5,332 matches
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului LACRIMILE LUI MOȘ CRĂCIUN Printre ramuri se strecoară Fulgii cu miros de ger, Pe zăpadă-o sănioară Lunecă pe șini de fier. Patru reni cu coarne late O trag iute prin nămeți, Moș Crăciun pe-o bancă șade Și-i îndeamnă: „Hai, băieți !” Se întind renii în hamuri, Clopoței de aur sun’, Se văd căpușoare-n geamuri: - Vine, vine Moș Crăciun ! Ies copiii-n grabă-afară Și se-apropie
LACRIMILE LUI MOȘ CRĂCIUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417858157.html [Corola-blog/BlogPost/367865_a_369194]
-
vara anului 1989, anul Centenamlui Eminescu, în afară de participarea la Sesiunea de la Academie (București) și manifestările culturale și artistice de la Ipotești, Botoșani și Iași, amintesc pe cele din Brăila, Focșani, Brașov, Biblioteca Pedagogică-București și Casa memorială „Tudor Arghezi“ de la Mărțișor (București). lată, titlurile unor comunicări susținute de mine cu aceste ocazii: 11 mai 19S9-Brăila: „Dulcea povară a unui nume“ 21 mai 1989 - Mârțișor-București: „Eminescu și Arghezi“ 14 iunie 1989-Brașov: „Eminescu în documentele de familie“ /.../ Alte participări: - Banchetul spiritual „Eminescu la Florești“ - ed.
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1432708905.html [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
sugar la ăl în rotile, nu râdeți, am văzut și oameni care cu ultimele puteri și cu ochii aprinși și înlăcrimați căutau uitarea printr-o revenire la ceea ce au fost, ca-n cântecul ăla al nostru cu pușca și cureaua lată ... Astfel, americanii nu mai vizitează lumea, o aduc toată aici, mai cu ghiotura, mai așa cum se găseșze ăn momentul în care s-a pecetluit transferal. Ceea ce ar fi plăcut și satisfăcut ochiul, sufletul și inima în patria de origine, însă
JOCURI DE NOROC ŞI CÂTE CEVA DESPRE ALTELE ÎN LAS VEGAS(VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jocuri_de_noroc_si_cate_ceva_despre_altele_in_las_vegas_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/366900_a_368229]
-
Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzica e la volum maxim... Se îmbrăcase într-o pereche de pantoloni albi, perfect călcați și cămașă roșie. Cureaua e din piele și are o cataramă lată, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsită în alb cu roșu. La gât și-a pus un lanț din aur, cât degetul de gros. Burta, ieșită puțin peste centrul curelei
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476178366.html [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
hotarele lui Constantin cel Mare. După pierderea Africii de Nord și a Asiei Anterioare, Imperiul Bizantin își axează interesele strategice în triada alcătuită din peninsula Balcanică, Italia de Sud și Asia Mică. Hotarele naturale alcătuite din munți, mări și fluvii late îi asigura apărarea de invaziile nomazilor , iar puternica sa flotă militară maritimă înarmată cu „focul grecesc” - securitatea comunicațiilor maritime care erau vitale pentru Imperiu. Marea Neagră și Mediterana de Est devin „zona intereselor deosebite” (dacă am folosi slang-ul politic american
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
cu catarame mari care se întindeau transversal, pe tot pieptul, coborând inegal în jos, până la curea. Purta pantofi din lac cu tocuri imense, iar mica poșetă tot din lac negru se odihnea pe marginea mesei. La mâini avea câteva brățări late de culoare argintie care-i acopereau încheieturile, iar cerceii lungi îi mângâiau umerii. Când ducea țigara îngustă la gură sau când apuca cu mâna paharul din fața ei, toate acele bijuterii zăngăneau suficient de tare cât să le poți compara cu
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_succes_cristea_aurora_1387822318.html [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
ai grijă, doar știi cât sunt de serios. - Ei,nici chiar așa de serios. Hai ,nu fii timid ! Urcă-te pe ea și călărește-o ! Arată-i cât ești de viril ! Scoate-o la o plimbare prin curte ! E destul de lată și de lungă ,dar după două ture se-nțeleg perfect. Nu-l întreabă absolut nimic,nici măcar câte studii are,toarce încet ca o pisică mulțumită lângă sobă. Suntem făcuți unul pentru celălalt ! ” gândește satisfăcut că în sfârșit, este la locul
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1447343170.html [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
pentru noaptea în care vor dormi în Viverone. Doina o știa pe a lor din vizitele anterioare. Dormitorul rezervat Adrianei era la etaj, destul de încăpător pentru o casă de țară, zugrăvit parțial ocru și la capătul patului în dungi verticale late cam de zece centimetri, alternând culoarea ocru cu bej din tavan până în pardoseală. Mai era un pat dublu, fără tăblii, încadrat între două noptiere, la culoarea naturală a lemnului, o comodă din lemn masiv de culoare maron închis, pe care
