1,874 matches
-
fi rămas în Câmpina, nu ar fi trăit aceste senzații sublime al iubirii lor secrete. Cei patru tineri s-au regăsit în saloanele restaurantului Bulevard al hotelului cu același nume. Au servit cina, ascultând melodiile cântate de o formație de lăutari autentici. S-au decis să meargă la discotecă după cină, erau prea tineri pentru a se mulțumi cu melodii languroase scoase de coardele unui contrabas, o vioară și clapele unui acordeon răgușit, acompaniate de un țambal. Târziu în noapte, obosiți
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
care trebuie să fi fost om vesel și să avut sufletul mare ca o lună plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
și singur, se-ngrămădeau în inima lui umbre! Așa e și azi în locuință, iar maestrul nu mai este nicăieri! A plecat de parcă nu a fost niciodată! La vreo nuntă îi mai chinuie vreun cântec vreunul care nu e nici lăutar nici nimic, pe undeva s-o mai fi auzind pe vreun disc de vinilin glasul lui, cine știe unde, în ce pustietate, la ce oameni nostalgici... În rest, unde-i Gică Petrescu?! „Era cumpătat pentru că știa cum să-și respecte publicul. Era
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
inimi și cu plămâni de fier extraterești blestemați cu sentimente de vânzare femeile au țâțe de agată și ochi ciclopici meduze cu o mie de membre care ard caloriile dragostei prin sipeturi de safire așteptate-n zaimf de mirese cu lăutari și chimbale orientale cu mandoline și gogomani într-o ciumă bubonică dansând haotic și trăgând praful de heroină pe nas de-atâta lehamite lumea s-a retras în sine a fugit a ei regină din stuparul de albine s-a
LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363196_a_364525]
-
învață un ban cum să scoată alt ban! Lumină îmi dai când mă scol dimineață, mai dă-mi și acest talisman, Pe care mereu l-au avut făurarii, la care le torni doar Tu - Har, Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, poeții și. . .fac Dar din Dar!. Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate, Mărite Stăpâne, Tu toate le poți! Să aflu o cale, presimt că se poate, Prin muncă cinstită și fără de hoți!. Copiilor mei să le las moștenire, Din
T E R O G M Ă Î N V A Ţ Ă de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363246_a_364575]
-
Dar biografia mai însemnată a artistei Anamaria Botezatu nu începe, după cum nici nu sfârșește cu vremelnica funcție de azi. Ea coboară cu ani în urmă și urcă treaptă cu treaptă, prezentul fiind nu capătul, ci trecerea. A făcut înregistrări cu orchestra „Lăutarii” din Chișinău, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros și a colaborat cu orchestrele „ Doina Gorjului”, „Doina Covorluiului”, „Doina Vrancei”, precum și cu Orchestra Radiodifuziunii Române. A câștigat marele Premiu la Festivalul Internațional de Folclor - Grosseto, Italia 2010, Premiul Special pentru autenticitate - Vatican
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile din copilărie și Coana Chirița, pentru utrenii, vecernii și miezonoptici, pentru Miorița și Meșterul Manole, pentru Țara Făgărașului și Bruckentalul Sibiului, pentru Ilașcu, Chișinău, Ion Aldea Teodorovici, Cernăuți, Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros și Lăutarii lui, pentru Ioana Radu și Ion Dacian, Pentru gustul veninului și-al pelinului, pentru armoniile pricesnelor, pentru șuieratul vântului prin făget și pentru vocea Mariei Tănase, pentru carul cu boi, căldările țiganilor, luntrea lipoveanului, cocia cu cai și pentru monahul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
-ți faci de cap, Viscol? întrebă nedumerit stăpâna cotanelor. - Nu am voie să mă dezlănțui cum îmi place mie iarna, căci moșulului îi trebuie neaua liniștită pe pământ, să-i stea podoabele agățate pe brazii verzi și să-i cânte lăutarii, să fie frumos. - Da, așa este, Moșului îi trebuie în fiecare an să fie sărbătoare, pentru că Fiul Domnului îl trimite pentru oameni, ca să-și amintească de El și de Dumnezeu, și că trebuie să fie buni. Toți cei care ajung
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
pete urâte. Lupta iscase un vacarm de nedescris. Între timp, Moș Crăciun și oamenii săi reușiră să se ridice de pe pământ, în timp ce Mitru privea în toate părțile îngrozit și se ferea cum putea din calea cotanelor, a curierilor și a lăutarilor, care se luptau cot la cot cu moșii cei negri. Uneori cotanele îl lua în brațe pe câte unul din oamenii Moșului și-l azvârlea la câțiva pași de un moș negru. Nici oamenii moșului nemuritor nu se dădeau în
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
se transformă din nou în ceea ce era prima oară, înainte de a sosi moșii cei negri și urâți. Toți brazii erau luminați de podoabele și betelele puse, oamenii de zăpadă erau din nou la locul lor ca și cum nimic nu se întâmplase, lăutarii începură să cânte iar, curierii umblau de colo-colo cu sacii în spinare, pregătindu-se să plece fiecare, acolo unde trebuia să ajungă, să împartă cadourile. Steaua de pe cer o porni după cei doi îngeri, după cotane și după moșii cei
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
se urcase deja și-l aștepta. După ce își mai luă o dată rămas-bun de la Moșul și de la tot ce era în jurul său cu privirea, curierul porni sania și căinii o întoarse lătrând spre drumul care ducea la casa lui Mitru. Câțiva lăutari se luaseră după ei și îi însoțiră până la ieșirea din acel loc minunat unde era Moșul, curierii lui și Sărbătoarea sfântă de Crăciun. Și așa se întoarse Mitru acasă, alături de unul din curierii Moșului, cu sufletul plin de sărbătoarea sfântă
