în 1903 în satul Barzan,din nordul Kurdistanului irakian, care în acea vreme făcea parte din
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
a murit la scurt timp după nașterea sa. Mustafa a fost crescut de fratele său, șeicul Abd as Salaam, iar după arestarea acestuia de către turci în anul 1914, de către alt frate, Ahmed Barzani (1896-1969), care a stat în fruntea luptei kurzilor irakieni pentru autodeterminare până în anii 1930. După spusele sale, prima sa amintire din copilărie era de după arestarea familiei sale de către călăreții din tribul Hamidiye, aflați în slujba otomanilor, când s-a văzut în închisoare la Diyarbakır împreună cu mama sa. La
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
ai regiunii, britanicii. La scurt timp după aceea a participat la o expediție menită să salveze mai multe familii de armeni din mâinile turcilor. Ca trimis al fratelui său, Ahmed Barzani, Mustafa l-a vizitat pe un alt conducător al kurzilor, șeicul Said. În anii 1931 -1932 Mustafa a participat activ la răscoala tribului Barzani condusă de fratele său Ahmed, contra monarhiei hașemite irakiene, învingând în valea Waja doua batalioane irakiene, întărite de trei companii de cavalerie și de poliție și
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
zone kurde un grad de autonomie, fiind separate de guvernatoratul Mosulului. În iunie 1944 regentul Irakului, Abd al-Ilah l-a înlocuit pe Nuri Said cu Hamdi al Pachachi la conducerea guvernului, iar noul cabinet nu a aplicat clauzele acordului cu kurzii. La mijlocul anului 1945 Pachachi a respins cererile lui Barzani. În aceste împrejurări în august 1945 ostilitățile militare au fost reluate, armata irakiană intervenind in Kurdistan cu ajutorul tancurilor și aviației britanice. După câteva prime succese, Barzani a fost nevoit să părăsească
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
a acceptat autonomia limitată propusă de Kassem, și a cerut ca limba kurdă sa fie recunoscută ca limbă oficială prioritară în regiunile kurde ale Irakului și ca poliția și unitățile militare din aceste regiuni să fie recrutate exclusiv din rândurile kurzilor. Kassem insusi s-a apropiat de poziția nationalistă arabă a nasseriștilor. La începutul anului 1961 Barzani a părăsit Bagdadul și a început pregatiri pentru o nouă eventuală insurecție. Cu fonduri primite din Uniunea Sovietică a cumpărat armament și munitii. În
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
Uniunea Sovietică a cumpărat armament și munitii. În iulie 1961 a izbucnit un conflict local între tribul Barzanilor și cel al Zibarilor, sprijiniți de Bagdad. Învinși, conducătorii Zibarilor s-au refugiat în Turcia. În septembrie 1961 au izbucnit răzmerițe ale kurzilor în jurul orașului Suleimaniye, unde au fost reprimate rapid de către trupele irakiene, și în jurul Erbilului, unde ostilitățile au continuat până în decembrie. Mustafa Barzani, cu o trupă de 640 de partizani, între care veterani care îl însoțiseră în U.R.S.S. s-au
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
prea strânsă conexiune între mișcarea națională kurdă și structurile tribale, și că ar fi fost călăuzit de dorința de a crea o putere personală. Carisma și atitudinea de neabătut a lui Barzani a trezit admirația față de el în rândurile multor kurzi care au văzut în el personificarea luptei poporului lor pentru autodeterminare. În 1964 el a obținut îndepărtarea lui Ibrahim Ahmed și a oamenilor săi din PDK. În anul 1966 Barzani a ajuns la un acord cu primul ministru Abd ar-Rahman
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
autodeterminare. În 1964 el a obținut îndepărtarea lui Ibrahim Ahmed și a oamenilor săi din PDK. În anul 1966 Barzani a ajuns la un acord cu primul ministru Abd ar-Rahman Al Bazzaz care a recunoscut anumite drepturi și aspirații ale kurzilor. Dar Al Bazzaz a fost demis curand și acordul a rămas literă moartă. În martie 1970, după zece ani de lupte intermitente, Barzani a semnat la Tikrit, împreună cu vicepreședintele Irakului, Saddam Hussein, un nou acord de armistițiu considerat la vremea
