39,253 matches
-
reprezintă noua mentalitate care apare în Spania după moartea lui Franco", declară el. A deschis drumul cinematografiei spaniole pe piața internațională. Și tot lui trebuie să-i fim recunoscători pentru Antonio Banderas, pe care l-a descoperit și l-a lansat. Paradoxul filmelor lui Almodovar constă în pluristratificarea lor: sunt complexe, ca structură narativă și referințe, de artă, și totuși "ating" un public extrem de larg. Există - cel puțin în cele mai recente - un miez melodramatic, pe care regizorul îl recunoaște ca
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
Mihai Alexandru Canciovici Am asistat la muzeul "G. Enescu" la un eveniment cultural deosebit. Muzicologul și criticul muzical Anca Florea a lansat cel de-al patrulea volum din seria Opera Română, publicat de Editura Info-Team, în fața unei asistențe prestigioase alcătuite din mari personalități ale liricii românești. Volumul inserează perioada 1951-1961, una dintre cele mai interesante decade din istoria Operei noastre, în care
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
în fața unei asistențe prestigioase alcătuite din mari personalități ale liricii românești. Volumul inserează perioada 1951-1961, una dintre cele mai interesante decade din istoria Operei noastre, în care s-a înființat noul edificiu al Operei de pe Splai, în care s-au lansat marii noștri artiști, o perioadă extrem de fecundă și bogată în spectacole de înaltă clasă. La această lansare au luat cuvântul, prezentând păreri și impresii despre carte, sau depănând amintiri, mari interpreți din acea perioadă: Ileana Iliescu, David Ohanezian, Nicolae Herlea
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
Vest. La începutul lui septembrie, ungurii au deschis complet granița spre Austria. Tot în zilele acelui început de toamnă au loc manifestații uriașe la Leipzig. Nemții nu mai vor să i se supună lui Honecker. Cîteva zile mai tîrziu, Gorbi lansează (în germană?): ŤWer zu spät kommt, den bestraft das Leben!ť Nu se referea la turiștii germani sau la cetățenii nemți care ajunseseră prea târziu la graniță pentru a spera să treacă în Ungaria și-apoi și mai departe, în
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
genuri) suportă ameliorări și diversificări. Cititorii au dorit mai mult spațiu pentru prezentarea cărților de poezie și eseuri (pînă acum precumpăneau romanele, biografiile, memorialistica). Au sugerat introducerea și a altor forme de jurnalism literar, mai vioaie: pornind de la o carte lansată de curînd - dezbaterea unei teme, din diferite unghiuri și cu opinii diverse. Sau o anchetă în jurul unui autor mai puțin cunoscut. Au vrut mai mult spirit critic și mai puțină complezență în cronici și recenzii. Au cerut pagini de dialog
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
Updike de a restitui intensitatea vieții, cu tot ce are mai rău și mai bun ființa umană - conclude Dubois. De fapt, literatura americană (tot romane!) ocupă mai multe pagini în acest număr decît cea națională. Dintre multele cărți de peste ocean lansate recent în traducere franceză, ne-a atras atenția una semnată de Bruce Benderson și apărută la Ed. Rivage sub titlul comercial Autobiografie erotică. Obiceiul de a schimba titlurile de cărți și filme din rațiuni de marketing nu mi se pare
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
Povestiri și Șoimii, în urma rapoartelor semnate de Titu Maiorescu și Ion Bianu. Cred că e tot ce putea obține un scriitor la debutul său, copleșit de toate onorurile și de toate recunoașterile. Sărbătoarea a fost întrucâtva umbrită de atacul virulent lansat în noiembrie 1905 de H. Sanielevici în revista "Curentul nou" de la Galați, cu articolul Morala domnului Sadoveanu, defăimare susținută cu alte critici severe în numerele din ianuarie, februarie și martie 1906, prin care proza sadoveniană e redusă la beție, crimă
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
proeminentă a artei dirijorale europene, unul dintre șefii de orchestră care a știut a continua la noi marea tradiție a artei dirijorale de filiație germană, de sfârșit de secol XIX, de început de secol XX. Casa de discuri "Electrecord" a lansat cu acest prilej primele două imprimări în variantă CD ale seriei integrale a simfoniilor beethoveniene, imprimări ale anilor '60 realizate de maestrul Georgescu în compania Filarmonicii al cărei părinte spiritual a fost. De această dată, la sfârșit de septembrie, colectivul
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
