1,004 matches
-
imnuiau pietrele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau pietrele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau pietrele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau pietrele! Și deodată le-au crescut crini înalți în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Și deodată le-au crescu lumânări înalte în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
imnuiau pietrele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau pietrele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau pietrele! Și deodată le-au crescut crini înalți în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Și deodată le-au crescu lumânări înalte în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
imnuiau pietrele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau pietrele! Și deodată le-au crescut crini înalți în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Și deodată le-au crescu lumânări înalte în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Cu râurile înalte
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
GOGOȘI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Desen Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton Referință Bibliografică: gogoși / George Nicolae Podișor : Confluențe
GOGOŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346787_a_348116]
-
două lubenițe coapte... ce bine-ar fi să dea și lapte... intră draci-n ei cu toți, uită chiar și de nepoți și o zbughesc cu nasu-n vânt deși-s aproape de mormânt s-amiroase-un puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-atâtea ploi și ploicele (nu mai spun de floricele) și nouri care stă să cadă la iubită în ogradă și-apoi iese curcubeul daaa, are și timp, plebeul, că pensia e bunicică nu e mare, dar nici mică, una
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
putere,/ Și trăinicie, și veșnicie,/ Și munți bogați.“(Țărâna). Obsedat de himera profunzimii, dar și de amărăciunea că pe aceste meleaguri mioritice mai dăinuie “viermi “, Menuț Maximinian desfide existența amorfă și derizorie: “Viermii ăștia grași/ Sunt din pământul meu,/Iar lăcustele de împrumut.Mai am șerpi orbi și șobolani cântători,/ Din flora acidă./ Toate cu suflet “.(Mister). Folosind elementele fabulei poetul face politica denunțului înfierând personajele cu mască și fără mască care contribuie și azi la dezordinea social. Sondând mereu misterul
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
a pune mâna pe țară era la intensitatea maximă. Dar zece dintre iscoade au început să spună că acolo sunt națiuni puternice și că acolo i-au văzut pe fii lui Anac uriașii iar noi înaintea lor eram ca niște lăcuste, zidurile cetății sunt înalte întărite de netrecut. Toată fericirea mulțimii s-a transformat în nefericire, tot entuziasmul și credința în necredința și descurajare. Deci nu vom intra este imposibil, visele noastre dragi se vor spulberă.” A urmat dezastrul, cu toată
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
prin lăstari Să-mi ajungă la palat; Și tot cântă disperat - Cu-un taraf de lăutari: „Cric, cric ... a mea prințesă! E târziu, ziuă se face ... Nu e bine, zău, nu-mi place! Tu mă-nvinui că metresă Mi-e lăcusta zvăpăiată? Cu picioare top-model!!! Nu te uiți că-s mititel? Te rog să deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
și mai bogat. Pe cine va găsi deci Dumnezeu deopotrivă cu El, ca să-Și aducă Sieși mireasă de la el? Căci zice proorocul: «Cel ce ține în mâna Lui marginile pământului și pe cei ce locuiesc în el, ca pe niște lăcuste» (Isaia 40, 22). Iar în alt loc: «Dumnezeu cel veșnic, Care a întocmit marginea pământului» (Isaia 40, 28) și «a întemeiat pe nimic stâlpii lui» (Iov 38, 4-6) ... Deci Cel ce este așa, să vedem a cui fiică a luat
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
un grafic colorat al nefericirii globale acest punct albastru ești tu un punct negru la capătul curbei Gaussiene este el între voi cam 30 cm de vid Lungimea unei mâini întinse în speranța unei îmbrățișări. TE MAI INTERESEAZĂ NOAPTEA? Freamătul lăcustelor la capătul stepei mestecenii spânzurați de cer șoseaua pe care rulăm în tăcere picior peste picior stăteai cu fusta scurtă în vântul polar, mansarda mult prea mică treceam pe roșu ca un asteroid beat de tine împroșcam cu smoală tot
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
marginea laculuiBabe clevetind... XXIII. GOGOȘI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012. Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton ... Citește mai mult DesenStatui cu socluVrabia scapă
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... XXI. CÂMPIA..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015. CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
-n gări... Un fluturaș îndrăgostit curtează-o floare... Din mușețel răzbate-n aer dulce boare... Pe-un fir de iarbă urcă-ncet o buburuză... Citește mai mult CÂMPIA...Căldura a-nghițit orice urmă de zgomotși greierele stă la umbră de troscot...Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-naltși... nu mi-e dor de al metropolei asfalt...În zbor de-albine... blând aerul vibrează...Cu galben spicul tabloul colorează...A adormit în soare câmpia-ntinsăși, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă...Străjuiesc
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