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
cât o cameră normală, cu o mobilă de culoare verzuie ca a oului de rață, așezată pe tot peretele din capătul camerei. Și aici pereții erau zugrăviți în culoarea spicului de grâu și la fel și tot cu niște dungi late la culoarea mobilei, așezate dintr-un colț în altul al peretelui. De asemeni mai exista o comoda și un TV pe aceasta, iar masa din mijlocul bucătăriei era de șase persoane și cu scaune curbate la speteze. Vrând-nevrând, datorită faptului
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
mare subtilitate, care ducea pe Amoraș Doinescu și echipa vasluiana la turneul de la Rio de Janeiro în plin festival național. Pedeapsa iubirii este o mare izbîndă romanescă prin atmosferă, dar și prin meditații despre destine individuale și despre destinul societății. lată și lumea de fundal a romanului, o societate în care, ne spune autorul prin personajul său, Ștefan Giroveanu, unde „totul este o mare lehamite, o viață și o societate în care nu numai politica era curvă, așa cum spunea cu duritate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/viata-ca-pedeapsa-a-iubirii/ [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
spumantă. După cel exersat, la trei secunde, la Paris! Toderică va îngrozi asistența cu opturile bicicletei sale ecologice valsând spre liberali. Roureanu va forța și el bariera. Tupeul nu are margini. Teleportatul de la Cluj își va lua o nouă curea. Lată. Sensei MM, după ce a amețit, cum a vrut, comisarii europeni, va demonstra arta înălbirii MCV-ului. Nu va mai fi nevoie să apelăm la distribuitorii de halucinogene. Îi vom asculta doar elucubrațiile. Breaking news! News, news, news ... fulgi! Printr-un
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+10): PERNA ŞI CUŢITUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1363581122.html [Corola-blog/BlogPost/342159_a_343488]
-
reținut ale unei filosofii de viață sănătoase și incontestabile: „Mă furișam de mine însumi și o luam la goană prin iluzii, ca printr-o scăldătoare binecuvântată de îngeri albaștri; erau îngerii care se așezau doar pe umerii celor cu fruntea lată și ochii larg deschiși, celor cu liniștea oferită de nepământeni sau poate de zei. Mă trezii mai bogat c-o viață și mai bătrân cu două, într-o vreme când gri-ul devenise culoare națională.” Dacă aș fi întrebată ce
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_la_cumpana_dintre_georgeta_resteman_1343135310.html [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
să-i reteze viața. Amenințatul n-apucă să clipească a spaimă, că și văzu cum un arnăut sărise de pe cal, făcându-se pavăză lui. Îmbrâncindu-l, îl feri din calea turcului pe copil, primind în plin piept tăișul curb și lat, ucigător. Românul pică pe loc. Dar nici turcul nu viețui, fiind străpuns de-o furcă de clăcaș. Deși zdruncinat de soarta vajnicului salvator, Povestitorul găsi putere să-l tragă pe acesta spre șanțul de apărare apropiat, sperând a-l ajuta
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Soarelui / Roșu Soare-o răsărit / Drept în față m-o lovit / De fața mi-o rumenit“.30 Tot Soarele i-a îngălbenit „cosița“ (chica) spun cele două variante amintite. Din găteala capului femeilor nu lipsesc: cerceii 31, Cununa 32, „peana lată, fluturată“33 și „salba-i dalbă din bani vechi“.34 Din inventarul vestimentației tradiționale al femeii nu lipsesc „baiera“ (brâul)35 și inelul.36 Dintr-un text de origine cultă se află câte ceva despre portul popular al anilor micuți: „Eu
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
ascunsă, îngropată bine, și care în interior se agață și trage în zilele utilate de mâini asasine. 71. Reperaj: cântare de om, nu de fluier, prinsă cu lanțuri în temnița-cursă de șoareci, unde se petrece un orgiastic adulter între păduchii lați și mindirenii pureci. 72. Reperaj: fluierat de țignal, nu de flaut, pentru omul mic și nervos dintre Est, care execută o sângeroasă lovitură de stat-fault rănind jucătorii din Vest. 73. Reperaj: o atroce nebunie cu tâlc dusă în lanțuri la
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
fi nevoiți să tragă asupra lui ?! * Nechifor locuiește la marginea localității în care se află pichetul de grăniceri. Este la curent cu cele petrecute, la fel ca și ceilalți consăteni. Toți cei care locuiesc de-a lungul și de-a latul localităților de frontiră, de oriunde din țară, au obligația și datoria să aducă la cunoștință grănicerilor ori posturilor de miliție orice apariție a vreunui străin în zonă. Pe vremuri, la granița de est, mai apărea câte un străin venit de
