363 matches
-
cu o cetate medievală în flăcări. Ce-o fi leanca aceea, nu am văzut-o niciodată? o întrebă pe sora mai mare. Leanca nu e nimic. Ce te-a apucat? Când săriți coarda, nu cântați voi mereu că arde, arde leanca? Fraier mai ești! E un joc. Ai înțeles? Da; am înțeles; e un joc cu focul... Dacă aș deprinde cât de cât meșteșugul penelului, ce veritabilă pictură naivă aș crea, gândi septuagenarul Bidaru, o leancă existentă numai în imaginația mea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
voi mereu că arde, arde leanca? Fraier mai ești! E un joc. Ai înțeles? Da; am înțeles; e un joc cu focul... Dacă aș deprinde cât de cât meșteșugul penelului, ce veritabilă pictură naivă aș crea, gândi septuagenarul Bidaru, o leancă existentă numai în imaginația mea de copil ca o piramidă arzând cu flăcări zvăpăiate, cu un foc jucăuș în centrul tribului deasupra căruia incașii își frigeau copanele de bizon; în jurul lui o mulțime de copii, veseli și neștiutori; strânși de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
veseli și neștiutori; strânși de mâini, sar și țopăie până la extenuare. Ce frumos tablou!... Numai copii, naivi, nevinovați, exaltați și vioi zburdând odată cu flăcările ce se reflectă în bujorii din obrajii lor!...". Cu gândul la tabloul în centrul căruia ardea leanca, simți cum cineva îi ia încet cartea de care uitase... tot ca prin vis, un îndemn abia șoptit pe care în ultimul timp îl auzise de multe ori: Dormi! Nu te deranja! Nu dormeam. Mă gândeam la ceva... La ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Prin spiritism? Pe aceeași pagină mai scrie că "moș Costachi Bunu este trecut astăzi dincolo de nouăzeci de ani vîrstă", dar acesta încă nu avea 85 de ani, cînd a murit, la 6 februarie 1965! Apoi e pus la rînd Dumitru Leancă, despre care scrie autorul: "M-am înțeles îndelung, în ciuda anilor săi grei, și care nu pregeta să-ți povestească întîmplări din copilăria cuconașului Mihăiță un băiet tare năzdrăvan cum spune el într-o frumoasă vorbire moldovenească care "hălăduia pi coclauri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ce a venit vremea de s-a înstrăinat de aste meleaguri... Atunci rareori mai dădea pe-acasă... Iar cînd venea, părea istovit, tăcut și îngîndurat..."59 Cu atîtea amănunte așa de variate, autorul vrea să ne lase impresia că Dumitru Leancă copilărise cu Eminescu, însă registrul de stare civilă și de astă dată ne precizează că acest bîtrîn nu se născuse mai devreme de 10 sept. 1882 și prin urmare nu numai că nu-i cunoscuse direct copilăria poetului, dar nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iosef, Dr., 97 Kiriac, I.. Dr., 267 Kirițescu, Costin, C., 115 Kremnitz, Mite, 219, 220 L Lacul cîntat de poet, 34, 209, 250 Lăzăreanu, Ion, pădurar, 147, 150, 151, 153, 154, 183 Lăzăreanu, Ilie, fiu, 147, 150, 151, 153, 183 Leancă, Dumitru, 37 Leca, Casian, 245, 246, 249, 259 Leda, pseudonimul Casandrei, 12, 168 M Maiorescu, Titu, 9, 10, 11, 17, 18, 21, 159, 178, 180, 194, 198, 200, 211, 223, 224, 225, 229, 230, 231, 232, 233, 235, 236, 237
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Razanu și Manoli Roibu. Nu era acasă nici Harietta (care îngrijise, totuși, de bătrân) nici Nicu, cel atât de suferind? ! Mai în jos, la actul de deces al Ralucăi Eminovici, datat 15 august 1876, martori sunt Ioan Razanu și Const. Leancă. (Toate actele, la Augustin Z.N.Pop: „Contribuții documentare...”,p. 93 squ). Rezultă că este o regulă și iată unde era nevoie de mintea plină de coduri de legi a juristului. În loc să ne spună că, să zicem, potrivit cutărei legi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Raul Grigorașcu insultat grav de dumnezeu mami și palme cafinè central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetaț urgent faptu." O metodă adiacentă este stenografierea dialogului de judecătorie (metoda Courteline după H. Monnier și Les Tribunaux Comiques de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de delicii (diversificate uneori prin dialectalism) în împiedicarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de delicii (diversificate uneori prin dialectalism) în împiedicarea la limbă a bețivilor: "- Eș' du'ce 'ne Iancule
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de delicii (diversificate uneori prin dialectalism) în împiedicarea la limbă a bețivilor: "- Eș' du'ce 'ne Iancule! - Sîn' tu'tă, Co
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întocmit de Marta Petreu în studiul Filosofia lui Caragiale. Instrumentarul logicii aristotelice este util autoarei pentru a dovedi că diferitele specii de paralogisme in dictione, de tipul celor amintite deja, săvârșite involuntar din cauza lipsei de instruire (de exemplu, de reclamanta Leanca din Justiție), din semidoctism (cum e cazul "pedagogului de școală nouă") sau deliberat de către un "eristician"122 precum Mitică, pot explica mecanismele de producere a comicului de limbaj caragialian 123. Încercănd să răspundă la întrebarea "a fost sau nu Caragiale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]