1,018 matches
-
Hodoș, „Fata-sport”, RVS, 1926, 2; Miller-Săndulescu, Evoluția, 385-390; Lovinescu, Scrieri, VI, 270-288; Scrisori către Camil Petrescu, II, îngr. și pref. Florica Ichim, București, 1981, 315-317; Massoff, Teatr. rom., VIII, 30, 86; Lovinescu, Sburătorul, I, 3, passim - V, 11, passim; Ioan Lăcustă, Aida Vrioni. Anul 1951 în România. Journal d’une femme-écrivain, „Magazin istoric”, 2001, 4-7. C.Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
grăitoare 59, dintre care poate cel mai pregnant este cel referitor la descrierea veșmintelor sumare purtate de Ioan Botezătorul În deșert - o fîșie de țesătură din păr de cămilă În jurul șoldurilor și o cingătoare de piele -, precum și la hrana acestuia (lăcuste și miere sălbatică, după cum aflăm din Matei 3:4). Părul de cămilă reprezintă numeroasele comandamente ale Legii mozaice (tas entolas ton mosaikou nomou), impură ca și cămila, deoarece Îngăduie regimul carnivor (kreophagyia), jurămintele, jertfele, uciderea etc; cingătoarea de piele, din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
comandamente ale Legii mozaice (tas entolas ton mosaikou nomou), impură ca și cămila, deoarece Îngăduie regimul carnivor (kreophagyia), jurămintele, jertfele, uciderea etc; cingătoarea de piele, din contra, simbolizează Sfînta Evanghelie, care a fost scrisă pe pergament din piei de oaie; lăcustele sînt iarăși poruncile Legii, care nu face distincția Între bine și rău, pe cînd mierea sălbatică este iarăși Sfînta Evanghelie, dulce ca mierea pentru cei care o primesc 60. Acest gen de exegeză, rezultat al unui efort hermeneutic considerabil, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
îi va încuraja pe împricinați să apeleze la ambele instanțe, atunci când nu sunt mulțumiți de sentința primită. Mitropolitul În secolul al XVIII-lea Mitropolia se confundă de fapt cu persoana mitropolitului. Vlădica împarte dreptatea, oficiază diferitele slujbe legate de alungarea lăcustelor, a ciumei sau de invocarea ploii, se ocupă de administrarea averii Mitropoliei, de organizarea și buna funcționare a Bisericii, participă la ședințele și judecățile Divanului, tipărește cărți, se implică activ în viața politică etc. Totodată, el are în grijă problemele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mariana Marin, prefațat tot de Nicolae Manolescu, iar în 1983, cu titlul Desant ’83 și o prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, iese o antologie de proză scurtă unde figurează Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Mihai Rogobete, Valentin Petculescu, Maria Holmeia, Mircea Cărtărescu; Editura Albatros scoate în 1985 Caietele debutanților. 1983-1984, iar în 1988, sub titlul Debut ’86
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
cronici despre cărțile optzeciștilor în plină afirmare). Se cuvine relevat faptul că, în perioada de „preistorie” a o., adică în vremea studenției unora dintre viitorii protagoniști ai acestei școli literare (1970-1973), un grup format din Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Ioan Lăcustă, Gheorghe Iova, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Constantin Stan și Sorin Preda a scos o revistă murală într-un singur exemplar, intitulată „Noii”. După 1990 au apărut volume antologice propunând o încercare de canonizare a literaturii optzeciste și vizând afirmarea ideologiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
stare pură, iar majoritatea prozatorilor optzeciști învederează cazuri mixte, intermediare, de ilustrare a lor. Numele de prozatori optzeciști cel mai des vehiculate sunt Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Petru Cimpoeșu, Ioan Mihai Cochinescu, Hanibal Stănciulescu, Alexandru Vlad, Daniel Vighi, Ioan Groșan, Ștefan Agopian, Bedros Horasangian. În critică și în eseistică generația ’80 nu a produs o revoluție la fel de clar perceptibilă și de radicală precum cea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
ne găsească în plină muncă", în Săteanca, nr. 9, 1950, p. 11. 34 I. Stoicescu, "Oameni noi din rândul minorităților naționale", în Dobrogea nouă, 22 august 1953, p. 3. 35 A se vedea, de exemplu, "Medgidia, sărăcită și năpăstuită de lăcustele moșierești devine un important centru agricol, industrial și de trafic", în Dobrogea nouă, 9 octombrie 1950, p. 3; Hussein A. Iusuf, "Naționalitățile conlocuitoare au participat cu entuziasm la alegerile pentru deputați în Sfaturile Populare", în Dobrogea nouă, 7 decembrie 1950
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
