6,022 matches
-
la un interval de vreo cincisprezece zile, fără sadism, dar și fără să stea pe gînduri vreo clipă, așezîndu-i-le pe o piatră, pentru a le reteza dintr-o singură lovitură de macetă și pentru a cauteriza pe loc rana cu lama unui cuțit Înroșit În foc. Mendoza leșină de durere În ambele ocazii, avu febră și amețeli două zile la rînd, Însă În cea de-a treia trebui să se pună pe picioare și să fie din nou gata să lucreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
monitor. Gwen se privește spunându-și povestea. Gwen strânge degetele până ce numai arătătorul mai stă întins și răsucește încet mâna ca să-și arate ambele laturi ale unghiei în vreme ce vorbește. — ... ca să se apere, majoritatea fetelor de pe stradă rup o bucățică de lamă și-o lipesc cu clei sub unghie. Fetele vopsesc lama-unghie așa încât să arate ca o unghie normală. Aici, Gwen vede ceva pe monitor. Se încruntă și-și aruncă părul roșcat pe spate, dezvelind ceea ce par a fi niște cercei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
aia cu bucla realității. Obiectivul se întoarce la prima fată, aia de pe scenă, și aia sunt eu. Și sunt așa de frumoasă. La televizor, demonstrez cât de ușor e să cureți fabrica de snack, și sunt așa de frumoasă. Fac lamele să sară din capacul de plexiglas și clătesc sub un jet de apă reziduurile organice mestecate. Și, fir-ar mama ei să fie, sunt frumoasă. Vocea acorporală de fond spune cum Fabrica de Snack Num Num ia produse secundare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
vocea. Seth zice printre cracii lui Evie: — N-am făcut decât să mă culc cu Evie. Așa un déjà-vu. Hai să mergem cu barca. E exact aceeași voce. Seth lasă cuțitul de măcelărie să-i cadă din mână și vârful lamei rămâne înfipt în parchetul din holul lui Evie, chiar lângă bocancul lui de infanterist. Seth zice: Dacă Evie zice că eu te-am împușcat, minte. Pe masă, lângă telefon, e-un carnețel și un creion pentru preluarea mesajelor. Seth zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fiindcă vreau să știți ce-am simțit descoperind-o. În suflet. Logodnicul meu voia să mă omoare. Chiar și când era un cretin atât de mare, îl iubeam pe Manus. Încă-l iubesc pe Seth. Un cuțit, o senzație ca lama unui cuțit, și-am descoperit că-n pofida tuturor celor întâmplate, încă mai aveam un nesfârșit potențial neexploatat de suferință. Noaptea asta a fost cea în care am pornit împreună la drum, iar Manus Kelley avea să devină într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
laxativ. — O! Brandy întoarce mâna ca să arunce capsulele de Bilax în poșetă, și unele capsule cad, dar altele rămân lipite de sudoarea din palma ei. După ce-ți fac țâțele, sfârcurile sunt strâmbe și mult prea sus, zice. Folosesc o lamă ca să le radă și le repoziționează. Ăsta-i cuvântul. Repoziționare. Programul Brandy Alexander de Repoziționare a Sfârcurilor. Fratele meu mort, răposatul Shane, scutură ultimele laxative din palma ei umedă. Brandy zice: — Nu am sensibilitate în sfârcuri. De pe dulăpior, îmi iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
avea un nume foarte caraghios nu-l deranja. Mai bine spus, nu-l mai deranja, cu timpul reușise chiar să facă din el o măsură pentru ceilalți. Cînd se întîlnea cu un necunoscut întindea mina subțire dar fermă, "ca o lamă de cuțit", îi plăcea să-și spună, întindea palma cu o umbră mai mult închipuită decît reală de servitute și după ce cuprindea degetele cu o mișcare domoală nu le mai dădea drumul pînă nu-și rostea numele: Bîlbîie. Leonard Bîlbîie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mine? Înțeleg propunerea, dar vreau să știu ce anume vreți?" Domnișoara K. F. a avut un moment de neliniște, a observat asta din licărirea ochilor ei albaștri, a strîns din buzele și așa subțiri, pînă cînd au devenit tăioase ca lama unui cuțit, și-a frămîntat cîteva secunde palmele în poală și apoi i-a spus: "Vreau ca prințul să nu mai pășească niciodată, înțelegeți, niciodată în Vladia. Și mai vreau ca orice s-ar auzi despre mine în tîrg să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cît a fost în stare și cu dreapta a înfipt cuțitul în locul la care nu se gîndise nici o clipă în gît. Cu un urlet străin, nu-l recunoștea, nu-l cunoștea, era urletul lui, care acoperea horcăitul soldatului, a răsucit lama și apoi a sfîșiat cartilagiile, tendoanele, mușchii și pielea, simțind sîngele cum țîșnea cu o presiune uriașă printre degetele sale. L-a împins pe soldat lăsîndu-l să cadă în iarbă și în partea cealaltă s-a prăbușit el, cu măruntaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