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
Acasă > Poezie > Cântec > BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise drept, sunând galbenii în mână: - Să cântați la nunta va aștept La Hanul Bron dintre hotare! Ospățul ține-o săptămâna, plata - săcui de guldeni floare! Ș-un
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
parte și-au rămas pe viață dreveni. Azi hanu-i moloz în câmpie, guzgani, șerpi, ciuvici furnică... istoria-i nima n-o mai știe... drumeți când trec, privesc cu frica părăginite ziduri, arse porți sub tidva ce-n vânt mai joacă... lăutari și fiii lor sunt morți... uitării-i smulge-a muzei promoroaca... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
studenție când n-am avut cu ce să-mi cumpăr o franzelă. Și mă solicitau să cânt la nunți pe bani. Și nu m-am dus. Toată sâmbăta, duminica ei îs la nuntă și se transformă într-un fel de lăutari. Luni, vor să fie profesori. Nu se poate. Și marți vor să fie artiști la televizor. Știi de ce apar ei la televizor? Să-și facă reclamă să fie chemați la nuntă. Eu nu-s așa. Eu cânt muzica veche a
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
televizor? Să-și facă reclamă să fie chemați la nuntă. Eu nu-s așa. Eu cânt muzica veche a unei comunități și vreau să aduc dimensiunea aceasta spirituală în văzul și în auzul tuturor. - Mi-e greu să găsesc niște lăutari cinstiți, din soiul lui Fărâmiță Lambru. Unde au dispărut aceștia? - Ba nu. Sunt lăutari pentru nunți. Ei asta fac. - Da', dar din aia de butuc...buni... - Sunt. Am din ăștia. Buni. N-au dispărut toți. Ba chiar sunt mai buni
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Eu cânt muzica veche a unei comunități și vreau să aduc dimensiunea aceasta spirituală în văzul și în auzul tuturor. - Mi-e greu să găsesc niște lăutari cinstiți, din soiul lui Fărâmiță Lambru. Unde au dispărut aceștia? - Ba nu. Sunt lăutari pentru nunți. Ei asta fac. - Da', dar din aia de butuc...buni... - Sunt. Am din ăștia. Buni. N-au dispărut toți. Ba chiar sunt mai buni ca niciodată, numai că au îmbătrânit. Am avut un proiect la Institutul Cultural Român
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
mai buni ca niciodată, numai că au îmbătrânit. Am avut un proiect la Institutul Cultural Român timp de un an, finalul proiectului fiind la Ateneul Român. Eu atâta lume la Ateneu încă n-am mai văzut. Dar au fost numai lăutari. Trebuie să ai grijă și măsură cu ei, dacă îi chemi de mai multe ori îi strici. - Maestre, dar manelele? - Subiectul ăsta presupune un studiu foarte serios. Eu atât știu că “mani” înseamnă a improviza. Manelele adevărate presupun talent, improvizație
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește cetera, se uită prin sală să vadă dacă place ce cântă. Țăranul cântă pentru el. Asta
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește cetera, se uită prin sală să vadă dacă place ce cântă. Țăranul cântă pentru el. Asta e cu totul altceva. - De ce v-ați făcut profesor de
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
-n potop. De-i roșul macului din grâu E stop și interzis la dor Și-mi țintuiesc dragostea-n frâu, O leg de-un stâlp de la pridvor. O priponesc să nu te știe, O oblojesc să nu mă doară Iar lăutarul, cu simbrie, S-o răstignească pe-o vioară. Iar dacă-i verde la iubire Și-i dezlegat la pasiuni E tot un fel de înrobire Doar că...în alte dimensiuni. Se leagă sufletu-mi de-un altul, Se contopesc în
INIMĂ LA SEMAFOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367503_a_368832]
-
ANA,FIICA MUNTILOR MOTTO : Experiența nu reprezintă ceea ce ți se întâmplă, ci ceea ce faci cu ce ți se întâmplă. Aldous Huxley La căminul cultural era o mare surpriză pentru toți cei dornici de distracție. Primăria a invitat o formație de lăutari, care să cânte la bal, de cu seară, până la miezul nopții. Tinerii se așteptau tot la vechiul magnetofon al organizației U.T.C. locală. Sătenii, apropiindu-se de căminul cultural și auzind sunet de vioară și de acordeon, nu le venea
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
de dans improvizata in incinta căminului cultural. Aflaseră de orchestră și că au scăpat de vechiul magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Vali era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari, s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe, așa că se așteptau să fie multă suflare tinerească. Surorile Nechifor, străbătând sala de dans, își căutau din priviri fiecare pe altceva. Valentina un coleg, Eleonora, iubitul, iar cele mici, fetele de la
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
reginei Maria și a lui Ferdinand. Biografii muzicianului spun că acestuia nu i-a picat tocmai bine să fie muzician la curtea prințesei din Sinaia, cu atât mai mult cu cât, în acea vreme el era considerat doar un simplu lăutar. Deși se îndrăgostește nebunește de ea, Enescu este nevoit să plece în Franța după terminarea războiului. Un alt motiv de depresie pentru prințesă, pe lângă despărțirea de Nae Ionescu. Așa ca, imediat, Maruca decide să se sinucidă turnându-și acid pe
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]