459 matches
-
de orice expresie edilitară, pavată toată (trotuare inclusiv) cu bolovani. Casele G. Călinescu au numai parter, și excepțional, în interiorul curților, dependințele sunt sporite cu câte un etaj scund ca un mezanin. Departe de arterele principale, într-o suburbie vastă și labirintică, fără o notă distinctivă, strada e intruvabilă pentru un ochi deprins cu indiciile plastice. Nu există nicăieri în apropiere vreo piață cu fântână sau monument, nimic tipic. Cîte-o biserică văruită, învelită cu tablă, răsare din când în când înaintea ochilor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
urmă, când văzusem în vis (cum aveam s-o văd apoi de-atîtea ori) casa nașterii mele. Îl spuneam în gura mare gardurilor sparte de beton, florilor minuscule care ieșeau printre pietrele din caldarâm, norilor clădiți deasupra ca un alt cartier labirintic, de o tristețe copleșitoare: îmi amintesc: sudoarea ieșea în boabe printre pietrele caldarâmului țin minte: alimentara de mahala prăbușită pe nori și norii fugind spre burta mamei, ciocănind acolo cu un miliard de coarne de melc înghesuindu-se acolo în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care deveniseră aproape obligatorii pentru femeile de peste patruzeci de ani, grase ca hipopotamii, ale Cartierului franțuzesc. Melanie își apăsă degetele pe brațul lui Cedric, arătîndu-i din ochi vitrina, și tânărul negru încuviință. Bătrâna traversă, pe când cei doi rămaseră în înserarea labirintică, tot mai stacojie (dar cu un ciudat cer galben-murdar deasupra, mult mai luminos decât aerul dintre case, cer străbătut în sus și-n jos de lilieci), și cum stăteau unul lingă altul, ferchezuiți și-nfășurați în mătase, deasupra cu luna
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai discerneam membrele, tot mai încleștate în cristal. Orice strop care-mi pica de pe degete făcea pe suprafața apei celei mov un zgomot genetic, neașteptat, de parcă atunci, în clipa aceea, mi s-ar fi schițat conductul auditiv, cu structura lui labirintică, și-apoi s-ar fi dizolvat iar în stânca osului temporal. Fiecare strop îmi reinventa cohleea. În fine, mama intra și, delicat, îmi afunda și capul în apa cu hipermanganat, udîndu-mi părul și masîndu-mi ușor ceafa. Cu ochii strânși, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
singură, ci a ochiului care vede cu lumea văzută de el, într-un continuum ochi-lume sau lume-ochi care se va putea numi Totul... Cu timpul, maseurul devenise mai vorbăreț, pentru ca, spre sfîr-șitul tratamentului din spital, mișcările tot mai oculte, mai labirintice ale degetelor lui pe fața mea să fie dublate de povești bizare, în doi peri, spuse ca pentru el însuși, șovăitor și insinuant, ca și când ar fi așteptat de la mine un răspuns: o completare la cîte-o frază rămasă-n suspensie, o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
carne care este țărână și se-ntoarce-n țărână. Se vedea acum bine, om escoriat, mulaj anatomic de culoarea cărnii arzând mocnit, ca jarul, în mijlocul întunecimii. Ochiul începu acum să țeasă organele, să umple cupa de carne cu viscere moi, labirintice, multicolore, cu țesut epitelial hialin, cu lichide și paste și cleiun, straturi umede peste straturi, pânze de păianjen pentru capturat viața, colivii pentru viață, plase de vise pentru viață. Toracele se umplu, deasupra diafragmei, cu bojocii roz și cu mușchiul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de foc din cuptor năvăli clocotind. Și W. își întoarse capul, privi orbit înspre mormanul de fiare vechi, acoperit de zăpadă, și spre parapetul de lemn cu formele pentru turnarea fierului. Aerul înghețat aducea un iz de rășină din clădirea labirintică de două etaje a tâmplăriei, iar în spatele geamurilor acoperite cu rumeguș fierăstraiele scârțâiau, strungurile huruiau. În B. totul își regăsise ordinea. Fusese un nou început și acesta se produsese într-o materialitate mai lejeră și într-un colorit mai luminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fel de „ducă-se pe pustii“ unde nu se mai pleca, de unde nu se mai venea. Nici măcar țigările nu mai miroseau a minaret, a piramide sau a odăi pline de umbră și încărcate de covoare, ci a zgârie-nori, a străzi labirintice și a poduri întinse la nesfârșit. Călătoream tot mai rar la B. ca să-i vizităm pe părinții mamei, pe mama ei și pe „pârlitul și nemâncatul“ care iubea supele mai presus de orice, pentru că îi aminteau de „ciorbele“ românești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și totuși diferită. Am spus că nu-mi plac pisicile, dar îmi place să văd cum se bat. Pe urmă o să zic de câini, dar ceva mai încolo, fiindcă are legătură cu Hector. Eram odată pe lângă Unirii, pe o străduță labirintică unde lumea traversa ca să ia tramvaiul, că în rest nu erau magazine, numai curți și mașini vechi. Lumea aștepta cuminte în stație și se uita în depărtare, să vadă dacă apare trenulețul. Și oamenii, dacă văd că apare, își strâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