De fapt a numi teamă ceea ce-l făcea să procedeze în acest fel era o figură de stil. Era cu totul altceva, era un sentiment necunoscut pînă atunci și care nu se putea asemăna decît cu vibrația joasă a unei lame de oțel, ori cu ceea ce se face auzit la un cutremur de pămînt. O clipă i-a trecut prin minte că s-ar putea concepe o mașinărie care să producă o asemenea vibrație dirijată și care ar înspăimînta și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
reușit să ne pună pe jeratic, excelența-sa!" Își trase răsuflarea și începu iarăși, emoționat: "Domnișoară, am socotit că este necesar să vă destăinui un secret îngrozitor!" K. F. strînse din pleoape, lumina albastră a ochilor deveni subțire ca o lamă de cuțit. "Îngrozitor? Poate fi ceva îngrozitor în Vladia? Să nu exagerezi, domnule adjutant, niciodată să nu exagerezi, ceea ce ni se întîmplă e îndeajuns." Ah, și ei nu i se întîmpla nimic! Chiar atunci și-a dat seama că ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
capetele Înălțate pe perne moi, zăceau În car ca‑ntr‑o corabie, deslușind scârțâitul molcom al roților amestecat cu cântări și gemete. Vrând să‑și mijească pleoapele sub care se prefirase lumina, va fi săgetat de o durere precum tăișul lamei de oțel a briciului pe pupilă, după care va privi În jur, În stânga și‑n dreapta, apoi la chipurile lui Ioan și Malhus, confrații săi, chipuri stinse, ca și al său probabil, dar toți trei cu ochii pironiți la azuriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
bărbații simțiră cum inima li se strânge, iar Roonuí-Roonuí, foarte nervos, începu să dea ordine pripite, pregătindu-și războinicii pentru inegala confruntare. Tapú Tetuanúi scoase instinctiv spadă lungă pe care o primise în dar de la prietenii lui spanioli, dar nici macar lama ei nu reuși să taie nodul de groază care i se instalase în gât în timp ce urmărea cum provele semețe și agresive se apropie tot mai mult. Pentru câteva minute, la bordul Peștelui Zburător domni un haos de nedescris, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cap îi atârnă acum drept în jos, încadrând chelia lui acoperită de pete. Lângă scaunul Sfântului Fără-Mațe, Cora Reynolds mănâncă netulburată cireșele și frișca de pe covorul prăfos. Miss America spune: Să nu crezi c-am terminat cu asta... Și agită lama cuțitului spre toți cei prezenți în hol. O legănare rapidă a brațului, un tremur și-un zvâcnet al mușchilor ei, și cuțitul s-a înfipt în spătarul unui scaun Empire din celălalt capăt al încăperii. Lama cuțitului zbârnâie înfiptă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu asta... Și agită lama cuțitului spre toți cei prezenți în hol. O legănare rapidă a brațului, un tremur și-un zvâcnet al mușchilor ei, și cuțitul s-a înfipt în spătarul unui scaun Empire din celălalt capăt al încăperii. Lama cuțitului zbârnâie înfiptă în catifeaua albastră, mânerul încă vibrează. Din spatele camerei lui video, Agentul Ciripel spune: — Asta așa, ca memento. Cora Reynolds linge încă lip-lip covorul lipicios cu limba ei roz de velur. Contele Calomniei scrie ceva în carnețel. — Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
soț și cu mine eram experți în a ne plictisi, spune Lady Zdreanță, și ne lasă să așteptăm în timp ce face trei, patru, cinci pași de-a curmezișul holului, ca să smulgă cuțitul din tăblia scaunului. Ținându-l în mână, privindu-i lama, pipăind-o să vadă cât e de ascuțită, spune: Să vă spun eu cum își trec vremea cei bogați și plictisiți... Think tank Un poem despre Lady Zdreanță — Nu-i nevoie decât de trei doctori, spune Lady Zdreanță, ca să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
