554 matches
-
infecțiile puternice pe frunzele ce cireș. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și combaterea chimică, prin tratamente cu zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide. 9.6.5.Monilioza sau putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poartă pernuțe cu spori, ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecție ce se manifestă pe fructele mature. Frunzele ofilite și uscate rămân atârnate pe pomi până toamna sau chiar în timpul iernii. Pe fructele în pârgă sau cele mature, alături de Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey se găsește și Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey. La atacul pe fructe, după Victoria {uta și col. (1974), cele mai rezistente soiuri de vișin sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Ilva nouă; iar de cireș: Jubileu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
antipasiv, ceea ce presupune, indirect, că pasivul și antipasivul sunt mecanisme complementare; dacă pasivul este definit prin raportare la agent și pacient, reprezentând deci promovarea pacientului și marginalizarea agentului, atunci nu există pasiv în limbile ergative. Palmer analizează definiția pasivului (foarte laxă) dată de Shibatani (1985)64: pasivul reprezintă defocalizarea agentului. În această accepție, există pasiv în unele limbi ergative, de exemplu în eschimosă; dacă apar asemenea trăsături, limba are și caracteristici de tip acuzativ. Palmer (2007 [1994]: 172) derivă din ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din poziția de secundar în poziția de oblic. Deși, de obicei, pasivul apare în limbi acuzative, iar antipasivul, în limbi ergative, Dixon (1994: 149−152) înregistrează limbi preponderent ergative în care există, conform definiției adoptate de acest autor − nu la fel de laxă precum cea formulată de Shibatani −, atât pasiv, cât și antipasiv: kuku-yalanji, diyari, mam, eschimosă, dyirbal, quiché. Spreng (2000) observă că pasivul a fost un subiect neglijat pentru limbile ergative, în care există, de obicei, un proces de detranzitivizare considerat ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
chamorro; poate indica un pacient partitiv, în eschimosă; indică topicalitatea agentului sau e folosit dacă pacientul este generic, în warrungu; are funcție de încorporare, cu pacient generic în mam. Ca și în cazul pasivului, Palmer (2007 [1994]: 186) adoptă o definiție laxă a mecanismului, preluată de la Shibatani (1985): funcția de bază a antipasivului este defocalizarea pacientului. Polinskaja și Nedjalkov (1987: 247) analizează relația dintre construcția ergativă, cea pasivă și cea antipasivă: atât în construcția ergativă, cât și în cea antipasivă, NP (DP
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trebuie nuanțat: construcțiile din engleză, din franceză și din română analizate aici nu corespund tuturor criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească o construcție antipasivă, dar există limbi acuzative în care toate aceste criterii sunt îndeplinite. Dacă se adoptă definiția laxă a antipasivului ca defocalizare a pacientului, toate structurile discutate sunt antipasive. Există însă și cercetători care resping total ideea existenței antipasivului în limbile acuzative: Bok-Bennema (1991)75, Coyos (2003). 7. EVOLUȚIA SISTEMELOR LINGVISTICE Nimeni nu se mai îndoiește de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reproșează celor două autoare faptul că nu explică de ce inacuzativele și reflexivele, care au o istorie derivativă atât de diferită, au aceeași morfologie. Și Sorace (2004: 246−248) consideră că regulile formulate de Levin și Rappaport Hovav (1995) sunt prea laxe. Modelul proiecționist nu poate explica variațiile fără a presupune existența unor intrări lexicale duble și a unor reguli care schimbă clasa de bază a unui verb. În plus, modelul propus de Levin și Rappaport Hovav nu explică ce clase sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
granițele țării, uneori, după ce ai pierdut dreptul de a te Întoarce! Și-apoi, un scriitor adevărat este dator să integreze În spiritul său tot ce ține de umanitate, lărgind astfel, la modul efectiv, acest concept cam prea des și prea lax Întrebuințat azi. Pentru acest motiv - și nu numai pentru acesta! -, am Întârziat În aceste pagini autobiografice asupra acelor „elemente” ale psihozei În cariera mea. (De cele ale „prostiei” toată lumea va fi de acord că era inutil să dau exemple, nimeni
