828 matches
-
persoane aparent « trăsnite » precum și stimularea combinațiilor. 2. Sinectica vizează înțelegerea proceselor mintale care conduc la invenții și ce condiții se asigură procesului creativ. Autorul W. Gordon a pus la baza metodei existența unor postulate : creativitatea se află în stare de latență în fiecare individ, într-o anumită formă. creativitatea ține mai mult de procesul emoțional și nerațional, decât de rațiune și intelect. toți oameii au capacități creatoare și ei pot fi și mai creativi prin educare când are loc deblocarea gândirii
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
visul treaz poate fi pornit, adesea chiar căutat, în astfel de neglijențe ale naturii. În amănun tele pe care ea le uită și parcă le părăsește la întâm plare. Un fel de tehnică, până la urmă, a provocării, a smulgerii din latență. Greșit numită halucinogenă. Familiară, demult, pictorilor chinezi. Care țineau să creeze exact și himeric, în același timp. Pentru a surprinde imperceptibilul. — Vinișoarele unei mese de marmoră au marcat, știi, probabil, copilăria lui Klee. Leonardo urmărea petele, de felul acesteia, de pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în care școala reprezintă modelul. La nivelul relațiilor interpersonale cu semenii, jocul cu reguli va fi ocazia pentru el de a face descoperirea cooperării. Pe plan afectiv, copilul de 7 ani intră într-o perioadă mai calmă numită „faza de latență” favorabilă dezvoltării cognitive. Se ajunge la o anume segregație între băieți și fete care se traduce câteodată prin alegerea de jocuri diferite. 2.2.1. Copilăria - joc și schimbare socială Schimbarea socio-culturală a societății noastre, modernizarea vieții și a stilului
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cele două părți ale corpului. Existența unei dominanțe stabile pe care să o poată folosi și verbaliza este condiția necesară pentru a pune punctul final în ceea ce privește orientarea corpului. 7.1. Schema corporală și afirmarea de sine În această perioada de latență care precede intensa fierbere pulsională provocată de pubertate și apariția genialității, centrul de gravitație al organizării de sine și corpul motor sunt angajate în activități cooperante fără eficacitatea trecerii și utilizarea capacității sale cognitive. Valoarea psihică și calitatea motricității operaționale
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cantitate de suc gastric care va acționa în procesul de digestie eliberându-se produși de degradare enzimatică care vor contribui la stimularea secreției gastrice în faza următoare. b. Faza gastrică începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cu adevărat să recunoaștem existența lui Dumnezeu, pe de o parte, "nepătrunderea căilor sale", pe de altă parte. Să nu uităm nicicînd, prin urmare, că în esența sa Dumnezeu nu poate fi cu adevărat cunoscut, ci cel mult trăit. 2. LATENȚE PROFUNDE ALE MINCIUNII PRIMORDIALE: PRECUPERĂRI SEMIOTICE Exercițiul hermeneutic pe care lectura scenariului biblic al căderii l-a îngăduit nu se constituie doar ca un intelectual "joc în sine", ci și ca probă a unui adevăr pe care adesea o "mincinoasă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
20. Acest efort ne plaseză în fața unei întrebări al cărei răspuns nu se mai poate amîna: și totuși, este sau nu esența răului imanentă structurii intime a lumii umane? Să judecăm variantele de răspuns din perspectiva unei metafizice "teorii a latențelor difuze", comprimată de Ilie Bădescu într-o esențială "ecuație noologică": y = a + ai.(-xi), unde a este binele generic, ai este proporționala sa fenomenologică (manifestată în real), inteligibilă grație variației lui xi, adică a răului din lume [1997:61-62]. În
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
propagă în lume prin enclosures, "înfundături", îngrădiri înșelătoare, care promit pace și inteligibilitate, cînd de fapt ele aduc falsificări și izolare, excludere și eșec"; nu trebuie în același timp, să uităm că "orice eveniment negativ (xi) are efect "trezitor" asupra latențelor difuze ale binelui, care se manifestă recuperator în forme, procese și modalități de o incomensurabilă și nepotolită diversitate" [ibidem:62]. Nici una dintre cele două alternative nu exclude dialectica opuselor, acceptată însă într-o manieră recesivă, cum numește Mircea Florian disimetria
