KorAP: Find »[drukola/base=lăutar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...76 >

1,879 matches

Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046

bar era nuntă mare. Un ginere ca bradul, bărbat tînăr și puternic și o mireasă frumoasă, delicată, cu rochie albă, fericită, brunetă, cu zulufi în jurul frunții ... care dansa înconjurată de cîteva prietene, în timp ce bărbații o priveau de pe margine, cu admirație! Lăutarii, doi blonzi pasionați de muzică, unul cu acordeonul și cu vocea și celălalt cu o orgă electronică, creau atmosfera specifică petrecerilor și, mă gîndesc că, dacă lui Beethoven nu i-ar fi plăcut acel univers alcătuit din opt note muzicale

14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_13_14_ioan_lila_1326793537.html [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790

taxi-sörösiști le vor implementate în conștiința colectivă, într-un mod care să gîdile auzul unidirecțional, trupa Taxi împreună cu 33 (nu întîmplător, acest număr simbolic) de pasageri cunoscuți (din muzică, teatru, jurnalism, literatură, de fapt, activiști anticreștini, s-au transformat în lăutari ai întunericului, lăutari pe care, evident, îi deranjează Casa lui Dumnezeu: Andreea Esca, recunoscută pentru susținerea sodomiei, Ada Milea, Călin Goia, Ștefan Bănică Jr., Andi Moisescu, Teo Trandafir, Horia Vîrlan, Guess Who, Horia Moculescu, Victor Rebengiuc, Dan Bittman, Pavel Bartoș

„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-e-mama-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
implementate în conștiința colectivă, într-un mod care să gîdile auzul unidirecțional, trupa Taxi împreună cu 33 (nu întîmplător, acest număr simbolic) de pasageri cunoscuți (din muzică, teatru, jurnalism, literatură, de fapt, activiști anticreștini, s-au transformat în lăutari ai întunericului, lăutari pe care, evident, îi deranjează Casa lui Dumnezeu: Andreea Esca, recunoscută pentru susținerea sodomiei, Ada Milea, Călin Goia, Ștefan Bănică Jr., Andi Moisescu, Teo Trandafir, Horia Vîrlan, Guess Who, Horia Moculescu, Victor Rebengiuc, Dan Bittman, Pavel Bartoș, Răzvan Simion, Dani

„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-e-mama-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851

parte vetre sătești, care s-au modernizat cu încetul. Dar până și orășenii iubitori de modernitate și confort au păstrat obiceiul de a ieși la iarbă verde primăvara și în mod special de Paște. Ieșeau însoțiți de un taraf de lăutari în grădini sezoniere improvizate, pentru a petrece, a mânca și a ciocni ouă roșii. În București, astfel de grădini au fost numeroase în evul mediu până târziu în secolul al XIX-lea: gradina Bellu devenită ulterior cimitirul de azi, grădina

Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber by http://uzp.org.ro/serbari-pascale-urbane-o-expozitie-in-aer-liber/ [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
Corola-blog/BlogPost/97762_a_99054

Distribuție: Magda Catone (babă Satului) Andrei Runcanu (tânărul care-i dus cu forța de iubita sa la vrăjitoare) Carla Maria Teaha (față care vrea să-și lege iubitul prin farmece) Irina Strungareanu (sufletul tinerei) Florentin Munteanu (sufletul tânărului) Gabriel Fatu (lăutarul) Regie: Chris Simion Durată: 1h 15 min Evenimentul este programat miercuri, 31 iulie, ora 21.00 pe terasa restaurantului Harlequin din Mamaia. Rezervări la 0766400181. Prețul unui bilet este 60 lei. Important pentru public (detalii organizatorice): Rezervarea telefonică este valabilă

Comedia Şapte blesteme @ Harlequin by http://www.zilesinopti.ro/articole/5698/comedia-sapte-blesteme-harlequin [Corola-blog/BlogPost/97762_a_99054]
Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024

până în profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge, se înveselește, se iubește și se vinde cu vioara și cântecul la ureche?! Da! Și e ultimul martor al clinchetului de pahar cu soare lichid, la masă cu cei doi prieteni boemi și artiști

NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425983173.html [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979

Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau

MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Miniexpeditii_in_padurea_chelintei.html [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937

40 - 18.10 Ansamblul „Joc” din Republică Moldova - 18.10 - 18.20 Moment umoristic 18.20 - 19:00 Ansamblul „Transilvania”din Baia Mare, cu Angela Buciu - 19:00 - 19.40 Ansamblul „Ovcharska Pesen” din Dorkovo, Bulgaria - 19.40 - 21.00 Orchestră „Lăutarii” din Chișinău, dirijor maestrul Nicolae Botgros Recital al tinerilor laureați ai marilor festivaluri de folclor și vedete ale muzicii populare românești: Dumitru Farcaș, Steliana Sima, Nicușor Iordan și Gheorghe Turda - 21.00 - 22.00 Damian Drăghici - „Naiul Românesc” FAN ZONE

Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/7347/programul-festivalului-international-de-folclor-muzici-si-traditii-in-cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028

Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINȚĂ LA PUTINȚĂ Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Fără promisiuni, campania electorală ar fi un nonsens de felul nunții fără lăutari. Iată de ce se promite pe rupte, cele mai multe promisiuni fiind atât de substanțial mincinoase, încât nici măcar catindații plăsmuitori și îndrugători nu cred în înfăptuirea lor. Cu toate astea campania merge mai departe cu dezvăluiri și acuzații șocante (că, de, așa este

PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINŢĂ LA PUTINŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1483510172.html [Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028]
Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769

de nailoane să ridic peștele de pe fundul apei. Simțeam ca o boare, o senzație de răcoare și luciul nemișcat începu să se încrețească. Culoarea, dintr-un albastru de cleștar, se întunecă. Barca dansa din senin fără să-i cânte nici un lăutar. Nu am sesizat imediat ce se întâmplă, fiind preocupat cu scoaterea peștilor flămânzi, atrași de momeala din cârlige. Când m-am uitat spre orizont, am văzut cum o îngrămădire de nori se adunau amenințători. Se făcea din ce în ce mai rece și liniștea de

BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443442434.html [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392

Acasa > Cultural > Patrimoniu > ȘTEFANIA RAREȘ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ȘI PLUGAR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moștenitoare a zestrei spirituale a vechii și în același timp tinerei Bucovine, deoarece secolele mărturisesc splendoarea înțelepciunii poporului, nu o încărunțesc, maestra

ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-

ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
de unde ritmice, într-un timbru inconfundabil, cu particularitățile dialectale care dau superbitate pieselor sale folclorice și de aceea, în fiecare cântec, Ștefania Rareș este Ștefania Rareș! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefania Rareș, folclorul pur de la lăutar și plugar / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1369, Anul IV, 30 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890

îl trimite pe Alexandru S. Pușkin la Chișinău cu această misiune. În poemul său „Țiganii” e vorba de urmașii Romei la Dunărea de Jos: românii sunt romanes, adică țigani. URSS promovează filmele moldoveanului Emil Loteanu „O șatra urcă spre cer”, „Lăutarii” în care țiganii cantă românește. Rezultatul: România este „un stat artificial locuit de țigani italieni” (Vladimir Jirinovski), „Romanii sunt țigani” (Vladimir Voronin). Confruntați cu „Bolnavul de la Bosfor” și expansiunea rușilor, occidentalii îi ajută pe români, pe moldo-valahi, susținând Unirea (după

ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129

Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în mare parte de folclorul nostru, fiind atât de preocupat de stilurile regionale, de asimilare și înțelegerea lor perfectă încât devenise o adevărată obsesie. Incursiunile făcute în Moldova și Maramureș împreună cu

CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916

-i mai trebuia strigătură. Iar strigăturile la horă, ca sarea-n bucate. Atunci când trebuia și cât trebuia. Așa se jucau horele în fiecare duminică, din aprilie până-n septembrie, când începeau nunțile. O horă dura cam douăzeci de minute, după care lăutarii făceau pauză. În acest timp, flăcăii și fetele se plimbau perechi, după cum îi electrizaseră fiorul atingerii. Erau acele momente delicate ale destăinuirilor, declarațiilor și promisiunilor. Vă închipuiți că nu pot să vi le redau. Nici nu le imaginez. Prefer să