partea șoferului. Nu merita în nici un caz să meargă la doctorul de circumscripție și să-l mintă în față ca să obțină niște sedative. Celelalte lucruri pe care a fi putut să le facă, de pildă să-și taie venele cu lama, păreau doar niște fapte dintr-un plan stupid, menit să-i rezolve toate problemele deodată. Reflectoarele și camera erau încă îngrămădite în jurul patului soților Clark. Sinuciderea i se părea doar un alt plan agresiv care să-i rezolve viața. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lipindu-le limbile de cerul gurii. Pentru a le încleia buzele. Apoi a stors lipici și în dos, să le închidă anusurile. Să-i salveze. Cu toate astea, în ziua următoare, un detectiv a întrebat-o dacă n-avea o lamă pe care o putea folosi. Sau un cuțit X-Acto. Sau un briceag automat. Și când l-a întrebat: „De ce? La ce-i trebuia?”, el zice: „La nimic. Lasă. Găsesc eu ceva în camera cu probe”. Și în ziua următoare băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care-i pătase covorul de acasă. Motanul Corei mirosea petele astea ore întregi. Nu le lingea, dar le amușina așa de parcă ar fi fost aurolac sau cocaină din camera probelor. Atunci Cora a ieșit la prânz și a cumpărat o lamă. Două. Trei lame. Cinci. La următoarea rotație, când fetița ajunge pe biroul ei, Cora o duce la baie și o așază pe marginea chiuvetei. Îi șterge cu un șervețel rujul de pe buzele roz. Îi spală și piaptănă părul uns. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
covorul de acasă. Motanul Corei mirosea petele astea ore întregi. Nu le lingea, dar le amușina așa de parcă ar fi fost aurolac sau cocaină din camera probelor. Atunci Cora a ieșit la prânz și a cumpărat o lamă. Două. Trei lame. Cinci. La următoarea rotație, când fetița ajunge pe biroul ei, Cora o duce la baie și o așază pe marginea chiuvetei. Îi șterge cu un șervețel rujul de pe buzele roz. Îi spală și piaptănă părul uns. În timp ce următorul detectiv bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
un șervețel rujul de pe buzele roz. Îi spală și piaptănă părul uns. În timp ce următorul detectiv bate deja în ușa încuiată a băii, Cora îi spune fetiței: — Iartă-mă. Iartă-mă. Iartă-mă... Îi spune: O să fie bine. Și vâră o lamă adânc în vaginul moale de silicon. În gaura făcută de bărbat cu cuțitul. Dându-i capul pe spate, Cora introduce o altă lamă adânc în gâtlejul de silicon. A treia lamă sfârșește înăuntrul anusului zdrențuit, destupat, al fetei. Când sosește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
îi spune fetiței: — Iartă-mă. Iartă-mă. Iartă-mă... Îi spune: O să fie bine. Și vâră o lamă adânc în vaginul moale de silicon. În gaura făcută de bărbat cu cuțitul. Dându-i capul pe spate, Cora introduce o altă lamă adânc în gâtlejul de silicon. A treia lamă sfârșește înăuntrul anusului zdrențuit, destupat, al fetei. Când sosește și băiețelul, când îl găsește aruncat cu fața în jos pe brațul scaunului ei, Cora îl duce la baie, împreună cu ultimele două lame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
-mă... Îi spune: O să fie bine. Și vâră o lamă adânc în vaginul moale de silicon. În gaura făcută de bărbat cu cuțitul. Dându-i capul pe spate, Cora introduce o altă lamă adânc în gâtlejul de silicon. A treia lamă sfârșește înăuntrul anusului zdrențuit, destupat, al fetei. Când sosește și băiețelul, când îl găsește aruncat cu fața în jos pe brațul scaunului ei, Cora îl duce la baie, împreună cu ultimele două lame. Plătește cu aceeași măsură. A doua zi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lamă adânc în gâtlejul de silicon. A treia lamă sfârșește înăuntrul anusului zdrențuit, destupat, al fetei. Când sosește și băiețelul, când îl găsește aruncat cu fața în jos pe brațul scaunului ei, Cora îl duce la baie, împreună cu ultimele două lame. Plătește cu aceeași măsură. A doua zi vine un detectiv târând fata de păr. O lasă să cadă pe jos, lângă biroul ei. Scoțând o agendă și un stilou din buzunarul vestonului, scrie: „Cine a avut-o ieri?”. Și, ridicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
detectiv. Ochii i se îngustează, și, scuturând din cap, omul cu agendă și stilou zice: — Pifda măfii dă ficălos! Când vorbește se întrevăd jumătățile limbii ținute împreună de copci negre. Detectivul care-l aduce pe băiețel șchiopătează. Toate cele cinci lame au dispărut. După asta, Cora a trebuit să discute cu cineva de la o clinică. Nimeni nu știe cum a intrat în posesia specimenului ăluia biologic din laborator. După asta, fiecare bărbat din departament își scarpină scrotul prin pantaloni. Își ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]