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Lamparia. Dintr-o sumă de asemenea "fragmente" laconice se constituie un adevărat breviar estetic, în care problemele artei sunt privite din cele mai diverse perspective, în multiplicitatea lor caleidoscopică. Rețin, minumum minimorum, meditațiile asupra geniului, motiv recurent, poate chiar prea lax interpretat. Mult iubitor de paradox (consubstanțial gândirii dense și artei înseși), Lamparia crede că gloria e moartea geniului și viața mediocrității. Just, nu anormalitatea este rădăcina geniului, ci mai degrabă sănătatea perfectă. "Secretul geniului: dragostea". Și nu numai atât. Goethe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de organele maghiare în perioada interbelică, a avut loc în ianuarie 1937. Tot șapte persoane, și tot pentru activitate informativă în „beneficiul” Micii Înțelegeri, au fost condamnate la un total de 41 de ani închisoare: Janos Fanagy Pal (9 ani), Lax Kalman (7 ani), Imre Toplo (6 ani), Ciordas Kalman (6 ani), Iosif Juhasz (6 ani), Lajos Mendek (4 ani) și Kiss Gyula (3 ani). La finalul anului 1937, în închisorile din Ungaria se aflau 17 persoane judecate și condamnate pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al așteptării pe ceas?! să încep cu lucrurile, să socotesc pereții să nu scadă la întîmplare, Urmuz, că n-ai reținut inițiativele specifice, persoanele se multiplică în amintiri, din ele blindajele vestimentare, moi în cazul femeilor, cu gîndurile momentelor sociale laxe, braț molatic ca gîndirea unui împărat poet, nu ridic bine nici poezia ta de început, cînd se va închide spațiul ciudatei activități vitale cu memorie! mă scot soldatul în termen la jandarmi și gardianul gării, că lucrul lumii a cuprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit adevărate Romanii populare, care vor deveni, cu timpul, țări românești în evul mediu timpuriu" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Raveica, Știrbăț și Negru ce hermeneutică făceau și unde ajungeau vizavi de programele și documentele de partid și stat. Discursurile erau savuroase și se lăsau cu hohote de râs. Ca să fiu sincer, în perioada aceea au fost și momente foarte laxe. Nu am simțit îndoctrinare, pentru că era și un complex al activiștilor plătiți de Comitetul județean față de noi, profesioniștii. Era o complicitate partinico-academică în care noi între noi comentam documentele de partid și beneficiam și de alte privilegii. Prim-secretarului îi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Discuția era axată tocmai pe pregătirea căminelor studenților care se întorceau din vacanța din februarie de după sesiune. Știind ce se putea întâmpla, am avut gura "spurcată", am solicitat ca planul de măsuri de economisire a energiei să fie aplicat mai lax, mai diferențiat, pentru că studenții vin cu mâncare, cu băutură și se creează o anumită stare de spirit. Propunerea mea era ca măsurile să fie aplicate cu toleranță după câteva zile de la venirea lor. S.B.: Nu poți să-i primești cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
corporației trebuie urmate în detaliu. Competiția este considerată avantajoasă în culturile cu EI scăzută și nefavorabilă în celelalte. Sistemul bugetar este flexibil în culturile cu EI slabă, dar inflexibil în culturile cu EI puternică. La fel, sistemul de control este lax, relaxat în culturile cu EI scăzută, dar rigid, strîns în cele cu EI crescută. Riscul este asumat în culturile cu EI modestă, dar evitat în culturile cu EI puternică. Agresivitatea este evitată sau neacceptată în culturile cu EI scăzută, în timp ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
excesivă prearticulatorie a aerului, cu umflarea obrajilor determină un p neclar și poate fi corectată demonstrând logopatului lipsa acumulării aerului la acest nivel sau menținând cu fermitate obrajii lipiți de arcadele dentare cu ajutorul degetelor de la ambele mâini. - Dezocluzia largă și laxă bilabială determină un p ultrasurd ce poate fi corectat explicându-se tensionarea mai fermă a orbicularului buzelor, ce trebuie lipit de arcadele dentare, și micșorarea spațiului ocluziv bilabial. - Parazitarea fonemului p de vocala î devine evidentă în grupurile biconsonantice urmat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Estomparea sunetului s se datorează formării necorespunzătoare a canalului fricativ: fie prea larg, cu pierderi de aer pe marginile limbii, fie prea strâmt printr-o presare prea puternică a limbii pe incisivi, lipsei ocluziei spațiilor interdentale printr-o poziție prea laxă a buzelor sau ocluziei parțile labiale. Distanța dintre maxilare se corectează cu o baghetă subțire î1mm) din lemn, iar prin gestică se explică poziția limbii în formarea canalului constrictorimpermeabilitatea la nivelul marginilor laterale ale limbii și cum trebuie să țină
