1,024 matches
-
troc Nu-ți oferă nimeni gratuit Nici măcar un compliment în gaj Dai ce nu-ți convine și ești chit, Toată lumea cere avantaj Dă-mi și luna ce-ți puneam în brațe La-ntâlniri sau prin telepatie Pasărea când scapă din laț, e Alergică la orice colivie Eu îți las grădina și terasa Cu niscai oftaturi amintire Rău că viața nu ne trece clasa La capitolul conviețuire Numai banca veche doar lipsește: Au trecut probabil ostrogoții Și-au luat-o ca să dea
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345104_a_346433]
-
de publicist onest. Douăzeci și patru de copii să am -să mă ferească Dumnezeu!- pe toți i-aș face oameni politici, adică avocați; și dacă unul n-ar fi în stare să învețe măcar atâta, l-aș învăța să prinză câini cu lațul. Hengher, da! da’ literat, nu!” Și cum niciodată nu iese așa cum doresc părinții, cei doi fii ai lui Caragiale, Luca și Mateiu, tocmai de literatură au avut parte. Primul și-a frânt existența de timpuriu și a rămas la faza
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
Text scris de Denis Sulintan: Într-un veșnic mister, destăinuiesc... Cum oare conștiința mea lugubra provoacă atâta vacarm în rândul minților neatent culese? Cum altfel chipuri uitate ce apar și dispar, asemenea lui Hermes, de-a lungul și de-a lațul, ca gândul și că vântul, uneltesc în castelul lor sumbru? Mistic este oceanul în care îmi sunt întrebările, purtate de la un talaz la altul, la fel cum e și ecoul meu surd... Se tânguie ale mele strigate... Se aud difuz
SUFLET STINS… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377855_a_379184]
-
zori Învățam să murim chiar și-n vis uneori; Ia aminte, doamnă, suntem tăciuni. Sărutările noastre au tristețe de zaț Le sorbim absentând în tangoul de fum Nu mai sunt privitori, doar un capăt de drum; Sărutări cu strânsoare de laț... Vom ajunge să știm ce-am pierdut din trecut În beție de crini și-n aromă de brazi Vom pricepe că nu doar urcând poți să cazi Vom ajunge să știm ce-a durut. O să-ți las pe inel, ca
UN TANGO TOT MAI LIN... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378106_a_379435]
-
prea mare-i lucrarea Mă caut pe mine în locuri ciudate Nu-s visul nici boala sunt azi visătoarea Din Lumile-nalte în cer nestemate Plec tâmpla spre tine simbol de-nălțare Pământul mă cheamă să-mi mângâie fața În laț de păianjen îmi simt provocare Alerg către tine tu ești interfața. Părinte Duhovnic e camera goală În care-al meu suflet se zbate-ntre ziduri Mă poartă-n lumină mă poartă-n sfială Să nu-mi las credința uitată-ntre
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
Căci Dumnezeu ne-a fost Strategul din războaie ! Demult știam că suntem viteji și neschimbați, Doresc să fim și azi precum odinioară; De-aceea strig: Străinii ne vor iar divizați, Deșteaptă-te, române, căci Țara plânge iară ! URMEAZĂ-MĂ, SUNT LAȚUL... Urmează-mă, sunt lațul de foc care te-ncinge Cu scânteieri de rouă din policrome flori! De ce nu-i simți dogoarea născută din candori? Chiar dacă sunt departe, căldura mea te-atinge... Nu simți că sunt cu tine prezent prin dulci
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
fost Strategul din războaie ! Demult știam că suntem viteji și neschimbați, Doresc să fim și azi precum odinioară; De-aceea strig: Străinii ne vor iar divizați, Deșteaptă-te, române, căci Țara plânge iară ! URMEAZĂ-MĂ, SUNT LAȚUL... Urmează-mă, sunt lațul de foc care te-ncinge Cu scânteieri de rouă din policrome flori! De ce nu-i simți dogoarea născută din candori? Chiar dacă sunt departe, căldura mea te-atinge... Nu simți că sunt cu tine prezent prin dulci fiori Care-ți mângâie
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
