1,253 matches
-
sunt așezate pe corzile vocale iar la vespertilionide sunt așezate pe placa ventriculară. Laringele posed Laringele posedă cavități anexe ce servesc pro probabil la ampilficarea sunetelor emise. La rinolofide sunt prezente trei asemenea camere: o o pereche de camere traheene laterale provenite din modificarea primului inel trahean și o a treia cameră posterioară provenită din m modificarea unor inele inferioare. La vespertilionide este prezent un sac laringian așezat anterior cu pereții fără cartilaje și care se poate aplatiza câ când liliacul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ultimii treizeci de ani de via??, el construie?te pu?în. Pentru condotierul S. Malatesta, el concepe un templu, �n acela?i timp biseric? ?i mausoleu (Rimini, 1450-1458). Naosul bisericii ini?iale este �ncastrat �ntr-un corp clasic: pe fe?ele laterale, arcade inspirate din apeductele române; �n partea exterioar? a absidei, o rotond? cu cupol? � ne-construit? � care trimite la Panteonul lui Hadrian; �n ceea ce prive?te fă?ada, neterminat?, este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ramura ascendentă ischiatică și aaura obturatoare. înălțimea simfizei pubiene poate varia de la 4 la 6 cm, înclinarea posterioară fiind între 90° -105°. Reaiunea posterioară este reprezentată de sacrum, articulația sacro-iliacă, marea scobitură sciatică, mica spină ischiatică, mica scobitură ischiatică. Reaiunile laterale sunt orientate oblic, în jos și posterior. Sunt formate din: aropile iliace externe, cele două linii semicirculare, cavitatea cotiloidă și de ischioane. Suprafața endopelvină este împărțită, de către strâmtoarea superioară a bazinului, într-o reaiune superioară sau marele bazin, ce aparține
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
forma unei piramide triunghiulare. Fața anterioară și fața externă, laterală sunt netede, convexe fiind acoperită de mușchiul vast intermediar. Fața internă este netedă, convexă și este acoperită de mușchiul vast intern. Marginea medială este puțin evidentă; la fel și cea laterală. Marginea posterioară este cea mai evidentă dintre cele trei margini ale femurului. Este numită și linia aspră sau creasta aspră a femurului; la acest nivel se realizează inserțiile musculare: Figura 40. Femurul - aspect posterior 1. Capul femural 2. Colul femurului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu tuberozitatea externă tibială. în afara și înapoi acestei fațete articulare se descrie apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului biceps crural și liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului (posterior). Corpul peroneului prezintă trei fețe: - laterală care în: - 2/3 superioare prezintă inserțiile mușchilor lunaul și scurtul peronier lateral; •1/3 inferioară prezintă o creastă oblică în jos, înapoi care împarte această față în două porțiuni: una posterioară, pe care alunecă tendoanele mușchilor peronieri și alta
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-ofață medială, care prezintă de sus în jos: - suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor tibio-peroniere; - fațetă articulara pentru articularea cu extremitatea inferioară a tibiei și cu fața externă a astraaalului; - posterior față de suprafața articulară se observă o excavație profundă - fosa maleolei laterale - în care se inseră liaamentul peroneoastraaalian; 1. Capul peroneului 2. Creasta medială 3. Marainea posterioară 4. Fața posterioară 5. Gaura nutritivă 6. Fața laterală 7. Maleola laterală -o maraine anterioară pe care se inseră liaamentul anterior al articulației tibioperoniere precum și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL (METATARSUS) Oasele metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al patrulea metatarsian. METATARSUL (METATARSUS) Oasele metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mărirea acestei cavități pentru creearea unei adâncimi pentru capul femural. Capsula articulară are o întindere mare, inserția realizându-se la distanță: - înainte, la limita laterală a colului, pe linia intertrohanteriană; - înapoi, pe fața posterioară a colului, la unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale; - în sus și în jos, la nivelul liniilor care unesc inserția anterioară cu cea posterioară. O parte din fibrele profunde se reflecă pe col și au un ușor traiect ascendent până la suprafața articulară a capului formând
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL (m. transverses abdominis) Origine: - pe fața medială a ultimelor VI cartilaje costale prin digitații care se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală spre anterior ajungând până la aponevroza anterioară unde se termină. Acțiunea: - important mușchi al presei abdominale, - rol expirator. Inervația este posibilă prin intermediul nervilor: - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. MU
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală se află la nivelul tuberozității radiale. Raporturi: - în exterior cu: pielea și fascia- brahială; - în profunzime: cu mușchiul coracobrahial, superior și inferior cu mușchiul brahial anterior; între toți acești mușchi se găsește nervul musculocutanat; - mediale: cu vasele brahiale; - laterale: cu nervul radial. Acțiunea: - flexia antebrațului pe braț (care este completă numai dacă antebrațul este în supinație); - este supinator al antebrațului aflat în pronație; - adductor al brațului (capul scurt); - abductor și rotator medial al brațului (capul lung); - flexia brațului față de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doilea ulnar, pe fața medială a procesului coronoid al cubitusului. După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în funcție de extensia procesului tumoral. Acesta va fi tratat cu brahiterapie ca boost. Ordinul II - parametrele până la peretele pelvin, ganglionii pelvini până la bifurcația aortei (L4). Ordinul III - ganglionii paraaortici. Tehnica de iradiere: - tehnica pe 4 câmpuri pelvine (2 anteroposterioare și 2 laterale), - tehnica pe 2 câmpuri pelvine, anteroposterioare, folosită cu fotoni cu energii de peste 8 MeV sau cobaltoterapie, după brahiterapie cu protecție prin bloc median. Volumele țintă de ordinul I și II. Delimitarea câmpurilor de iradiere (fig. 14): Câmpuri anteroposterioare: - cranial - spațiul