a distrugerii orașului de către "oameni care nu cunosc altă istorie decît cea a focului" și care "pregătesc cel de-al treilea război mondial". Poemul luI Adonis, tradus în germană în volumul ce-i poartă titlul, apărut la Editura Amman și lansat în zilele Salonului Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main, nu se rezumă la evocarea devastatorului atentat sau la un periplu imaginar și real în același timp între Harlem și Lincoln Center. Autorul poemului O groapă pentru New York întrevede lumea
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Europa! în 1835 a urmat ediția egipteană interzisă și azi în numeroase state arabe din cauza unor scene "licențioase". Claudia Ott, traducătoarea germană a unui manuscris arab din secolul XV al ilustrelor povestiri (doar 282 de nopți - restul fiind... pierdute) a lansat la Frankfurt, într-o ambianță fastuos-orientală, nu numai noua variantă a povestirilor Șeherezadei, ci și ipoteza potrivit căreia originea basmelor ar fi una indiană, pătrunsă în spațiul arab prin filieră persană. Ideea l-a iritat la culme pe romancierul egiptean
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
romanul său autobiografic atît de elogiat. Dar ce mai face Günter Grass? Citește la Tîrg poezii arabe, îl recitește pe Hans Christian Andersen și îi ilustrează basmele, își editează jurnalul de atelier... Ambele volume, proaspăt ieșite de sub teasc, au fost lansate la Salonul de Carte în prezența autorului. Ipostaza ceva mai liniștită a salonului de carte din acest an s-a datorat poate și unor evenimente sau jubileuri care obligă la o anumită "ținută". Bicentenarul Schiller (o efigie a Sturm und
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
puțini, editori francezi care se încumetă să publice autori români contemporani. Zilele trecute m-am dus special la cea mai mare librărie FNAC din Paris să număr cîte nume de români figurează în ofensiva de toamnă a editorilor, care au lansat numai în luna septembrie peste o mie de titluri noi în beletristică! Sînt mai puțini decît degetele de la două mîini, și asta dacă binevoim să numărăm reeditări din plutonul Eliade, Cioran, Panait Istrati... Iar noutăți absolute: o carte despre Dracula
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
cu operele autohtone, un fel de a zice că prin aceeași fereastră se privește spre întreaga lume, așa încît apariția tardivă a ,jurnalui" lui Leopardi sau o nouă traducere din Ulysse de Joyce își dispută întîietatea cu un nou roman lansat la Paris de Lobo Antunes sau Jim Harrison, în competiție cu romanele autohtone (deboșa e în continuare la modă, vezi succesul romanului Partouz de Yann Moix), ignorînd în același timp, regește, faptul că în topul vînzărilor se află, și aici
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
și de Centrul zonal de învățămînt, apare, de cinci ani, revista Alm|jana, iar la Dalboșeț, editat de asociația Reuniunea de Citire și Cîntări din Dalboșeț, apare buletinul informativ Foaie dalboșean| pentru Alm|j, al cărei prim număr a fost lansat pe piață în noiembrie 2003. Redactorul șef al Almăjenei este profesorul și poetul Iosif Băcilă, de la liceul din Bozovici, iar al Foii dalboșene este medicul cardiolog Sorin Pescariu din Timișoara. Deși o publicație școlară, în paginile căreia se regăsesc mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
pași mici. După 2000, Nistorescu a jucat cartea unei atitudini constant critice față de Putere. A crescut tirajul, dar a scăzut publicitatea, pe măsură ce Evenimentul și-a câștigat reputația de ziar care nu iartă Puterea. La un moment dat, premierul Năstase a lansat un semnal clar către proprietarii străini de presă din România - că își lasă redacțiile să facă ce jocuri vor, fără respect de adevăr, obiectivitate și altele. Vizate erau două ziare - Bulina roșie și România liberă. Să nu-mi spună nimeni
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
din păcate, nici măcar numai să enumerăm toate intervențiile din cadrul colocviului "Singuri în satul global". Ca și cele de la precedentele ediții vor fi publicate integral într-un volum editat de Uniunea Scriitorilor. Să mai spunem că, în cadrul colocviului, Mircea Martin a lansat noul număr din "Euresis", revista trimestrială pe care o conduce și care continuă "Cahiers roumains d'études littéraires" (editor actual: Institutul Cultural Român). Tema numărului: "Globalizarea și provocările culturale". Momentul de vârf al întâlnirii internaționale de la Neptun l-a constituit
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
