7,839 matches
-
este relativ redusă datorită gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la naștere greutatea corporală medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte și 65 kg la berbeci. Conformația corporală este specifică ovinelor exploatate pentru producția de lână fină. Capul este mic, fin uscățiv și expresiv, cu profil aproape drept la femele și convex la masculi. Raportul dintre lungimea și lărgimea capului fiind de 3/8 indică o constituție robustă. Marea majoritate a oilor sunt ciute, însă berbecii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mase musculare reduse. Unii indivizi prezintă defecte de exterior, cum ar fi: grebăn despicat, crupă scurtă și teșită, genunchi de oaie și coate de vacă. Incidența apariției acestor defecte este strâns legată de nivelul selecției din fiecare turmă. Producția de lână Culoarea lânii este albă, iar jarul de pe extremități poate fi pigmentat sau alb în totalitate. Desimea lânii este accentuată, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate în sensul că în timp ce la unii indivizi lâna ajunge până la vârful botului
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
reduse. Unii indivizi prezintă defecte de exterior, cum ar fi: grebăn despicat, crupă scurtă și teșită, genunchi de oaie și coate de vacă. Incidența apariției acestor defecte este strâns legată de nivelul selecției din fiecare turmă. Producția de lână Culoarea lânii este albă, iar jarul de pe extremități poate fi pigmentat sau alb în totalitate. Desimea lânii este accentuată, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate în sensul că în timp ce la unii indivizi lâna ajunge până la vârful botului, la alții
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
teșită, genunchi de oaie și coate de vacă. Incidența apariției acestor defecte este strâns legată de nivelul selecției din fiecare turmă. Producția de lână Culoarea lânii este albă, iar jarul de pe extremități poate fi pigmentat sau alb în totalitate. Desimea lânii este accentuată, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate în sensul că în timp ce la unii indivizi lâna ajunge până la vârful botului, la alții în funcție de nivelul selecției practicate se oprește în regiunea frunții formând un smoc. La nivelul membrelor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
fiecare turmă. Producția de lână Culoarea lânii este albă, iar jarul de pe extremități poate fi pigmentat sau alb în totalitate. Desimea lânii este accentuată, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate în sensul că în timp ce la unii indivizi lâna ajunge până la vârful botului, la alții în funcție de nivelul selecției practicate se oprește în regiunea frunții formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii se oprește în regiunea genunchiului și al jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
accentuată, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate în sensul că în timp ce la unii indivizi lâna ajunge până la vârful botului, la alții în funcție de nivelul selecției practicate se oprește în regiunea frunții formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii se oprește în regiunea genunchiului și al jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
până la vârful botului, la alții în funcție de nivelul selecției practicate se oprește în regiunea frunții formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii se oprește în regiunea genunchiului și al jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre până la genunchi și jarete și chiar mai jos. Cojocul are cusătura lânii încheiată și este format din șuvițe
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre până la genunchi și jarete și chiar mai jos. Cojocul are cusătura lânii încheiată și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar. Fibrele de lână
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lânii încheiată și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar. Fibrele de lână au lungimea medie de 9 cm, cu 89 ondulații / cm liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7 kg la femele și între 5,5 - 8,0
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cu 89 ondulații / cm liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7 kg la femele și între 5,5 - 8,0 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este în cantitate suficientă, adesea în exces însă de bună calitate, de culoare gălbuie și mai rar cu nuanțe roșcate și cu aspect grunjos. Datorită gradului relativ ridicat de heterogenitate ce se înregistrează în cadrul rasei Merinos transilvănean, randamentul lânii la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
masa lânii este în cantitate suficientă, adesea în exces însă de bună calitate, de culoare gălbuie și mai rar cu nuanțe roșcate și cu aspect grunjos. Datorită gradului relativ ridicat de heterogenitate ce se înregistrează în cadrul rasei Merinos transilvănean, randamentul lânii la spălare este cuprins între limite extrem de largi Î36 - 45%ă. Producția de carne Aptitudinile pentru producția de carne sunt inferioare celor caracteristice Merinosului de Palas, dar superioare raselor țigaie și țurcană. În condiții de îngrășare intensivă și semiintensivă, tineretul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Pop, 1983ă. Cu toate acestea potențialul lactogen de care dispune rasa permite alăptarea în bune condiții a mieilor gemelari. Perspective de creștere Datorită faptului că Merinosul transilvănean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor exploatate pentru producția de lână fină și este foarte bine adaptată la condiții și sisteme diferite de întreținere, aceasta va deține și în continuare un un rol important în ovicultura țării noastre. Merinosul transilvănean va fi crescut și pe viitor pentru producția de lână fină
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de lână fină și este foarte bine adaptată la condiții și sisteme diferite de întreținere, aceasta va deține și în continuare un un rol important în ovicultura țării noastre. Merinosul transilvănean va fi crescut și pe viitor pentru producția de lână fină, iar datorită variabilității genetice și fenotipice accentuate există posibilitatea obținerii în continuare a unui câștig genetic ridicat prin creșterea în rasă curată și practicarea unei selecții severe, urmat apoi de potrivirea împerecherilor și formarea de linii și familii în cadrul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
posibilitatea obținerii în continuare a unui câștig genetic ridicat prin creșterea în rasă curată și practicarea unei selecții severe, urmat apoi de potrivirea împerecherilor și formarea de linii și familii în cadrul rasei. În scopul grăbirii ameliorării unor însușiri calitative ale lânii considerate ca fiind deficitare Îlungime, grad de alb, mătăsozitate și randament la spălareă, se impune încrucișarea oilor din această rasă cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu Merinos australian. De asemenea, în vederea îmbunătățirii precocității și obținerii mieilor destinați îngrășării și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
până la creșterea intervalului între generații concomitent cu reducerea intensității și efectului selecției. Simbolul rasei este MT. RASA MERINOS DE CLUJ Este o rasă de ovine formată în ultimele decenii și reprezintă rezultatul activitățiilor desfășurate în vederea formării unei noi populații cu lână fină, rezistentă și foarte bine adaptată la condițiile existente în zona deluroasă a Transilvaniei. A fost omologată ca rasă de ovine de sine stătătoare în anul 1988. Origine și mod de formare Lucrările de formare au fost conduse de prof.