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
ganglionii limfatici de-a lungul venei axilare și tributarelor sale, care pot fi împărțiți în următoarele nivele: - Nivelul I (baza axilei): noduli limfatici situați lateral de marginea laterală a mușchiului mic pectoral; - Nivelul II : noduli limfatici între marginile medială și laterală ale mușchiului mic pectoral și nodulii limfatici interpectoral (Rotter); - Nivelul III: noduli limfatici situați medial de marginea medială a mușchiului mic pectoral; 2. Subclaviculari (ipsilaterali); 3. Mamari interni (ipsilaterali) - noduli limfatici din spațiile intercostale, de-a lungul marginii sternului, în
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Baris brassica Duf. Răspândire. Adultul are corpul oval-alungit, de 3,5 - 6,0 mm lungime, de culoare albastră, cu luciu metalic. Rostrul este lung și recurbat. Pe elitre se găsesc striuri longitudinale, dintre care, cele laterale sunt mai evidente (fig. 11 a). Oul este oval, de culoare albă. Larva are 5,0 - 6,0 mm lungime, este apodă și ușor curbată (de tip curculionid), de culoare albă, iar capul este brun (fig. 11 b). Biologie. Iernează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
griverzuie se găsește doar de-a lungul nervurilor. Oul este asemănător cu cel al celorlalte specii de Pieris. Larva matură are în jur de 30 mm lungime, este de culoare verde închis, cu o linie dorsală neagră îngustă și două laterale galbene. Crisalida este asemănătoare cu cea de Pieris rapae L. Biologie și ecologie. Prezintă 2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fel „indefinit”, ca la Pinus longeava din munții californieni, din care anumite exemplare au peste 4.900 de ani. Din acest motiv se vorbește adesea de o creștere indefinită a vegetalelor. Meristemele sunt de două mari categorii: apicale (primare) și laterale (secundare). Meristemele primare apar foarte de timpuriu În cursul dezvoltării embrionului plecând de la zigot și reprezintă masive de celule care persistă la planta adultă. Aceste meristeme sunt localizate În vârful rădăcinii (apex radicular) și În vârful tulpinii (apex caulinar), asigurând
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
un edem intracelular, mai evident la nivelul substanței cenușii. Investigația CT evidențiază dispariția diferențierii între substanța albă și cenușie, diminuarea sau dispariția șanțurilor intergirale și a cisternelor bazale, ventriculi comprimați. În evaluarea cisternelor perimezencefalice se urmăresc cele trei brațe (două laterale și unul posterior) ce se formează în regiunea perimezencefalică (fig. 3.30): - deschise când hipodensitățile perimezencefalice sunt prezente la nivelul celor trei brațe; - parțial închise când una sau două brațe sunt obliterate; - complet închise când cele trei brațe nu sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cordului. Aortografia reprezintă o explorare fundamentală în elaborarea unor strategii operatorii complexe și pentru evitarea descoperirii intraoperatorii a unor anomalii morfofuncționale care pot fi urmate de complicații fatale. Pentru pacienții cu afecțiuni aortice extensive trebuie obținute proiecții radiografice anteroposterioare, oblic laterale stângi și laterale ale aortei, iar substanța de contrast se injectează prin cateterul plasat imediat deasupra valvei aortice. Pentru informații privind marile vase se face o a doua injectare de substanță de contrast în regiunea emergenței trunchiului brahiocefalic. La pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
în 3D CRT, respectiv fluența iradierii (IMRT). Obiectivul este optimizarea dozei în volumul țintă (PTV: 95-105% în 3DCRT, 90-107% în IMRT) și în organele la risc. În cancerul de pancreas se utilizează tehnica cu 4 câmpuri: AP/PA și 2 laterale (LL) sau 2 fascicule oblice cu filtre pană, în funcție de dozimetrie. Planul de iradiere 3D cu utilizarea a 4-6 fascicule non-coplanare oferă avantaje dozimetrice, în special în respectarea reducerii iradierii renale [70,71]. Prin reconstrucție 3D se optimizează și se vizualizează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
acesta apare în același teritoriu coronarian sau la distanță, în zona opusă electric; 3. tulburările de conducere intraventriculare sunt deosebit de importante. BRD și HAS nu maschează semnele directe de IMA. BRS maschează infarctele inferior și anterior, uneori și pe cele laterale. Semnele ECG care sugerează un IMA în condițiile existenței unui BRS sunt: a. prezența sau apariția unei unde Q în cel puțin două din derivațiile laterale D1, aVL, V5, V6; b. undă R regresivă în amplitudine de la V1 la V4
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
metafizic ca fiind distinctă de lucrul însuși. În limbajul actual, entitate este un construct metaforic. Circulă cu sensul de aspect al existenței, delimitat ca întindere, conținut, sens. Este utilizat în lingvistică, în medicină, în științele sociale etc. Termenii aparținând ariei laterale cunosc numeroase respecializări în limbajele din sfera sociologiei (biosociologie, burghezie, câmp ideologic, comunism, socialism, dictatura proletariatului, existență, lume, psihologie, știință politică, țărănime etc.), a antropologiei (antropologie politică, antropologie socială și culturală), psihologiei (atenție, atitudine, emoție, empatie, pedagogie socială), lingvisticii (propoziție
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]