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
lui octombrie, ne refugiem la umbra binevenită a unui pod construit acum 150 de ani, dar nu sub el ci pe mijlocul lui pentru că este acoperit precum căruțele cu coviltir de la noi, consolidat cu contraforți, strâns în chinga unor curele late de fier beton, înconjurat de o parte si de alta de pini înalți, pomi cu fructe pădurețe, palmieri și tufe de cactuși pe care parcă îl apără, un pod pe sub care sau pe care treceau odată convoaiele cu căruțe, cărând
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Și peste flori le-a presărat. A luat apoi, mărgăritare, Să-mprăștie miros frumos, Și le-a cusut, cu mâna ei, Pe poale, sub fotă mai jos. A mers desculță-n lan, pe câmp, Și-a împletit într-un brâu lat, Spice de grâu și albăstrele. Peste mijloc l-a așezat! Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494771533.html [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă, Cu multe buzunare Făcu țăranu și îl puse, Să-i țină cald la șale. Și ce-a ieșit? Vedeți și voi: Costumul nostru popular Cum nu găsești în altă parte; Dar n-a fost oare în zadar
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494771533.html [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
pierind, se și întruchipă minunea dumnezeiască! Într-o cădere de stânci, cu zgomot de început de lume, se zgudui pământul, punându-i jos pe săteni. Printre gene, Nicodim văzu cum râpa se umple cu o arcadă din piatră albă curată, lată de cel puțin doi stânjeni, înaltă de unsprezece, lungă de vreo cincisprezece. Cum până atunci râpa fusese scufundată într-o pâclă nesănătoasă, ochii lui Nicodim se odihniră, după ce trecu tulburarea de praf și scântei, pe malul celălalt, acum lesne de
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
până la brâu. Câțiva zulufi îi acopereau fruntea și ieșeau neastâmpărați din împletitură, semn că fuseseră cu greu prinși acolo. Purta o fustă neagră, dreaptă ce-i acoperea genunchii și un jerseu de lână maro, strâns la mijloc într-un cordon lat, de piele. Își afundă pumnii în buzunarele jerseului, îl privi lung, din cap până în picioare, cu niște ochi ce păreau două stele, căutând singură răspunsul la întrebările ei. - O să vorbesc eu cu ielele ce păzesc izvorul să nu te lege
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
milei pentru ca Ierarhii noștri să poată să-și plătescă, unii altora, slujba de pocăință și de iertare a păcatelor. Câteva din cele mai cucernice se roagă însă Domnului pentru ei, pentru jugul cel greu al grijilor ce le apasă umerii lați, puternici și auriți. Restul însă, plâng și fac mătănii adânci în fața crucilor celor fără de morminte sau a mormintelor fără de cruci. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Suspină bolnavii, șchiopii, orbii, cerșetorii, calicii, bețivii, vii și morții, râzând sau plângând, rotindu-se într-
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Absorbție olfactiv-oftalmică, monitorizare perfectă, îmi încurcă dezideratul! Imposibilă ieșire! Nu m-așteaptă nimeni! Mai departeee! * Împătimit de mare, aleg o promenadă în zona Corbu. S-a ițit de neunde, rapid ascensionând spre locul dintâi între stațiunile de tip european... Plaja lată, lacurile vecine, repere turistice și-o infrastructură modernă, toate mă cheamă... Mă simt grozav de tentat aflând că lagune neștiute de mine, de alții, sunt mulțime pe-aici. Ce-aș vrea să le-admir! E-o zi liniștită. Încep cu
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
Și-arunci o petardă! Lipești un anunț C-avem o-ntrunire Mai scoți două fire Pui punct la enunț - Clienții s-aștepte Alte vremuri bune Afară pe trepte Dar lor nu le spune E ordin de sus Să iasă ,,mai lată" Tu fă cum ți-am spus Că nota de plată, Au grijă boierii Nimic să nu pați Iar azi pompierii Vor fi ocupați! Referință Bibliografică: Adio magistre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie
ADIO MAGISTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adio_magistre.html [Corola-blog/BlogPost/355443_a_356772]
-
ale tabloului și orice alte modificări, punând în valoare modul în care artistul a dat viață chipului pictat al Giocondei, dar și felul în care aceasta le apărea lui da Vinci și contemporanilor săi. "Fața Mona Lisei pare puțin mai lată, zâmbetul ei este diferit, ochii îi sunt diferiți", a declarat Cotte. "Zâmbetul ei este mult mai accentuat aș spune”. Deoarece pe pânză nu se observau nici genele, nici sprâncenele modelului, Cotte s-a ocupat și de acest aspect. “Un zoom
MONA LISA – DOAMNA CU ZÂMBET MISTIC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mona_lisa_doamna_cu_zambet_mistic.html [Corola-blog/BlogPost/358010_a_359339]