402 matches
-
1933] * SEMNAL DE TOAMNĂ O voce ieri din adânc s-a-nălțat amară, amară, amară. Îngeri mulți murind și-au lăsat lutul în tară. Un semn pe subt cer ieri s-a dat în cercul înșelăciunii. Apoi spre Saturn au plecat vântul, lăstunii. [1931] * SEPTEMVRIE Prin ceasul verde-al pădurii otrăvuri uitate adie. Cresc lângă ochiuri ciudate brînduși cu viață târzie. Cântecul vechi înc-o dată vrea șipotul să și-1 învețe. În jilavul mușchi mi se-mbie păreri șterse de tinerețe. Mari turme
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cer, și descântă păcatele peste toate satele. [1937] * SATUL MINUNILOR Ajuns-am prin pulberi și miriști unde răzbat fără sfat numai unii. Drumeaguri ades ocolit-am prin liniști după mersul albastru al lunii. Lângă fântânile darului harului pâlpâie boalele, țipă lăstunii. Plin este satul de-aromele zeului ca un cuib de mirosul sălbăticiunii. Legi răsturnând și vădite tipare minunea țâșnește ca macu-n secară. Cocoși dunăreni își vestesc de pe garduri dumineca lungă și fără de seară. [1938] * BELȘUG - Negrule, cireșule, gândul rău te-mprejmuie
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
din ei ca dintr-un caer fulgerele-așa cum toamna strânge din aer funigei. III - Umbra Pan rupe faguri în umbra unor nuci. E trist: se înmulțesc prin codri mânăstirile, și-l supără sclipirea unei cruci. Zboară-n jurul lui lăstunii, și foile de ulm răstălmăcesc o toacă. Subt clopot de vecerne Pan e trist. Pe-o cărăruie trece umbra de culoarea lunii a lui Crist. IV - Pan cântă Sunt singur și sunt plin de scai. Am stăpânit cândva un cer
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ori de lumina mierie alunecând durduliu, ca la Sadoveanu, pe „tăpșanele prăvălatice“, pe atât de tare am ajuns un rob al îngenunchierilor auditive din preajma Paștilor. Atunci, la țară fiind, mi se bulucesc halucinant în auz cucii, mierloii, cinte zoii, prigoriile, lăstunii și rândunelele, plus piuitul puilor de curcă din ogradă, clopotele și toaca bisericii din deal, lipăitul pisicilor în tava cu lapte, scârțâitul carului, rotirea linguroiului în ceaunul cu mămăligă, ca să nu mai spun de îmbătătoarele ore ale vipiei de la prânz
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu măciulii ca de mac în vârf. Roadele erau coapte și venise vremea de secerat. Și se-arătară curând, harnici, secerătorii: candizi și blonzi, cârlionțați, cu aureole în jurul chipurilor ca de copii, cu largi robe-ncrețite și aripi ca de lăstun. Intrară-n lanul ce le venea pân-la piept și începură masacrul. Cu secerele lor dințate de diamant spărgeau țestele ovoidale, lăsând să se-nalțe în vântul cel negru creierele urmate de măduva șirei spinării, ce porneau șerpuind mai departe, spermii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înțelese proporțiile vieții - milioane de teste încâlcite, mai multe răspunsuri decât întrebări și o natură atât de colcăitor de risipitoare, încât nici un experiment nu avea vreo importanță. Preria punea la încercare fiecare poveste. O sută de mii de cupluri de lăstuni aflați în plin sezon de împerechere îndesau ouă peste tot, de la stâlpii de telefon putrezi până la coșurile fumegânde. O invazie de grauri se rotea în văzduh, descinzând, din câte îi spunea Daniel, dintr-o mână de păsări eliberate în Central
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
LA MALUL MĂRII La malul mării numărând pescărușii - țipete în zori Plajă pustie - printre frunze de salcâm zăresc un lăstun După furtună - meduze pe plajă și doar o barcă Smocuri de iarbă pe plaja pustie - uite un melc Deasupra mării puzderie de stele - bătrânul singur Devreme în zori - un pescăruș planează deasupra mării Cer fără nori - un zmeu se zbate
LA MALUL M?RII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83878_a_85203]
-
va înfăptui niciodată un fapt nesăbuit, ce știe sigur că are să-i dăuneze. Că teama de eventuale boli, scandaluri și neplăceri îl va feri de ispitele reale care îl resping și-l înspăimântă.... Micuța Yvonne mâzgâlește, iar Profesorul admiră zborul lăstunilor : zigzag de linii negre ce se intersectează între pereții cerului - ivoriu catifelați - pe care roșul apusului a început să-i injecteze. Afară irupe gradat lumina intens aurie ce face să crească penumbra în salon - așa cum crește și scade apa în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-o pe Yvonne, ascunsă din nou sub masă. Roșie, transpirată și ciufulită, fetița se lasă greu dusă spre ușă, cu obișnuitul ei țipăt ascuțit și neîntrerupt. Amurgește. Lămpile cu gaz aerian din stradă nu s-au aprins încă, dar zborul lăstunilor s-a întețit ; vin cu iuțeală în picaj, ca niște funebre aeroplane, și doar ferestrele duble opresc țipetele să intre în liniștitul salon. — Totuși, există o explicațiune chiar și pentru lucrurile mai... neașteptate... Domnul Ialomițeanu se oprește, puțin încurcat, și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