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se află trunchiul venos brahiocefalic și timusul. Tot anterior, dar mai jos, se găsește aorta ascendentă și porțiunea inițială a crosei aortei. Posterior de trahee se află esofagul, cu care are un raport nemijlocit, existând însă un plan de clivaj lax, care permite separarea chirurgicală a celor două structuri anatomice. Spre dreapta se află vena cavă superioară și către inferior crosa venei azygos. În partea stângă traheea vine în raport cu crosa aortei, artera carotidă comună stângă, nervul recurent și pleura mediastinală. De-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și restul lumii, pare a spune, orgolios, eroul caragialean; eu - mai Întâi - și apoi restul lumii sau, mai exact, eu În centrul lumii. Primo mihi! Personajul lui Caragiale nu crede În destin, dar acuză fatalitatea; se consideră onorabil, dar aplică lax principiile etice și normele sociale. Practică necenzurat compromisul, urmărește interesul personal și- i place să creadă că suferă din iubire. Personajul comediei și schiței caragialiene nu manifestă sensibilitate pentru transcendent și nu cunoaște alt plan ontologic În afara celui social. Cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
care circulația sanguină venoasă este încetinită (saculele valvulelor, sinusurile venoase ale solearilor) sub formă de tromboză de depunere sau tromboză de coagulare; trombușii neaderenți sunt roșii, alcătuiți predominant din eritrocite înglobate în rețea de fibrină, puține trombocite și sunt mai lacși, în timp ce trombușii albi, aderenți sunt alcătuiți predominant din agregate trombocitare, fibrină și puține hematii [6,7]. Creșterea trombusului se face prin suprapunere succesivă (apoziție) de trombi roși și trombi albi la suprafață prezentând striațiuni (liniile Zahn). Creșterea trombusului se face
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
remarcat faptul că herniile post-traumatice nu au sac herniar, deoarece peritoneul a fost rupt, aceste hernii fiind numite și hernii diafragmatice false (hernia spuria) [56]. Absența totală a aderențelor între viscerele herniate și cele toracice sau prezența doar a aderențelor laxe, poate fi explicată prin mișcarea permanentă a viscerelor toracale și a celor abdominale migrate în torace. Este posibil ca aceasta să explice și toleranța bună a modificărilor importante care se pot produce. La angajarea stomacului într-o hernie diafragmatică posttraumatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
din torace, fie împinse în abdomen, pe măsura eliberării lor din aderențele dezvoltate între ele și breșa frenică, pleura parietală și viscerele toracice [52, 56, 69]. Întrucât în herniile diafragmatice posttraumatice cronice, absența sacului herniar, conduce la dezvoltarea de aderențe (laxe sau fibroase) între viscerele abdominale și cele toracice, reintegrarea în cavitatea peritoneală a viscerelor herniate în torace întâmpină dificultăți determinate de intensitatea procesului aderențial. Regulile ce trebuiesc respectate în cursul acestui timp operator și artificiile de tehnică la care se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
mărire a breșei frenice să se poată readuce viscerele în siguranță în abdomen. În herniile recente sau precoce cu angajare viscerală voluminoasă supradiafragmatic poate fi tentat abordul laparoscopic; deși aderențele în aceste hernii pot să nu existe sau să fie laxe, toracoscopia păstrează riscul incapacității explorării cavității abdominale [1, 2]. În herniile tardive cu un volum mare de viscere supradiafragmatic, datorită imposibilității cavității peritoneale de a le mai prelua (aceasta micșo-rându-și volumul în timp), este contraindicată chirurgia miniminvazivă în tratamentul chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
completează cu explorarea defectului diafragmatic și se caută eventuale malformații asociate abdominale. Existența sacului herniar împiedică apariția aderențelor între viscerele herniate și structurile toracice de vecinătate, însă se formează aderențe între sac și aceste formațiuni anatomice (care sunt în majoritate laxe și ușor de secționat). La cazurile congenitale cu hernie Morgagni-Larrey nu au fost necesare artificii tehnice de creștere a capacității cavității abdominale, care să primească organele herniate. Conduita față de sacul herniar Este recomandată rezecția sacului herniar. Aceasta este posibilă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
lobi [113]. La urcarea în torace se poate produce bascula ficatului, prin rotirea acestuia în jurul axului transversal. Personal am observat cum herniile pluri-viscerale sunt mult mai bine reprezentate decât cele univiscerale, mai ales în cazul herniilor Bochdaleck. Aderențele au fost laxe și dezvoltate cel mai frecvent între organele herniate și plămân, dar și la sacul herniar [4, 5]. Malformațiile asociate sunt foarte frecvente și unele dintre ele de o gravitate deosebită (făcând uneori imposibilă supraviețuirea). Ascensiunea organelor abdominale în cavitatea toracică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]