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
zece ani de lupte intermitente, Barzani a semnat la Tikrit, împreună cu vicepreședintele Irakului, Saddam Hussein, un nou acord de armistițiu considerat la vremea respectivă considerat „istoric”, cu guvernul baasist irakian- cunoscut ca „Manifestul din Martie”, care promitea o autonomie pentru kurzi și acordarea unei amnistii generale pentru luptătorii rebeli. Și aplicarea acestuia a dezamăgit. În 1974 s-a promulgat în Irakul lui Saddam Hussein o lege a autonomiei, care recunoștea și statutul limbii kurde ca a două limbă oficială a Irakului
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
acordul de la Alger cu regimul baasist irakian și și-a retras sprijinul. Ambasadorul american Helms a fost anunțat de șah că americanii, al căror ajutor fusese în trecut solicitat de Iran, trebuiau să înceteze în acel moment orice asistență pentru kurzi. La 11 martie șahul l-a primit in audiență pe Barzani și pe trimisul său la Teheran, Shafik Qazaz, anunțându-i ca suspenda orice ajutor și că kurzii vor avea la dispoziție o lună de zile pentru a se putea
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
solicitat de Iran, trebuiau să înceteze în acel moment orice asistență pentru kurzi. La 11 martie șahul l-a primit in audiență pe Barzani și pe trimisul său la Teheran, Shafik Qazaz, anunțându-i ca suspenda orice ajutor și că kurzii vor avea la dispoziție o lună de zile pentru a se putea refugia in Iran, după care granița va fi închisă. La 18 martie Barzani și-a anunțat oamenii că renunță la conducerea luptei armate. El a plecat în Iran
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
dus la sciziunea Partidului Democrat Kurd prin separarea Uniunii Patriotice a Kurdistanului de sub conducerea lui Jalal Talabani, a unei fracțiuni pro-irakiene sub conducerea lui Hashim Aqrawi și a fiului cel mare al lui Barzani, Ubaidullah Barzani, și a Partidului Revoluționar Kurd condus de Abd as-Sattar Sharif. În iulie 1975 la Teheran lui Barzani, care era un vechi fumător de tutun, i-a fost diagnosticat un cancer pulmonar.Din acest motiv în august 1975 a plecat cu acordul Iranului și al SUA
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
iranian și să pledeze cauza poporului său pe lânga administrația Nixon și secretarul de stat Kissinger. Americanii nu au văzut în el un oaspete binevenit, deoarece erau interesați să păstreze în secret legăturile CIA și ale administrației SUA cu rebelii kurzi. Kissinger nu a acceptat să-l întâlnească, și l-a însărcinat cu aceasta pe subsecretarul de stat Joseph Sisco. După tratamentele urmate, în octombrie, in ciuda obiecțiunilor sale, Barzani a fost transportat înapoi în Iran. Din motive de sănătate, a
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
soldaților de rang inferior pot fi semnate de guvernatorii de districte. Legea imunității a fost văzută ca parte a "destinderii" dintre guvern și forțele armate, pe când acestea din urmă au preluat tot mai mult operațiunile militare din teritoriile locuite de kurzi de la unitățile paramilitare și de poliție. Atunci când lovitura de stat a început, Erdoğan se afla în vacanță în sud-vestul Turciei. Acesta a chemat populația în stradă pentru a apăra democrația. În timpul și după desfășurarea evenimentelor, mai mulți politicieni și comentatori
Tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016 () [Corola-website/Science/336534_a_337863]
-
anumite circumstanțe să se căsătorească fără "wali", dacă nu este vorba de prima căsătorie. Mawali sau "mawălá" (Arabă: موالي) este un termen utilizat în vechime, în timpul Califatului Umayyad (c. 661-750 e.n./41-132 d.h.) pentru desemnarea ne-arabilor (persani, africani, turci, kurzi, etc) convertiți la islam. Influxul remarcabil al acestora a creat o mare dificultate legată de incorporarea lor în societatea tribală arabă. Soluția a fost atunci dată de un contract de tutoriat ("wala"'), prin care ne-arabii primeau un tutore arab