compunerii povestirii, căci, chiar atunci când face o pauză, umple acest interval cu fapte ce participă direct la menținerea unui tonus ridicat: nenorocirile pe care le provoacă „oastea barbarilor” ce invadase „Moldovlahia”, jefuirea cruntă a țării, pasagerele domnii ale unui Ștefan Lăcustă, în vremea căruia țara a fost bântuită de o „foamete cumplită”, sau Alexandru Cornea. Specia de „publicistică politică” practicată implică deslușit prezența portretelor. În fixarea, pentru viitorime, a trăsăturilor cutărui sau cutărui personaj pana cronicarului nu șovăie. Nu se simte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
bată - o despărțitură eficace între spațiul public și cel privat; anacronice, fuseseră supte de deschiderea nelimitată a ecranului și înrolate în roiul de fantasme publice ce bântuia făptura fetei transparentizată delirant. O clipă Rică se simțise năpădit de miriade de lăcuste, în calea cărora nimerise și care nu făceau mofturi la mâncare; îi intraseră prin piele pentru că, de pipăit, e drept c-o cam pipăise pe studentă. După răspunsul primit, se-ncăpățânase să nu mai scoată o vorbă, deși avocatul îl
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
eficiență locativă. Ne-am emancipat binișor de natura la care Mongolia modernă se întoarce. Agregarea galopantă e la ordinea zilei, așa că modelul de locuire ar fi mai mult roiul decât caravana. − Prea vag. Roiul de albine, de fluturi, sau de lăcuste? ceru Luc lămuriri. Nu-i totuna. Albinele cel puțin sunt arhitecți desăvârșiți; fluturii - și ei, decoratori fără egal. Cât despre lăcuste, se pare că roiesc din canibalism, după principiul: încearcă să o devorezi pe cea din fața ta înainte de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
modelul de locuire ar fi mai mult roiul decât caravana. − Prea vag. Roiul de albine, de fluturi, sau de lăcuste? ceru Luc lămuriri. Nu-i totuna. Albinele cel puțin sunt arhitecți desăvârșiți; fluturii - și ei, decoratori fără egal. Cât despre lăcuste, se pare că roiesc din canibalism, după principiul: încearcă să o devorezi pe cea din fața ta înainte de a fi devorat de cea din urmă. Așa se face că, sub imboldurile conjugate ale foamei și fricii, roiul avansează mereu. Destul de umanist
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
între indivizi ca substitut al marelui festin canibal, ce amenință însă oricând să-și afirme realismul macabru. A locui înlocuindu-ți semenii presupune o oarecare răbdare și antrenament pe ținte mai soft, cum sunt cele vegetale. Omul pentru om e lăcustă, iar căutarea de spații verzi un paliativ, aș îndrăzni să sugerez. − Evident! Voi chiar n-auziți cum, în pălăvrăgeala noastră substitutivă, răzbate surd apetitul de a ne înfrupta unii din alții? simulă Bart o revelație neliniștitoare. − Ce înduioșător! Confrați de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ioța Flora, țărani. Face liceul la Vârșeț, urmând, din 1969, Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București. În studenție, frecventează cenaclul literar Junimea și editează revista-manuscris „Noii” (1971-1973), împreună cu Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă și Constantin Stan. Funcționează ca profesor la Liceul Economic din Alibunar (1974-1976), ca redactor la ziarul „Libertatea” și la revista „Lumina” din Pancevo (1977-1992) și ca redactor-șef al Editurii Libertatea din același oraș. În 1993 se stabilește cu familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
1534 să întreprindă astfel de acțiuni și moldovenii în Polonia. Spun cărțile, din Vaslui, în 1537 Petru Rareș avea să facă „o farsă atacului combinat al polonezilor din nord, al tătarilor din răsărit și al turcilor". Și pentru Ștefan Vodă Lăcustă, Vasluiul a fost locul de unde acesta a supravegheat acțiunile din anul 1540 a lui Petru Rareș la Poartă, unde încerca să-și recapete domnia. Domnitorii care au urmat în scaun, au parcurs și ei calea deschisă de Ștefan cel Mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