neliniștea aceasta, Profesorul simte iarăși, ca o dulce remușcare, ca un dulce fior, că e vară... E vară - e vară - e vară... Și câte veri ?... Și ce fel de veri de-acum înainte ?... Pentru că, iată, priviți de aproape, chiar și lăstunii au strigăte și ciocuri feroce, iar zborul lor nu e doar plutire fără efort. Privit de aproape, zborul lor devine zbatere disperată. De-aproape privind, vezi încrâncenarea aripilor, zvâcnirea lor încordată ca să despice materia străvezie și faci câțiva pași într-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
considerare potențialul oferit de zonă, adică zonele declarate arii protejate, chiar dacă noțiunea de “turism ecologic” este puțin cunoscută la nivelul comunităților locale. Există declarate o serie de suprafețe drept arii protejate : Rezervația Balta Nera - Dunăre, Rezervația Baziaș, Rezervația Rîpa cu Lăstuni, Rezervația Valea Mare, Ostrovul Moldova Nouă, Rezervația Svinița, Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici. Rezervația Valea Mare În suprafață de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ale micuței genți pe care o purta, gâtul ei alb în soarele care tocmai răsărea, zgomotul nicovalei lui Bouzie, a cărui fierărie e la doi pași, ochii roșii ai lui Fermillin, bătrâna Sèchepart măturând în fața ușii, parfumul paielor proaspete, vaietele lăstunilor pe acoperișuri, mugetele vacilor pe care tânărul Dourin le duce în parc. Toate astea de zece ori, de o sută de ori, de parcă eram prizonierul acelei scene, de parcă aș fi vrut să mă închid în ea pentru totdeauna. Nu știu câte minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Ultima oară eram chiar în spatele stâncilor, la cascadă, de ziua aniversării căsătoriei voastre, Alteță... Se priveau cu intensitate. Mâna lui Manuc se odihnea, dintr-o obișnuință de o viață, peste pumnalul de la brâu. Prin ferestrele deschise, se auzeau doar țipetele lăstunilor reveniți la cuiburile de sub streșinile casei. ― Aș putea s-o fac și în acest moment. O altă pauză. ― Dar nu poți. Vorbeau tot în șoaptă. O spovedanie reciprocă. Lăstunii se potoliseră. În liniștea camerei, râsul pictorului sună ca mușcătura dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
peste pumnalul de la brâu. Prin ferestrele deschise, se auzeau doar țipetele lăstunilor reveniți la cuiburile de sub streșinile casei. ― Aș putea s-o fac și în acest moment. O altă pauză. ― Dar nu poți. Vorbeau tot în șoaptă. O spovedanie reciprocă. Lăstunii se potoliseră. În liniștea camerei, râsul pictorului sună ca mușcătura dintr-un măr mare, suculent. Cel puțin asta fu impresia prințului privind dinții albi și puternici ai celuilalt. Și iar îl încercă bizara senzație că se afla în prezența unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de poezie citat se remarcă versurile „Târziu, în spatele palmei, / Mă ușurez“, al căror echivoc ne lasă visători. Adevărul este că Beatrice Silvia Sorescu are multă sensibilitate și că uneori reușește să și-o valorifice, în versuri delicate: „Secera lunii / Taie lăstunii. / Seceră grâul, / Valuri ca râul. / Taie drumeagului / Drum la fântână, / O, ce putere / Are o lună! / Secera lunii / E pe pământ, / Taie suflet, / Taie gând.“ (Secera lunii) Ceea ce o face să nu ajungă foarte departe cu scrisul ei este faptul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
A mai Înaintat câțiva zeci de metri până la o peluză neîngrijită, ca un covor pus la Întâmplare În fața unei frumoase clădiri impozante. Albul zugrăvelii devenise un cenușiu murdar, coloanele care Împărțeau fațada În spații rectangulare erau acoperite de graffiti, iar lăstunii se cuibăriseră pe sub streșini. Avea aerul unui edificiu antic și, la umbra unor falnici arbori-de-ploaie, părea cuprinsă de umezeală. Margaret s-a simțit de-ndată Înviorată În penumbra răcoroasă a unei mari verande. — Bună ziua, a salutat-o femeia de la recepție