e alta: pisicile pot fi îngrijite ca animale de casă, și atunci să li se dea de mâncare, dar în singurătatea străzii și a sufletului geriatric filantropia îmbracă exclusiv o formă canină. Mă rog.) Ca să nu mai lungesc, pe străduța labirintică de lângă Unirii, doi motani se priveau și-și mișcau vârfurile cozilor, mârâind din când în când așa cum fac pisicile, ca niște copii sălbatici. Voiau să se bată. Erau într-o curte, alături de stație, și nimeni din cei prezenți nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mi-l amintesc, între numeroasele mele vise despre fiare: puțin după ce am primit figurina traforată am visat o creatură imensă, cu colți plini de bale, mârâind înfundat în adâncul pădurii. M-am trezit urlând în întuneric, am umblat prin casa labirintică, lovindu-mă de mobile, parcă ore în șir, până am văzut lumina gemulețului de la baie. Am deschis ușa (clanța îmi venea deasupra creștetului capului) și, în lumina galbenă ca urina, în odaia strâmtă și nesfârșit de înaltă, cu pereți de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
într-o baltă și nu l-am mai găsit niciodată... Am găsit cartierul, dar toate străzile aveau nume schimbate. Cartier de mahala, cu oleandri în curți și marchize cu geamuri colorate. M-am sucit și m-am răsucit pe străduțe labirintice, am traversat piețișoare tăcute, am privit intens case înalte, în formă de foișor, 24 pe care sigur le mai văzusem undeva... pe Pîncota aerul s-a schimbat, a devenit fumuriu... Pîncota: pântec... Am recunoscut ca în vis alimentara scundă, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ideologic inițial (cel de rezistență 74 a lirismului, a poeziei, a culturii, a contemplației, a sentimentului, a misticii și a altor douăzeci de concepte pe linia aceasta) și integrate într-o instituție imensă numită Show-Biz. Acest Leviatan este atât de labirintic, oferă simultan atâția biți de informație libidinală-ludică-senzorială, dar și intelectuală, dar și culturală, încît, în acest mediu ultrafierbinte, orice tendință ideologică se disipează de la sine. O "veselă apocalipsă", dacă îmi permite Broch (și mă tem că nu, pentru că eu aș
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cap un model al lumii în care trăiește și o contabilitate precisă a surselor de prestigiu care-i stau la dispoziție. Conștient sau inconștient, fiecare personaj din lumea literară se bazează pe un sistem de alianțe și pe cunoașterea unei labirintice rețele de prieteni și adversari. Religia comună a acestei lumi este cultul valorii artistice - un fel de mana pe care scriitorii o au în măsuri mai mari sau mai mici -, iar paradisul ei este istoria literaturii, în care fiecare visează
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un public cu mai puține cunoștințe de civilizație și cultură românească. 223 a fost întotdeauna pentru mine un spațiu în care realitatea social-politică și cea a vieții de zi cu zi au fost mereu copleșite de un gigantic, multistratificat și labirintic imaginar. Această imagine mi-am construit-o (sau mi-a fost construită) de-a lungul vieții, de parcă vârstele vieții mele ar fi avut o ciudată legătură cu vârstele imaginarului balcanic. Vorbesc aici mereu de "imaginar" și acest cuvânt nu trebuie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fie păcăliți, nici măcar înmiresmați, ci duși exact în fața zidului de execuție (pe care orice carte îl conține, metaforic vorbindă. Despre autori, acum: există autorii pretențioși și aproape baroci, care au făcut din voluptatea lingvistică un soi de dantelă zburătoare și labirintică; și există autori ai imaginarului cotidian, care preferă vorbele puține și propozițiile scurte, fără farfaslâcuri, fără brizbrizuri, fără șoapte, culise ori underground. Ce fel de autor și cititor sunt eu, știu cu siguranță - dar este mai onest nu ca eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