curat, Când lutul a fost pus pe a Ta cruce, Duhul cel Sfânt în aur l-a-mbrăcat. Aș vrea un semn, aș vrea să-mi sprijin brațul Neputincios, dar nimeni nu-i cu mine Și strig și plâng când mă rănește lațul Și iarăși Doamne-Ți spun: Mi-e dor de Tine!" O rugă-nalț, oricât de greu e greul, Căci numai Tu mi-ai mai rămas, Mesia! Însă gândesc: Privește spre ateul, Ce negândit, refuză veșnicia! Eu sunt al Tău! Nădejdea
REVARSĂ-ȚI SFÂNTA BINECUVÂNTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375197_a_376526]
-
răstignit în univers, Eroare percepută altfel în vers. Pachetul cu plictiseală Pachetul cu plictiseală Duminica îl ține sub braț, Seara mai picură din el Câte un strop de lene Ce ne circulă uneori Și prin vene. Bătrânul cu câinele în laț Mută colțul străzii în alt colț Până-n zori Când cocoșul se umflă-n pene Și lunea își duce pachetul pe umeri. Eu mă plictisesc să tot număr Stropii de lene, La fiecare pas Slobosesc din tâmple cocori- Idei ce-mi
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
plin această teorie. E greu să țină cineva pasul cu ele în toate domeniile, dar și mai greu este să vezi cum oamenii, cărora Părintele tuturor celor văzute și nevăzute le-a dăruit bunătatea la naștere, cad pe capete în lațul unei societăți din care adevărul este izgonit mai abitir decât ar trebui să fie izgoniți hoții. Apoi, după ce adevărul este pus cu botul pe labe, corupția purcede mai departe, la înlocuirea muncii cu trândăvia și setea de înavuțire. Atunci când legea
MIC TRATAT DESPRE CORUPŢIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373149_a_374478]
-
Și sânii care le îmbie. De i'or atinge, doar în fugă, Simți'vor cum se înfioară Mugurii sfârcuri de fecioară, Tu, zbate'te ca o zvârlugă. Dar, nu m'asculți, cu gura fragă Miere îmi dai să uit de lațul De flori, până'mi alină sațul, Se trece dup'amiaza'ntreagă. Câte au fost? Un ceas? O mie? La ora blândei înserări, Mă ispitesc cu noi chemări, Sâni alintați de vânt sub ie. Se'ascunde luna'mbujorată, După perdelele de
HAI SĂ FUGIM ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373158_a_374487]
-
în jungla financiară mondială și să nu îți îngropi propriul popor. Eu sunt îngrijorat de soarta monedei naționale. Nu vi se pare că moneda Euro este umflată artificial? Călin GEORGESCU: Chiar este, pentru țări precum Spania, Portugalia, Irlanda. Prinse în lațul monedei unice supraevaluate, în raport cu competitivitatea reală a economiilor lor, aceste țări au zero perspective de relansare. Faptul că încă mai avem o monedă națională este unul dintre cele mai formidabile atuuri, la care nu trebuie să renunțăm. Vă rog să
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
simt Maică Marie, un pom neroditor, Un sfânt lăcaș pustiu cu ziduri în ruină, Către suflare vine doar foc mistuitor Și-o umbră mă cufundă în negură și vină. Te rog Preasfântă Doamnă, nu mă lasa acum, Dezleagă-mă din lațul cu-o mie de păcate Și spune-i lui Iisus că-mbrățișez alt drum Pe care El mi-e far spre-a mea eternitate. Referință Bibliografică: Maică Marie / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul VII, 05
MAICĂ MARIE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378739_a_380068]
-
pe fruntea lor de către destin, n-o pot șterge prin puterea lor nici cei mai învățați" (v. proverbul nostru: Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus"); Pasărea zărește prada de la o depărtate de-o poștă și nu vede lațul destinului, care se află chiar lîngă ea"; "Privind robia elefanților, a șerpilor și a păsărilor și mizeria celor înțelepți, mă gîndesc: Ah! cît e de puternic destinul!" Panc., I, 15: "Și fără pază stă cel ce-i păzit de soartă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
puternice arípi sumbrul adînc îl luminează 73, Sînt toarse firele și corzile sînt răsucite și întinse; apoi cei slabi Lucrarea și-o încep, si multe plase-s împletite, întinse multe Plase, si multe Spirite sînt prinse; nenumărate plasele, 160 Nenumărate lațurile și capcanele, si multe-alinătoare flaute Sînt întocmite, si multe încordate lire peste nemărginire-ntinse. În crudă desfătare ei prind în cursa pe-aceia care-ascultă, și-n crudă desfătare-i Leagă, puternicele energii în spații mici strîngîndu-le74. Unele sămînță se făcură