este oferit privirii străinului ca regenerat, purificat de martiriul multisecular al unui popor destinat să sufere în tăcere: "Vai, spune țăranul român însuflețit de Brătianu, veniți să ne vizitați în vremurile cele mai vitrege. Iarna a fost grea, am avut lăcustele, i-am avut pe turci, pe ruși și toate urgiile." Problema străinătății în raport cu românul, așa cum o formulează Brătianu "Care dintre cele două invazii v-ar fi făcut să suferiți mai mult?" determină reizbucnirea dramei eroismului popular: "Rușii i-au făcut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nou val de antisemitism zdruncină România: evreii sînt acuzați că ar fi un obstacol în fața dezvoltării unei clase de mijloc. Un apel lansat de un grup de studenți din Iași în 1899 arată: "Ei s-au abătut în grabă ca lăcustele pe cîmpia fertilă a țării noastre". În 1899, se asistă la un val de emigrație care privește o comunitate de 296.000 de evrei. Această emigrație face loc unor fenomene curioase, aproape în fiecare oraș din regiunea locuită de evrei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu munca sa proprie moșia și că averile proprietății rurale sânt de regulă, mai însemnate decât în Țara Românească. Săraci sânt țăranii în Moldova de nord, pe calea mare a evreimei, pe colțul dintre Galiția și Rusia. Ca stoluri de lăcuste vechiul venin social al desființatei Polonii trece din Rusia în Galiția, din Galiția în Rusia, dar în cale multe, foarte multe, se așează pe pământul Moldovei. Element nemuncitor și de-o barbară cupiditate, trăind din traficul băuturilor spirtoase și al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înfruptăm o țîr(l)ă și din folcor, dar nu din cel vindecător prin adîncă înțelepciune, ci din altul, mai gratuit-jucăuș, ca și cum (și aici) și-ar băga coada scaraoțchiul formei fără fond, al improvizației bizare, doar rimofore: "Frunză verde de lăcustă", "Frunză verde lemn proscris", "Frunză verde undelemn" ș.a. Cîndva, în șuetele de la Silvestru, ăla mic, usturoiat foc și transpirat leoarcă, ni le recita pe toate astea ca fiind ale lui și, pe cale de a le aduna în volum, să intre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de sex masculin, în etate ca de 6 zile, găsit lepădat în curtea bisericii Silvestru". Altele: Potopul în provincie, Sinucideri îngrozitoare, Biserică trăsnită, Otravă în loc de doctorie, Condamnată la moarte, Teribilă esplozie la Spandau (fabrică nemțească de praf de pușcă, brrr!), Lăcustele se apropie, 12 sate incendiate. Nu sună cam ca știrile noastre t.v.? Altele: Starea civilă,din 4 iuniu: născuți 18, căsătorii nici una, morți 15, adică: Nicolae Plesnilă (29 ani), Filofteia Apostolescu (4 ani), Iosefina Grünberg (60 ani) etc. Cabinete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
voi Îmbrățișa. 600 Căci Iată, iarna s-a sfîrșit peste îndepărtatele colníce, Și toată neagră glie cîntă". Ea seminției sale de copii vorbește; laptele ei În jos coboară pe nisip; nisipul cel setos bea și se veselește Uimit văzînd Furnică, Lăcusta, si viermele cel inelat. În mare număr rădăcinile răzbesc prin trainicele stînci, croindu-și drumul, 605 Chiuie de bucuriile ființei; marile tulpini Pe munți se nalta tulpina de tulpina; tritónul cel cu șolzi afar' din piatră Se tîraște, si musca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Jucăușa rădăcina, Rîma, micuțul cărăbuș, Furnică înțeleaptă 336, Dansează-n jurul Teascurilor Vinului lui Lúvah; e-acolo Centipedul, Paianjenul cel cu mulți ochi al gliei, Cîrtita cea-nveșmîntată-n Catifea, Si Urechelnița-narmată, plăpînda larva, blazon al Nemuririi; 760 Încetul melc fără de casă, lăcusta care cîntă, bea și rîde: Iarnă sosește; și-îndoaie zveltul trup fără să murmure. Acolo e Urzica, cea care-nțeapă cu puf moale; și-acolo (e) Scaietele cel revoltat a cărui jale-amară este crescută-n laptele-i Și care viețuiește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blaga, le traducteur recrée dans la langue cible une métaphore du texte source par l'insertion d'un tiret. On peut comparer să version à celle de Paul Miclău, plus conservatrice : Pământu-ntreg e numai lan de grâu și cântec de lăcuste. (Vară) (Blaga, 2010 : 67) Terre champ de blé et stridence de criquets. (Été) (Poncet, 1996 : 70) La terre entière est un champ de blé et une symphonie de sauterelles. (Été) (Miclău, 1978 : 211) Jean Poncet omet le verbe " être " de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le tiret, à la manière de Blaga. Par ce choix, îl reconstruit la figure en français, lui conférant une forme plus concise et, à notre sens, plus poétique. On peut observer l'adaptation opérée par Poncet qui traduit le nom " lăcusta " par " criquet ", peut-être parce que " la stridence des criquets " est plus familière à l'oreille du lecteur francophone que " la symphonie des sauterelles ". Nous avons remarqué que Jean Poncet, tout comme Sanda Stolojan, accorde parfois au tiret une fonction explicative
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lui Alexandru Ipsilanti sau ordinea impusă de Nicolae Mavrogheni, vodă cu deprinderi justițiare ce umblă deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de ciumă și cutremur. Calamitățile - ciuma, seceta, lăcustele - se repetă în istorie, și cronicarul, frisonat, le consemnează. Personaj de nuvelă istorică, Osman Pazvantoglu este bine caracterizat în ascensiunea sa de fost mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
care vor da tonul în literatura română în următoarele două decenii, în acel moment niște necunoscuți: Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Nicolae Iliescu, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Emil Paraschivoiu, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu (în această ordine). Toți aceștia, se spune, fac ceea ce făcuse și generația ’60: sparg clișeele. În volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984), C. însuși se hotărăște să reia istoria
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
face simțite simptomele începând de acum: „Până în 1973, la terminarea facultății, am făcut parte dintr-un grup de tineri care redactau revista de perete-afiș «Noii». Acești tineri se numeau Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Constantin Stan, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă. Grupul acesta nu mai există astăzi, dar spiritul său s-a impus, și asta poate în prelungirea căutărilor Școlii de la Târgoviște, căreia cărțile noastre i-au fost afiliate nu de puține ori.” Între 1973 și 1990 C. a fost profesor
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]