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar putea să pară nefirească, afirmația că minciuna caracterizează esența însăși a ființei umane poate fi argumentată și în alți termeni decît aceia ai mitului biblic. Dacă am fi farisei (și probabil că sîntem de vreme ce fățărnicia, ipocrizia, prefăcătoria planează ca latență în preajma noastră, ca să nu spunem înăuntrul nostru)24, am afirma că nimic nu este mai urît pe lume și în același timp mai prezent în existența umană decît minciuna. Întreaga istorie a culturii umană este jalonată de personaje celebre a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
theologiae. Despre Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1997. Augustin, De dialectica, traducere, note și comentarii de Eugen Munteanu, Editura Humanitas, București, 1991. Barnes, J. A., A Pack of Lies. Towards a Sociology of Lying, Cambridge University Press, 1994. Bădescu, Ilie, Teoria latențelor, Editura Isogep-Euxin, București, 1997. Bârliba, Maria Cornelia, Paradigma comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Belenki, M.S., Despre mitologia și filozofia Bibliei, Editura Politică, București, 1982. Bergson, Henri, Cele două surse ale moralei, Institutul European, Iași, 1992. Bertholet, Alfred, Dicționarul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cantitate de suc gastric care va acționa în procesul de digestie eliberându-se produși de degradare enzimatică care vor contribui la stimularea secreției gastrice în faza următoare. b. Faza gastrică începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cantitate de suc gastric care va acționa în procesul de digestie eliberându-se produși de degradare enzimatică care vor contribui la stimularea secreției gastrice în faza următoare. b. Faza gastrică începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de exemplu, determină prin fibrele reticulospinale de tip gamma, modificarea reactivității neuronilor motori alfa față de diverșii stimuli excitatori (fig. 11). Majoritatea căilor aferente și eferente ale formației reticulate sunt plurisinaptice. Datorită acestui fapt, transmiterea excitației nespecifice se face încet, cu latență mare de 20-28 msec, putând fi blocată ușor cu ajutorul substanțelor neuroleptice de tipul barbituricelor, clorpromazinei etc. Atât blocajul, cât și distrugerea formației reticulate, predispune la somn. Bioxidul de carbon, adrenalina, benzedrina și celelalte substanțe psihoenergizante (iproniazid, imipramină etc.) produc din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de repaus variabilă între -70 și -90 mV până la limita superioară a depolarizării cu valoare maximă pozitivă de 130 mV. Conform teoriei ionice actuale, fenomenele electrice neuronale generatoare de potențiale de acțiune se desfășoară în următoarea ordine secvențială: Perioada de latență cu durată foarte scurtă (0,1 msec), în care începe intrarea Na+ la nivelul conului axonal de emergență prevăzut cu cel mai mic prag de excitație, în vederea începerii procesului de depolarizare; Depolarizarea totală a membranei realizată de influxul în avalanșă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de departe sinapsele chimice. I.4.5.1. Sinapsele chimice Sinapsele chimice asigură transmiterea neuroumorală la nivelul majorității terminațiilor nervoase centrale și periferice. În sinapsele chimice, semnalele electrice transmembranare modulate în frecvență sub formă de influx nervos sunt transmise cu latență mare de 0,3-0,5 msec de la nivelul terminațiilor axonale presinaptice spre teritoriul postsinaptic reprezentat fie de axonul, dendritele sau corpul neuronului următor, fie de organul efector corespunzător cu participarea obligatorie a mediatorului chimic excitator sau inhibitor. În funcție de natura chimică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apoziții strânse (joncțiuni gap) între cele două membrane vecine, ca și prezența veziculelor și a densităților citoplasmatice asociate membranei în vecinătatea fantei sinaptice de 200 Å. Activarea presinaptică sincronă atât a componentei electrice rapide, cât și a celei chimice cu latență și acțiune variabile în funcție de natura neurotransmițătorului, realizează modificări reciproce ale excitabilității teritoriului postsinaptic, însoțite de facilitarea sau inhibarea transmiterii. Răspunsul postsinaptic de un tip sau altul depinde de efectul depolarizant sau hiperpolarizant al componentei electrice și de predominanța uneia din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]