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rasei precizate. Oile mame utilizate au fost selectate riguros, fiind reținute doar cele care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după tuns, de lungimea și structura șuvițelor, precum și de extinderea lânii, desimea fibrelor, finețea și ondulațiile acestora. Merinosul transilvănean a reprezentat al doilea genitor, fiind utilizat pe linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată și rezistentă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cele care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după tuns, de lungimea și structura șuvițelor, precum și de extinderea lânii, desimea fibrelor, finețea și ondulațiile acestora. Merinosul transilvănean a reprezentat al doilea genitor, fiind utilizat pe linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată și rezistentă la condițiile zonelor deluroase și submontane din Transilvania. X femele minus variante
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și exploatare din zona deluroasă și submontană din vestul țării, iar pentru fiecare etapă din procesul de formare au fost stabilite deziderate distincte. Dezideratele mai importante, stabilite inițial spre a se regăsi la noul tip, au fost:culoarea albă a lânii și a jarului; - tip morfoproductiv mezomorf; - constituție robustă sau robustă spre fină; - lungimea șuvițelor 8 - 9 cm;finețea medie a fibrelor de lână 24 - 26 µ;cantitatea medie de lână peste 3,5 kg; - producție de lapte pe lactație 70
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Dezideratele mai importante, stabilite inițial spre a se regăsi la noul tip, au fost:culoarea albă a lânii și a jarului; - tip morfoproductiv mezomorf; - constituție robustă sau robustă spre fină; - lungimea șuvițelor 8 - 9 cm;finețea medie a fibrelor de lână 24 - 26 µ;cantitatea medie de lână peste 3,5 kg; - producție de lapte pe lactație 70 - 80 l; - greutatea corporală peste 44 kg la femele și 65 kg la berbeci. ținându-se cont de condițiile de mediu din zona
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
se regăsi la noul tip, au fost:culoarea albă a lânii și a jarului; - tip morfoproductiv mezomorf; - constituție robustă sau robustă spre fină; - lungimea șuvițelor 8 - 9 cm;finețea medie a fibrelor de lână 24 - 26 µ;cantitatea medie de lână peste 3,5 kg; - producție de lapte pe lactație 70 - 80 l; - greutatea corporală peste 44 kg la femele și 65 kg la berbeci. ținându-se cont de condițiile de mediu din zona de formare, s-a considerat că încrucișarea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
s-a trecut la împerecherea între ei a metișilor amintiți, urmărindu-se în principal consolidarea genetică a caracterelor specifice noului tip. Indicii principali specifici produșilor RR1 sunt prezentați în continuare: - greutatea corporală la 18 luni 45 kg; - cantitatea medie de lână 4,5 kg; - finețea fibrelor de lână 26 µ; - lungimea lânii 9 - 10 cm; Produșii RR1 care corespundeau scopului urmărit au fost reținuți pentru prăsilă, constituind astfel nucleul inițial utilizat în procesul de formare a unui nou tip de ovine
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
a metișilor amintiți, urmărindu-se în principal consolidarea genetică a caracterelor specifice noului tip. Indicii principali specifici produșilor RR1 sunt prezentați în continuare: - greutatea corporală la 18 luni 45 kg; - cantitatea medie de lână 4,5 kg; - finețea fibrelor de lână 26 µ; - lungimea lânii 9 - 10 cm; Produșii RR1 care corespundeau scopului urmărit au fost reținuți pentru prăsilă, constituind astfel nucleul inițial utilizat în procesul de formare a unui nou tip de ovine cu lână fină. Actualmente, populația nou formată
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
-se în principal consolidarea genetică a caracterelor specifice noului tip. Indicii principali specifici produșilor RR1 sunt prezentați în continuare: - greutatea corporală la 18 luni 45 kg; - cantitatea medie de lână 4,5 kg; - finețea fibrelor de lână 26 µ; - lungimea lânii 9 - 10 cm; Produșii RR1 care corespundeau scopului urmărit au fost reținuți pentru prăsilă, constituind astfel nucleul inițial utilizat în procesul de formare a unui nou tip de ovine cu lână fină. Actualmente, populația nou formată este stabilă din punct
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
5 kg; - finețea fibrelor de lână 26 µ; - lungimea lânii 9 - 10 cm; Produșii RR1 care corespundeau scopului urmărit au fost reținuți pentru prăsilă, constituind astfel nucleul inițial utilizat în procesul de formare a unui nou tip de ovine cu lână fină. Actualmente, populația nou formată este stabilă din punct de vedere genetic, iar din anul 1971 s-a trecut la înmulțirea prin izolare reproductivă, urmărindu-se consolidarea caracterelor și însușirilor specifice, precum și creșterea numerică a efectivului. La actualul tip, 79
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
această rasă se caracterizează prin unele particularități morfologice, biologice și productive specifice. Sunt animale de talie mijlocie cu linia superioară dreaptă. Prezența coarnelor se semnalează doar la cca. 15% din numărul total de indivizi. Rezervele de piele sunt reduse, iar lâna are o extindere bună pe corp. La unii indivizi extinderea pe extremități depășește mult nivelul genunchilor și jaratelor, iar pe cap frecvent se termină pe frunte cu un moț. Celelalte subregiuni ale capului fiind acoperite cu jar alb. Evoluția greutății
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]