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de cer ca să nu cadă în Abis: vezi John Milton, Paradisul pierdut, Cartea a II-a (p. 70), scena în care Haos ("Anarhul cel bătrîn") îi spune lui Satan: La început bîrlogul vostru, Iadul,/ De-a lungul și de-a lațul, sub picioare/ Mi s-a întins iar, de o vreme-ncoace,/ Stau Cerul și Pămîntul altă lume, -/ Peste împărăția mea s-atîrne,/ Legat Pămîntul cu un lanț de aur,/ De însăși partea Cerului din care/ Căzură ale voastre legioane!" [Paradise Lost
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în depărtare în timp ce Rolla își face apariția însoțit de Carlo. Primul relatează că în timp ce era condus la spânzurătoare un grup de bandiți călare s-a năpustit asupra soldaților aruncând cu sticle incendiare în clădiri. Carlo îi va scoate lui Rolla lațul din jurul gâtului. Între timp sosește vestea că locuitorii înarmați ai orașului incendiat sunt pe urmele bandiților. Grupul de bandiți rătăcește prin pădure pentru a-și pregăti scăparea. Bandiții se întorc înfricoșați de faptul că au constatat că sunt înconjurați de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Iat-o floare ce-o poț[i] da miresei. [VISTIERUL] Multumim, M[ăria] Ta. [LĂPUȘNEANU] Ia spune-mi, vistere, ție-ți place văduva cea albă a lui Calabă Mesteacăn E... cu ochi vicleni și dulci de vădană și[-a] aruncat lațul după unul din boierii cei mari ai mei, după tine... Se pare că n-ai zice ba! {EminescuOpVIII 211} [VISTIERUL] Aș! Așa în treacăt, căci e frumoasă. [LĂPUȘNEANU] Dar cum a murit Calabă? Nu-i vorbă, mie-mi pare bine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vitejii cavaleri, carii nici se pot desfășura spre luptă formală, nici pot căuta scăparea cu fuga, ci cad sub grozava mulțime și-năbușătoarea năvălire a contrarilor lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie personală, contele Ludovic de Blois cade pe câmpul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
brâu, dar eroul este cel care îl duce legat în cetatea în centrul căreia îl va sacrifica : Grăi fecioarei bunul glas : „Sleit balauru-a rămas. De el n-ai teamă-i doborât, Și pune-i brâul tău la gât”. Sân-Gheorghe-apoi de lațul său îl trase ca pe-un blând dulău. Prin târg îl duseră astfel, Mic-mare, toți fugeau de el (114). într-o variantă românească din aceeași epocă (începutul seco- lului al XVII-lea ; pare a fi cea mai veche atestare scrisă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
vine singur, următorul pecetluindu-l pe primul, prin imprevizibilitatea sau asprimea sa: „A fugit de popă și a dat peste dracul”.) „Împrejurările neprielnice nu ne fac ceea ce suntem, dar ne arată cine suntem.” (La Rochefoucauld) Pasărea vicleană dă singură În laț. (Cel prea Încrezător În șiretenia sa subestimează capacitatea altora de a-l trata cu aceeași șiretenie.) Alege până culege. (Cel care, din vanitate sau dintr-o exigență exagerată, așteaptă să obțină ceva mai deosebit trebuie să se mulțumească apoi cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exprime deschis sentimentele și opiniile despre cei din jur, să cunoască și să respecte reguli de comportament care trebuie respectate la grădiniță, acasă, pe strada. De asemenea, am acordat atenție relaționării permanente, astfel încît să existe întotdeauna o corelație între lațurile învățării cognitivă, afectiva, psihomotoare. Având în vedere finalitatea proiectului, în fiecare zi s-au organizat activități care să permită realizarea unor lucrări care să poată fi prezentate într-o expoziție care să fie vizitată de copiii grădiniței și de părinți
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]