2,387 matches
-
a mai spus stăpâna, tu trebuia să te faci miel, nu câine la stână ! Acu' ori dormi, ori rămâi în locul meu și latri, că de altceva nu ești în stare ! N-ai făcut nimic niciodată decât vorbe și vorbe ! Adică, latri ! N-ai mușcat pe nimeni, n-ai sărit la bătaie, cu noi nu te joci... Cred că lupii fug de tine, așa, numai de groaza să nu te audă urlând sau când te-apuci tu să sapi de nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
o mulțime... uite, coboară prin lumină, cu flori de lumină în mâini și cântă... și mirosul de acolo vine... de iarbă. De flori, de căldură și de bine... Am dat să spun și celorlalți, dar n-am reușit decât să latru... trecuse ceasul când puteam vorbi... acuma trebuia să-i trezesc pe toți să vadă asta și să se descurce cum or putea... Uite, puștiul chiar s-a trezit. Mamă, ce ochi face ! Crede că visează. S-au trezit și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cea sfântă animalele și oamenii și tot ce viețuiește pe pământ se pot înțelege unii cu alții. Ce să vă mai spun ? Pe moșul meu așa-l chema, Mițosul, era voinic și frumos și niciodată nu mușcase pe nimeni doar lătra și cei răi fugeau care-ncotro. Asta mi-a povestit el mai demult. ...Parcă nu v-aș spune ce s-a întâmplat după aia, e târziu, dar... cine știe dacă la anul... Ei bine, moșul meu trăiește ! Uite-l acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
prieteniiă noștri defilau cu surle și trâmbițe pe șosea?... Dar chiar dacă erați prezenți - cum zburați la Înălțime, să nu vă ajungă antiaeriana - voi vedeați doar că trec mașini, dar ce transportă ele mai va” - vorbeam eu cu mine Însumi, precum latră câinele la lună... ― Supărare de om aflat În mare necaz, n-ai ce-i face - a vorbit soția lui Petrică, alăturându se atitudinii acestuia. ― În scurtă vreme, avionul a trecut pe deasupra noastră, În direcția În care ieri, pe șosea, treceau
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unei căsuțe cu un gard dat cu var albind în razele lunii, căruțașul opri și-i dădu de veste că ajunseseră. Culae sări din căruță, ținându-și bine găidulca, ca să n-o prăpădească. Din dosul gardului se auzi un câine lătrând ascuțit. Bade Vasileee!... strigă căruțașul cu un glas gros, care răsună în văzduhul nopții, stârnind și câinii de prin curțile vecine. Hai, bade Vasile, ieși afară, că ți-a venit nepotul!... Ușa căsuței se crăpă cu un scârțâit stins și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lui, pocni din bici și o luă pe uliță în sus. Curând, căruță și căruțaș fură înghițiți de întunericul nopții și în urma lor se așternu liniștea. Bătrânul hâcâi din gâtlej și alungă cu toiagul un câine mic și arțăgos, care lătra prin apropiere. Apoi dădu poarta într-o parte. Bună seara, deadule! zise Culae și îi apucă mâna dreaptă cu smerenie, ca să i-o sărute. Uite c-am venit la matale, ca să mă-nveți toate cântecele... Bine, glăsui deadul Vasile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Totuși treptele vechi de lemn scârțâiau destul de tare la orice mișcare și nu avură ce face. Sus, în capătul scărilor ardea un bec economic de 25 de wați și îi întâmpină un câine mic de rasă, care se porni să latre ascuțit. În clipa următoare o ușă se deschise și în pragul ei își făcu apariția Titi Vlădăreanu în persoană. Bine-ai venit, mă Fănele, că de când te-aștept! vorbi omul cu glas volubil și, poftindu-i pe amândoi să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
italienii, conchise Stelian. Pe la Vocea Americii ce se mai aude?... Ticu își goli paharul de vin și se uită lung la fratele său, apoi iar dădu din mână, fără chef: La Vocea Americii zice multe, nene, dar ce folos! Câinii latră, ursul trece... Ferice de Iorgu, că a șters-o în Israel! Noi, aici, mai avem multe de-nghițitși multe de tras!... Ai spus mai demult ceva despre nu știu ce mare acțiune, un fel de cruciadă, pe care o pregătesc occidentalii, ca să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bine o să-i pară!!... Ar trebui să vă luați și voi niște curci, niște găini, să le creșteți, îl sfătui maica, privind bătătura goală din fața casei, unde nu se vedea decât un câine legat de lanț, care, în loc s-o latre, începu să se gudure dând din coadă. Bucuroasă de vizită se arătă, într-adevăr, și Mariana, dar și mai bucuros se arătă Ștefănel care, de cum o zări pe călugăriță ivindu-se în prag, în straiele ei negre și ciudate, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