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
spre horă. Lor nu le plăcea hora cu ritmul ei lent. În ei erau acumulate mari cantități de energie care trebuiau eliberate numai în ritmul sârbelor și al altor jocuri fulgerăoare. Rupeau hora fără menajamente și strigau la jucători și lăutari: -Gata, bă, cu fâțâiala! Zi-i, bă o sârbă să ne rupă tălpile! Lăutarii executau. Cei care jucaseră hora plecau la plimbare. Rămâneau doar unii tineri și prietenele lor, și ei împătimiți ai jocului. Abia acum începeau adevăratele jocuri. Acele

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
acumulate mari cantități de energie care trebuiau eliberate numai în ritmul sârbelor și al altor jocuri fulgerăoare. Rupeau hora fără menajamente și strigau la jucători și lăutari: -Gata, bă, cu fâțâiala! Zi-i, bă o sârbă să ne rupă tălpile! Lăutarii executau. Cei care jucaseră hora plecau la plimbare. Rămâneau doar unii tineri și prietenele lor, și ei împătimiți ai jocului. Abia acum începeau adevăratele jocuri. Acele jocuri din legendă...Pe care le jucau numai bărbații cei mai sprinteni și mai

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
și cum au învățat ăștia așa ceva? Cum este posibil să execute astfel de mișcări fără să se încurce? Dar, mai ales, cum reușesc să facă toți la fel, în același timp și cu aceeași viteză? Uneori li se părea că lăutarii nu cântau pe măsura elanului lor. Atunci strigau nervoși: -Mușcă, bă, clanareta aia mai cu foc! Dă, bă, cu bețele alea-n țambal, mai cu viață! Rupe, bă corzile țambalului! Și clarinetul mușca notele care zburau ca niște fluturi speriați

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
erau surprinzător de uniformi, într-o execuție desăvârșită în vijelioasa descătușare. Câte un jucător nu rezista acestui ritm sau nu cunoștea foarte bine pașii, extrem de complecși. Atunci, forța centrifugă îl azvârlea din joc ca pe un titirez. Când se sufocau lăutarii, jocul se întrerupea intempestiv. Însă, nu erau lăsați să răsufle prea mult, că striga unul: -Zi-i, bă, o Zamfirică! Începeau noua melodie, cu note țâșnitoare ca șuvoaiele din munți. Jucătorii începeau să sară precum caprele negre pe creste, cu aceleași

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
și încrucișări, de credeai că stângul e în dreptul sau invers. Picioarele săreu în față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
în față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând vijelia de pași. Iar auzeai strigăte: -Mușcă, mă, o Baltă! sau: -Rupe, bă, un Litaidoi! Zi-i, bă, Căzăcelele! Arde, bă, un Rustem! Bieții lăutari!..Ziceau , ardeau, rupeau, mușcau...Ce puteau să facă?..Erau și ei electrizați de tensiunea jucătorilor, pe care nu mai puteau să-i scoată din priză. Cel mai mult îmi plăcea când sărea cel cu strigăturile. Unul din neamul Bălăcenilor. Dansatori

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
deodată auzeai: -Gata, bă! Hai la Brâu! Chiuiau cu toții: Hai la Brâu, la Brâu, la Brââu! Iuhuu! Jucau numai bărbații. Cu mâinile pe umerii celor de lângă ei sau, apucându-se de mijloc, făceau pași sprinteni în ritmul bărbătesc al melodiei. Lăutarii înviau și ei, dând forța necesară acestui cântec viguros. Coordonatorul de joc începea: -Uite Brâul, trece râul! Dansatorii repetau strigătura, făcând pași de căprior ce sărea din piatră-n piatră: -Uite Brâul, trece râul! Hoop, hoop, hop și-așa! Mai

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
prost. Acolo, tinerii „dansau” tangouri cu pași leșinați de horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă perceptorul o fi dat la pace cu lăutarii, dar hora satului nu a mai fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime

POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]