singurele colecții importante erau Colecția imperială din Viena și Colecția Reichel, încorporată actualmente imperiului din Petersburg. Înainte cu un deceniu, numismații nu cunoșteasu alte monete românești, decât puține exemplare de Petru Mușat, Alexandru cel bun, Iliașiu, Ștefan cel Mare, Ștefan Lăcustă, Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ionașcu Vodă și Dabija Vodă pentru Moldova; de la Vlad I și V, de la Mircea I, Mihai Viteazu, Mihnea cel Bun, Constantin Brâncoveanu și Constantin Hangerli pentru Valahia. Astăzi colecțiile sunt foarte însemnate. Colecția Societății Academice, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Mihailu I, fii ai lui Mircea, de la Vladu II Dracului, de la Radulu III, fiul lui Dracu, de la Vladu III Tiepesiu și de la Radulu IV cel Mare. Din secolul al XVI-lea cunoaștem monete de la Ștefăniță Vodă, de a Ștefan Lăcustă, de la Petru Rareș, de la Alexandru Lăpușneanu, de la Despot Vodă și de la Ionescu Vodă, de la Vlad V și Mihai Viteazu. Din secolul al XVII-lea ne-au rămas monede numai de la Dabija Vodă, de la Mihnea cel Rău și de la Constantin Brâncoveanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până în seară în acea zi de duminică tot venea turcii vârtos din jos și se așezase pe coastă la dial; iară tătărimea tot trecea în sus spre Huși drept pradă pe la bejenii (cei fugiți), ca lupii, cum ar trece niște lăcuste, așa trecea de mulți"...; „.iar de focurile turcilor și a tătarilor era cuprinsă toată costișa până sub pădure, tot câmpul acela până în Huși; țara era stricată rău, de tătari, de muscali și de tâlhărit". Omul care a scris „Istoria imperiului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
l-a făcut să își piardă esența duhovnicească. “Ioan a fost un proroc al pocăinței. A dus o viață aspră în pustia Iordanului și s-a ostenit cu postul și cu rugăciunea, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și cu lăcuste ca un adevărat înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care vor da tonul în literatura română în următoarele două decenii, în acel moment niște necunoscuți: Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Nicolae Iliescu, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Emil Paraschivoiu, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu (în această ordine). Toți aceștia, se spune, fac ceea ce făcuse și generația ’60: sparg clișeele. În volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984), C. însuși se hotărăște să reia istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
că gazele asfixiante se apropie silențios, insinuant. Ca să înțelegem cu adevărat ce tragedie, ce nerozie este războiul, se cuvine să ne plecăm urechea la animalele de câmp și de pădure. Imediat ce tac tunurile, se înalță iar cântecul greierilor și al lăcustelor, al porumbeilor și al turturelelor. Intermezzo-ul muzical care umple timpii de pauză este un fel de imn al păcii. * * * Într-o vreme, prizonierii din centrul de detenție de la Muret, aproape de Toulouse, aveau o tehnică proprie de îmblânzire a șoarecilor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
strămoșești. Beletristica inserată se circumscrie acestui program. Th. Alexi este autorul unor nuvele istorice prolixe, al unor comedii (Vistavoiul Marcu), pe care le traduce și le localizează fără a indica sursa, al unei tragedii (Domnul Tudor) și al unui vodevil, Lăcustele, în care printre personajele principale figurează Al. I. Cuza și Moș Ion Roată. Alături de Th. Alexi, cu poezii de valoare modestă colaborează George Simu, I. P. Coman, Valentin Dioniu și Iuliu I. Roșca. Învățătorii A. Hodârnău, Z. Florian ș.a. trimit literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă, fugă după cineva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
un fel de primărie) în fiecare sat, care se preocupa de strângerea taxelor, organizarea pazei și alte activități obștești, în timp ce evidența populației era ținută de preot. Declinul politic și economic, numeroasele dări și taxe, invaziile tătarilor, cazacilor sau turcilor, invazia lăcustelor din 1707, 1711 și 1749, epidemiile de ciumă din 1708, 1719, 1720 și 1738, inundațiile din 1716 și 1730, cutremurele din 1738 și alte evenimente nefericite, au determinat scăderea demografică și chiar restrângerea vetrei (microtoponimia locală înregistrează toponimicul „siliște”, ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Voncu), ale căror contribuții se regăsesc, practic, în fiecare număr, se mai remarcă prezența unor colaboratori ca Alexandru Zub, Vasile Bardan, Mircea Cau, Alunița Cofan, Ileana Comănescu, Doina Ciurea, Alexandra Crăciun, Dan Grădinaru, Constantin Hârlav, Ileana Ioanid, Nicolae Iliescu, Ioan Lăcustă, Elisabeta Lăsconi, Florin Mihăilescu, Jeana Morărescu, Cristina Necula, Dinu Pătulea, Lena Ruști, Elena Solunca-Moise, Octavian Soviany, Vasile Tonoiu, Elena Zaharia-Filipaș. Din 2001-2002, colaborează constant foarte tinerii Mihai Fulger, Mihai Iovănel, Andrei Milca, Oana Soare. M.V., N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]