câteva clipe cu privirea, parcă pentru a-și da seama dacă merita sau nu să angajeze cu ea o dispută, dar, când vru să deschidă gura, se pomeni lângă el cu individul cu figură de hingher, care începu imediat să latre dojenitor și paternalist: Asta nu e poezie scrisă de Eminescu!... Nu e "Împărat și proletar"!!... E o poezie decadentă, burgheză și reacționară!!!... V-ați adunat aici, ca să ascultați poezii burgheze și reacționare, tovarăși studenți?... Cum se poate așa ceva?... De-asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mână în curtea casei și-l purtă pe o alee de cărămizi, străjuită de-o parte și de alta de tufe de liliac alb de curând înflorit. În fața ușii de la intrare stătea ghemuit un cățeluș pekinez, care se porni să latre ascuțit, vestindu-le sosirea. Felicia îi porunci să tacă, dar nu mai apucă să apese pe clanța ușii. Le deschise domnul Măgureanu în persoană, care parcă stătuse în antreu și pândise momentul venirii lor. El îi întinse afabil și zâmbitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și mai ales cu ce s-o hrănesc pe Minodora în zilele acelea grele. Pământul era în paragină și începea din nou să se vorbească despre colhoz. Tot atunci s-au întețit ridicările de familii de români. Peste noapte câinii lătrau și se auzeau tușituri înfundate de motor iar a doua zi, constatam îngroziți că încă o familie a dispărut fără urmă. Cuvintele "deportare în Siberia" care se vehiculau din ce în ce mai des, îmi înghețau sângele în vine. În locul familiilor ridicate s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
drăcoase, la cale?... Nici nu lua primul cetățean bine pauză, că se și repezea celălalt... Pune-ți limba la muncă, scorpion spurcat ce ești, c-o să spui și ce-ai supt clandestin la cățelele cartierului care te-au învățat să latri ca un turbat uns cu toate alifiile, hai, dă-i iute cu cip-cirip-ul, până când nu mă faci să uit că încă puți a pelincă, și-o să-ncep să-mi prezint pe fălcile tale palmaresul de fost boxeur de succes, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Nea Toni, administratorul, m-a rugat, cunoscându-mi aplecarea mea către caligrafie cel puțin așa mi-a mărturisit, măgulindu-mă, deși abia înțelegeam eu ce scriam să aștern cu litere de-o șchioapă, pe-un carton, niște cuvinte foarte curioase: "Latră numai la fete mari". M-a mai rugat ca a doua zi, la prima oră, să-i aduc "opera". Zis și făcut. Am mobilizat toate culorile, acuarelele și penelurile, știut fiind faptul că nea Toni era șeful portarului, omul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de spirit să oprească brusc. Nervos, a coborât de la volan și-a întrebat pe cei care se aflau acolo al cui este câinele. În tăcerea care se lăsase, nevoind nimeni s-o demaște pe Elena, se auzea doar Lupaș care lătra la polițai, mirosindu l, că el a fost agresorul. Elena speriată ca nu cumva să sară la polițai, l-a potolit. —Lupaș, taci! Taci, Lupaș, s-a dat Elena de gol. —Al tău e deci. Cum te cheamă? —Elena Sătmăreanu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și mai mult, culcându-se la picioarele ei, ridicându-se, sărind în jurul fetei, alergând, depărtându-se și iarăși revenind cu respirația accelerată, cu gura deschisă în care limba nu-și mai găsea locul. —Astâmpără-te! Ce ai? —Ham! Ham! Ham! Lătra el fericit ca într-un dialog cu stăpâna, așezându-se în coadă în fața ei. Cât era de dură aparent, nu putea să nu-l mângâie în timp ce el își întindea gâtul spre ea și îi lingea mâna cu limba lui lungă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