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rapid din pricina amurgului albăstriu. A așezat ziarele la Întâmplare și a pornit s-o caute pe bibliotecară. La recepție nu era nimeni, nu se mai vedeau nici o hârtie și nici o carte. „Alo!“ a strigat ea, dar n-a răspuns nimeni. Lăstunii care Își făcuseră cuib sub streșini prindeau viață odată cu lăsarea Întunericului, Își lăsau cuiburile fâlfâind În căutare de insecte. A părăsit clădirea și a Început lungul drum spre casă. N-o mai durea capul și se simțea din nou În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
iveală altele, Încă și mai vechi. Abia când Din s-a aplecat să descuie un lacăt mare și-a dat Adam seama că tăblia era ușa unei șandramale pierdute În umbra caselor din jur. S-a auzit fâlfâitul aripioarelor unor lăstuni care-și făcuseră cuib acolo. Deran jați din culcușul lor pașnic, au dispărut din beznă prin spărturile din tavan. Se vedeau ceva petice de lumină pe pardoseala de pă mânt bătă torit, dar Adam a avut nevoie de câteva clipe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai mare. Culorile cerului și mirosurile pământului care marchează trecerea anotimpurilor pentru prima oară, deveniseră impresionante pentru toți. Toți înțelegeau cu spaimă că epidemia va fi ajutată de căldură și fiecare vedea în același timp că vara se instala. Țipătul lăstunilor, pe cerul înserării, devenea mai strident peste oraș. Nu mai era pe măsura amurgurilor de iunie care, în orașul nostru, îndepărtează orizontul. Florile pe piețe nu mai ajungeau boboci, se deschideau înainte și, după vânzarea de dimineață, petalele lor acopereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
asemeni și nici n-ai ce să le mai spui! Atâtea rele comit unii cât izbutesc doar căpcăunii! E primăvară - înfloresc prunii și merii în livada lumii... 2013 Presimt Se strânge la par funia zilele-au ajuns înguste, plecarea de lăstuni a rupt limba care să le guste. O nedorită lentoare mă scoală ceva mai târziu, parcă nu-mi vine să mai scriu despre vacanțe la munte și mare. O stare improprie mă doare mai mult decât durerea în sine, Doamne
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
frumusețe. Existența întrupată în iubită, farmecul ei, ce dă vieții sensul de a o trăi, se împletește cu îndepărtările cosmice, cu a nu fi sau cu a fi cu totul altceva, așa cum se întâmplă în sonetul 59: “Sânii tăi precum lăstunii, se vor zvârcoli-n tăcere...” și ei, iubiții de astăzi, vor ajunge o „blândă ploaie” într-o stea „la mii de ere”, o tufă de secară, o umbră printre ierburi și în final: „Sânii tăi precum lăstunii, se vor zvârcoli
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
Sânii tăi precum lăstunii, se vor zvârcoli-n tăcere...” și ei, iubiții de astăzi, vor ajunge o „blândă ploaie” într-o stea „la mii de ere”, o tufă de secară, o umbră printre ierburi și în final: „Sânii tăi precum lăstunii, se vor zvârcoli să zboare/ pe-un altar de iarbă fi-vom doar o tulbure ninsoare”. Prin poezia apărută după Revoluție, dar scrisă cu mulți ani înaintea Revoluției, Emilian Marcu s-a îndepărtat cu viteza luminii de poezia „de serviciu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
Așa da! - a apreciat unul din cei de față. ― Să mergem mai departe. Căpitanul bandei era un bărbat strașnic. Înalt, bine legat, cu o privire azurie de te treceau fiorii când te privea și mustață răsucită ca două aripi de lăstun. Purta cizme cu carâmb înalt, chimir ghintuit cu ținte galbene cum îi aurul și două pistoale înfipte în el. Flinta o ținea totdeauna pe brațul stâng. Vara purta pălărie cu zagara largă, iar iarna cușmă brumărie și cojoc lung. Apărea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-l mai prinzi pe la poartă, căăă!... În timp ce Dumitru spunea toate acestea, fața lui Todiriță se întuneca, iar privirea plecase undeva în zare... Se vedea limpede că prin cap îi umblau gândurile cu bătăi din aripi și schimbări de drum ca lăstunii primăvara. Dumitru l-a lăsat să-și rumege necazul o bună bucată de drum. La un timp, l-a întrebat: ― Ce zici, măi vere? Am dreptate au ba? Acuma eu nu știu cât ești tu de pornit împotriva ei, da’... cine știe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o găleată cu detergent. Mă salută dînd din cap, dar chipul său ascuțit și bărbos avea o expresie impenetrabilă și absorbită În gînduri ca a unui sfînt gotic. Ignora complet aglomerația de la ceasurile serii, urmărind În schimb un stol de lăstuni care se Înălța Începîndu-și zborul către coasta Africii. Obrajii și scalpul său erau Întinse peste dîmburile ascuțite ale craniului, ca forțate de o puternică presiune internă. Privindu-l cum se strîmba la vederea barurilor Înțesate de lume zgomotoasă, aveam impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]