tot ce se putea construi și proiecta (adunând zeci de brevete de inventator într-o mapă albastră, pe care-o păstra printre hainele puse la naftalină), era fascinat de Războiul celor două roze (descurcându-se cu ochii închiși în cronologia labirintică a dinastiilor York și Lancaster), îi admira, deopotrivă, pe Scipio Africanul și pe Seneca (prețuind bravura și stoicismul), vedea în invazia sovietică din Afganistan doar un pas înspre Golful Persic (în tentativa Kremlinului de-a controla piața petrolului), nu suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
trebuie neapărat să crezi o poveste ca s-o Îndrăgești. Mie Îmi plac toate poveștile. Îmi place faptul că au un Început, un mijloc și un sfîrșit. Îmi place acumularea lentă de Înțelesuri, Îmi plac peisajele cețoase ale imaginației, rătăcirile labirintice, versanții Împăduriți, băltoacele ce reflectă lumina, răsturnările tragice și obstacolele comice. Singurul gen de literatură pe care nu-l suport este literatura despre șobolani și șoareci. Îl disprețuiesc pe bătrînul Ratty, cel atît de cumsecade, din VÎntul prin sălcii. Fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
îmi simțeam sexul umed între pulpe. De ce trebuia să fiu, totuși, atât de chinuit? De ce trebuia să iubesc și să doresc atât de mult ceea ce disprețuiam? Mă ridicam și umblam prin parcul în formă de scoică, plin de garduri vii labirintice. Pe bănci, în locurile cele mai îndepărtate și mai umbrite, se vedeau siluetele celor care se-mbrățișau. Mâinile băieților știau mai multe decât ei. Știau să intre ușor sub bluza fetelor, să mângâie pielea subțire și caldă a interiorului pulpelor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu Eva și cu noi doi. Eva se ocupă de gospodărie. Dragul de Gaskell poate să se joace de-a căpitanul de navă și să se bucure de sărbătoarea sfârcurilor, iar drăguța de Sally poate să-și minotaurizeze mintea ei labirintică. — Mintea? întrebă Gaskell. Compușii organici nesaturați nu au minte. Și, dacă tot am pomenit de cretini, ce se întâmplă oare cu gagiul lăsat pe dinafară? — El o are pe Judy și-și poate freca blana cu ea. Probabil că i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu el, cu paletelele noastre grosolane de plastic. Apoi l-am înmormîntat, încă viu, într-o cutie de vin tonic, peste care am turnat pământ și l-am bătătorit. Între noi era același lucru. Toată ziua ne urmăream prin șanțurile labirintice de canalizare. Coboram acolo prin locuri anume, pășind pe țevi smolite și peste robinete uriașe, apoi ne intra în nări și în sânge mireasma aceea de pământ, de râme și larve, de smoală și chit proaspăt. Parcă ne înnebunea, înarmați
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu frunzulițe și lujeri. După un mic hol de marmură, întunecos, de care acum mă leagă atât de multe amintiri încît îmi vine să las totul baltă, am ajuns, urcând niște trepte, la ușa apartamentului. Casa mi s-a părut labirintică. Mai viu decât imaginea propriu-zisă a casei îmi amintesc acum pagina din jurnalul meu în care scriam despre această vizită neașteptată. Văd agenda îmbrăcată în copertă de plastic roșu și văd fiecare rând de la data aceea: "9 octombrie 197... Din ce în ce mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sa mă strice și mai mult. Da, pe mine mă priveau cu milă și oroare, ca și când mi-ar fi spus " Țrezește-te odată, nefericitule!" Pe culoarul liceului, Gina, ținîndu-mă de braț, înduioșător de mică în sarafanul ei, îmi povestea visele ei labirintice, cu fluturi multicolori lopătând prin temple de marmură, sau se alinta rugîndu-mă să merg să-i cumpăr un covrig. De multe ori îi vedeam în ochii translucizi, în penumbră, atâta tristețe, încît mă posomoram și eu, simțind că întreaga mea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
poate mai mult, unde vara, pentru că acoperișul ținea umbră, tanti Aura scotea o masă cu picioare în formă de X pe care se juca remy sau se mânca. Dar noi ne apucam să desenăm acolo, cu cretă colorată, șotroane complicate, labirintice, unele în forma clasică de om cu mâinile întinse în lături, altele ca niște spirale de melc. Fiecare căsuță o desenam cu cretă de altă culoare, culori pure, strâmbe, filiforme: roz pembe, azuriu și oranj, galben citron... Cifrele și numele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai tăcut o vreme, privind joaca lui Marcel, și-apoi a repetat: Da, Călăuză și Paznic." M-am foit mult în pat până să adorm. Cu mâna sub pernă, pipăiam concavitatea scoicii, dulce ca mătasea. Simțeam cu vârful degetului zgârieturile labirintice. Până la urmă am ajuns să le și văd, acolo în întuneric, cu pielea de pe degete, de parcă le-aș fi citit cu propriii mei ochi. Puterea asta nu m-a mai părăsit până azi. De multe ori, când ajung acasă frântă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]