spre ea și îi lingea mâna cu limba lui lungă și roz, ca un bun câine credincios. Elenei îi plăcea s-o însoțească, fiindcă era ca un adevărat bodyguard. Nu lăsa pe nimeni să se apropie de ea că imediat lătra până când fata îi spunea să înceteze.Într-o seară, plimbându-se cu prietena ei prin parc s-au agățat de ele niște băieți. Ce faceți, frumoaselor? Ele nu i-au luat în seamă, au mers continuându-și discuția. Ei s-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
s-a întâmplat cu musafirul care acum o vizitează. Nu mai poate după ea. Parcă simte că vin la spital și chelălăie dacă nu-l iau. Musai să-l aduc. —A îndrăgit-o. Și ea îl iubește. La tine nu latră, deși te-a văzut prima dată, cum face când vede oameni străini, observă Elena. Am suflet bun. Să-i spui asta Ceciliei și mai ales c-o iubesc, îi șoptește Elenei la ureche. Sărut mâna, doamnă. Pa, Lenuș, mai trec
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
i-a plăcut. — Tocmai că era mic să-l fi iubit mai mult. Nu era obișnuit cu câini, că noi de mulți ani nam mai ținut pe lângă casă. Să știi că este un câine foarte bun. Cum simte ceva, cum latră. Nu mai intră găini din vecini, pisici, că le fugărește. Oamenii cu atât mai mult nu pot intra. Am vorbit cu tatăl tău să procure o plăcuță pe care să scrie „câine rău”, s-o fixăm la poartă ca nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu-l calce. — Hi! hi! hi! Sigur polițaiul s-a înfuriat. —Ce înfuriat! Era să-l muște. Știi că lui Lupaș nu-i place ca la mine să strige cineva, și cum polițaiul mă certa cu tonul ridicat, el a lătrat gata să-l prindă de picior. Este o figură Lupaș al tău. Te las Lenuș, când mai ai vești despre Cecilia mi le comunici și mie. Ciau! —Ciau! Clipe fericite Pe la sfârșitul lui noiembrie, Matei a plecat în America la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și el. Nu spuneți nimănui nimic până ajung la el la cabinet. — Vrei să-i faci și lui surpriză. — Cum de nu te-am simțit până ai intrat pe ușă? Bine că n-a fost câinele slobod, intervine Alexandru. —A lătrat de două ori, tată, dar am vorbit cu el și a tăcut. Simte că ești de-a casei, deși nu te-a văzut până acum. Mi-a povestit Matei despre ciumbușlucurile lui Lupaș. Ai cam avut necaz cu el, Lenuș
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
simțea cum tulpina o strânge tot mai tare. Atunci a început să plângă și a se ruga în gând să nu fie omorâtă pentru că ea nu este vinovată. Cățelul Codiță, prietenul Viorelei, a căutat-o prin ogradă, prin grădină, a lătrat până l-au certat părinții fetei, după care supărat pe ei a ieșit la drum, a luat-o spre pădure: -Nu știu când omul va înțelege câinele... Lătram căutând-o pe Viorela; dacă lor nu le pasă unde este, nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Cățelul Codiță, prietenul Viorelei, a căutat-o prin ogradă, prin grădină, a lătrat până l-au certat părinții fetei, după care supărat pe ei a ieșit la drum, a luat-o spre pădure: -Nu știu când omul va înțelege câinele... Lătram căutând-o pe Viorela; dacă lor nu le pasă unde este, nu înseamnă că trebuie să fiu și eu la fel ca ei. Când a ajuns la marginea pădurii, i-a venit un miros pe care nu l-a mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
acolo. Când ajunse în grădină, ce să vadă, calul vecinului a păscut în grădina stăpânului său. Și s-a supărat rău de tot cățelul, pentru că nestingherit calul păscuse atâta iarbă și acum dormea liniștit, fără să-i pese. După ce a lătrat până a răgușit și a privit calul care dormea fără să fie deranjat, a început sfada între ei: -Bine, măi Picioare Lungi, ce cauți aici? întrebă nervos pe cal. -Te rog, ghemotocule, să mă lași în pace să dorm, i-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pot ataca? făcu din nou cățelul. -Măi, ghemotoc, nu-ți încerca norocul cu mine, diferența între mine și tine este mare; așa că du-te și măsoară-ți forțele cu unul de talia ta, i-a răspuns calul. Câinele a mai lătrat puțin, în timp ce se învârtea în jurul calului cu gândul de a-l ataca. Profitând că stătea calul culcat și avantajul era de partea lui, dintr-o dată si-a lăsat corpul lui mic pe coadă și-a făcut avânt și dintr-un
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]