Cronicar Noile Idei Marți, 28 septembrie, la Clubul Prometheus, s-a lansat o nouă revistă lunară, despre care în lumea scriitorilor și publiciștilor se vorbea deja de o bucată de vreme. Directorul ei este H.-R. Patapievici, iar numele, I.D., Idei în dialog, spune totul despre miezul ei, cel puțin la nivelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
domnului LaBute, investigații umane profunde, tratate cu o vibrație reală, netrucată. Am descoperit că Vlad Massaci a intuit grozav codul lingvistic și dimensiunea mesajului acestui dramaturg, estetic, social și psihologic, lucru demonstrat minunat în Bash. Precum și în recidiva de curînd lansată la rampă, Forma lucrurilor, premieara de la Teatrul Act. Am simțit la acest spectacol încă un plus de rafinament, de siguranță, de forță, un soi de libertate a unui om obișnuit deja cu sensul cuvintelor și poveștilor, a spațiilor mentalului autorului
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
sculptură și în pictură orice lucrare, de orice natură, tot așa de bine ca oricare alt artist din Italia". II. Paul Klee Poate că nici un alt artist, de la Leonardo și pînă astăzi, nu și-a pus atîtea probleme, nu a lansat atîtea întrebări, nu s-a adîncit în duhul creator al naturii și în lumea celulară, infinitezimală, a semnului primar care fundamentează cele mai elaborate limbaje, așa cum a făcut-o Paul Klee. Cu forța lui senzorială ieșită din comun și cu
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
neviciată, dar în așa fel dozate încît echilibrul este mereu stabil și nu creează premise pentru abuz. Privit dintr-o astfel de perspectivă cumulativă � istorică, filosofică, teoretică și practică � Paul Klee iese permanent divers și unitar, supus valorilor simple și lansat amețitor către marile principii, în interiorul narativismului celui mai genuin și levitînd în abstracțiunea cea mai înaltă. Chipul său interior și mișcarea exterioară a operei compun, cumva, portretul unui tip de artist pe care Klee îl reprezintă maximal, dar în contururile
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
lucrurile, e posibil ca echipei lui Cornel Nistorescu să-i fie pusă botnița. Ba chiar ca editorialistul en-titre să fie dat afară. Cu asta nu s-ar rezolva însă nimic. Sunt absolut sigur că jurnaliștii ar găsi imediat de lucru, lansând un nou ziar, în timp ce "bulina roșie" s-ar prăbuși iremediabil, așa cum au pățit-o absolut toate publicațiile ce-au făcut sluj pesedeilor. Aerul de sfârșit de epocă la PSD se vede însă cel mai bine în felul jenant în care
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
I�ul. Pe tonul de severitate acră pe care-l afișează când e prins cu degetele la ușă, el a început să amenințe că profesorii trebuie să înțeleagă situația, că ăștia sunt banii disponibili și cu asta basta! Când a lansat promisiunile cu ghiotura, Cotcodăcenia-Sa nu știa ce conține visteria? Când a tăiat halca cea mare pentru leprele parlamentare pe care, oricât s-a străduit să-i mențină pe liste n-a reușit, erau bani, iar acum s-au evaporat? În
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
reprezentat, pe parcursul scurtei peregrinări pământești a Lui, un rău, un adversar pe care l-a combătut neîntrerupt. I-a întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce sunteți triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-a lansat ferme exortații la bucurie (Mt. 5, 12; 28, 9-10). El nu a încetat să vindece bolnavii, să învie morții, să deschidă urechile surzilor, să lumineze ochii orbilor și să izgonească duhurile rele. Prin gesturi, prin cuvinte și prin fapte, El
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
numele său ,nenea Păvălache". Se gândea, desigur, la nenea Anghelache din Inspecțiune, care nu era însă contabil, ci casier. Alt personaj face două confuzii de istorie într-o singură propoziție, susținând că deviza ,România prin ea însăși" ar fi fost lansată de Frontul Renașterii Naționale, iar această formațiune politică i-ar fi aparținut lui Iorga. Or, deviza era a liberalilor, iar Frontul Renașterii nu a fost condus de Iorga, ci de Alexandru Vaida Voevod. Nu mai insistăm. De ce i-ar trece
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
că tot ce fac și declară oamenii politici este aberant. Considerând mai prejos de pregătirea sa filosofico-politico-morală obligația de a prezenta, pur și simplu, ziarele de pe masă, citește câte o frază, apoi pufnește, ridică brațele spre tavanul studioului și se lansează în lungi și impetuoase diatribe, temperate doar de dificultatea cu care își găsește cuvintele. Cu ani în urmă, Mircea Badea făcea bancuri deocheate la o emisiune cu fete sumar îmbrăcate. Nu era adevărata lui vocație. Adevărata lui vocație este aceea
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]