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
Iosif Flavius și majoritatea scriitorilor conștienți, care mai erau cunoscuți ca "Madai", inclusiv în sursele din limba Asiriei și în Limba Ebraică . Mai mulți școlari moderni au făcut legătura cu alte triburi străvechi, ca "Mitanni" Matiene, and Mannai. Pe lângă asya Kurzii încă mențin tradiția descendenței din Madai. Aceste afirmații sunt adevărate. După apocrifa "Jubilee" (10:35-36), Madai s-a căsătorit cu o urmașă al lui Sem, și a preferat să locuiască cu urmașii lui Sem, decât să locuiască în moștenirea lăsată
Madai () [Corola-website/Science/335249_a_336578]
-
A înotat puțin și apoi a revenit gol în dormitorul școlii, unde s-a culcat. A doua zi, participând la curusri, a dat dovadă că poate pătrunde cele mai subtile probleme religioase. Cu acest prilej a exclamat: , M-am culcat kurd și m-am trezit arab ”, adică dintr-un simplu țăran kurd a devenit un cunoscător al învățăturilor religioase, predate pe atunci în arabă. Poate că de pe urma acestei întâmplări i se trage și porecla despuiatul Până acum vreo 70 de ani
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
(în kurdă: Yekîneyên Parastina Gel, , abreviat YPG) sunt principala organizație militară a Comitetului Suprem Kurd, guvernul Rojavei. YPG sunt alcătuite în principal din kurzi, dar recrutează și arabi sau occidentali, iar în structurile lor de comandă sunt integrate inclusiv unități asiriene/creștine. Formate inițial ca să protejeze zonele kurde, YPG au devenit un oponent important al Statului Islamic (SIIL). Organizația cooperează cu luptători din opoziția
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
islamiste datează din noiembrie 2012. În 2013, YPG intră în conflict direct contra anumitor facțiuni rebele, în special împotriva jihadiștilor din Frontul Al-Nusra și Statul Islamic în Irak și Levant, după ce aceștia din urmă au luat ostatici 200 de civili kurzi pe 31 iulie 2013. Forțele kurde ale Partidului Uniunea Democratică au raportat mai multe victorii împotriva rebelilor și jihadiștilor, în special în iulie 2013, când au ocupat orașul Ras al-Aïn (în kurdă: "Serê Kanîyê"). În octombrie 2013, luptătorii YPG au
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
iunie 2014, YPG devin primul grup armat sirian care a semnat Convenția de la Geneva privind interzicerea minelor antipersonal și a violențelor sexuale. Pe 2 iulie 2014, jihadiștii Statului Islamic au lansat o ofensivă împotriva orașului Kobanî (în ), ocupat de YPG. Kurzii au primit întăriri în oameni din partea comunității kurde din Turcia și, ajutați și de loviturile aeriene americane, au reușit să reziste. După o lună de lupte, YPG au revendicat moartea a 685 de islamiști și au recunoscut pierderea a 74
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
alături de YPG. Partidul Uniunea Democratică și sunt considerate organizații teroriste de către Turcia, la fel ca și PKK, a cărui aripă siriană este PYD. PKK este de asemenea considerat organizație teroristă de către Uniunea Europeană, dar nici PYD, nici YPG nu sunt menționate. Kurzii din YPG afirmă că, în timpul anului 2013, de rebeli islamiști și 376 soldați sirieni guvernamentali au fost uciși de trupele lor, în timp ce pierderile umane de partea kurdă ar fi de 379 de morți. Pentru anul 2014, grupul armat kurd declara
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
de șanse între bărbați și femei și sustenabilității. Rojava este alcătuită din trei cantoane; de la est la vest: Jazira, Kobanî și Afrin. Autonomia Rojavei nu este recunoscută oficial de guvernul sirian, iar regiunea se află în război cu Statul Islamic. Kurzii consideră în general Rojava ca pe una din cele patru părți ale marelui Kurdistan, care ar mai include regiuni din sud-estul Turciei (Kurdistanul de Nord), nordul Irakului (Kurdistanul de Sud) și vestul Iranului (Kurdistanul de Est). Totuși, guvernul și societatea
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]