360 matches
-
plantă la brâu sau În buzunar. Insecte În urechi: Dacă intră o insectă În ureche, aceasta se Îndepărtează prin umplerea urechii cu untdelemn călduț, până când insecta iese la suprafață. În caz de vierme În ureche, se turna zeamă de oleandru (leandru) zdrobit, cu puțină apă. Când cineva avea apă În ureche după Înot sau baie, se Înclina capul și se bătea peste ureche. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Dureri de urechi Pentru alinarea durerilor, cel mai bun mijloc casnic este
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
I. Arteni de la spitalul Ungheni-Iași, Constantin Ene din BogheniFălciu, C. Georgescu Obrejița, dr. Hrist C. Vlasie („Din nevoile satelor"). C. Alexandrache din Constanța, P. Andreescu de la Iași. Cu poezie erau prezenți: I. Mihail, Gh.V.Butnaru, C.I. Postolache, Gh.N. Jacotă, I.Leandru, Octavian D. Șendrea, Val 72 Al. Popa, G. Alexandrache Coroana Constanța, Remus Vernea („Cântece din Ardeal"), V.C. Băcuța („Nătâng”) George Tutoveanu, Gh. Filiche ș.a. „De vorbă cu George Tutoveanu" (iunie 1932) își intitula G.M. Delabăsești interviul luat poetului: Ce părere
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
e atâta dragoste în aer. Chiar m-am gândit prima dată când am ajuns acolo că e păcat să mergi în Sicilia și să nu fii îndrăgostit, nu conteză de cine sau de ce, pentru că asta se simte pretutindeni, în mirosul leandrilor, în ochii oamenilor când se plimbă seara în piața din Taormina, în strecuratul unei șopârle pe o piatră la soare, ziua. Undeva, pe un zid la Stromboli, cineva scrisese cu vopsea albastră: a Stromboli, amore e gechi 6... Dolce far
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
lăsasem convinsă cu una cu două că leguma aceea ar fi putut oferi și altceva decât ceea ce știam. Las ceapa să se odihnească în legea ei pe tarabă și iau drumul care se deschide în față, făcându-și loc printre leandrii roz pe o parte a străzii, albi de cealaltă parte, ca să se oprească, apoi, peste Podul Nou dinaintea templului lui Apolo. Drumul ezită și se împarte între o străduță cu tarabe colorate, cu fuste indiene și genți Burberrey din acelea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Chiesa e Monastero delle Vergini Teatine dell'Immacolata Concezione, la Chiesa di Santa Marta e la Chiesa di Sant'Agata di Scorruggi delle Mura. De oriunde îl privești, de sus de la coada leilor împietriți care îl străjuiesc, de jos de sub leandri sau de mai departe, de lângă chioșcul de ziare, Teatro Massimo îți cântă. Îți cântă ce vrei și după cum îți sunt inima și privirea îndreptate: spre trecut sau spre ce-o fi să vină. Cu mine era mai complicat, căram trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
viguros, încărcat de autenticitate, au amintirile din temnița de la Seghedin, publicate în „Tribuna” sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
continuitate, nici substanță. Articole de estetică ori consacrate unor opere aparținând literaturii, artelor plastice și muzicii, îndeosebi străine, scriu frecvent profesorii Petru V. Gâdei și Matei Fotino (cu preferințe pentru literatura americană) și doctorul I. Duscian, ce iscălește uneori și Leandru, lor alăturându-li-se, din octombrie 1923, elevul Mircea Eliade, care folosește și pseudonimele Silviu Nicoară și M. Gheorghe. Elev este și Al. Dima, prezent aici în 1922, cu un articol despre simbolism. De consemnat, în 1923, și Glosă pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
, cotidian apărut la București de la începutul lunii aprilie 1877 până în martie 1878. În numărul 22, din 27 aprilie, își începe colaborarea Al. Macedonski, sub semnătura Leandru, cu povestea orientală Așa să fac banii. Este posibil ca Macedonski să fi scris articole politice și mai înainte, nu însă în primele numere, ci doar după 12 aprilie, când, într-o notă, era criticat pentru o poezie din „Telegraful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
Suceava - 1943, Suceava), poet. A făcut liceul la Suceava, absolvit în 1900, și studii superioare (neterminate) la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911. Repere bibliografice: N. Moscaliuc, I. Pânzaru, Scriitori bucovineni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio, E. Serea, Silver sau Sirius. Către sfârșitul vieții și-a reluat activitatea de critic literar, întreruptă aproape două decenii, alcătuind câteva monografii despre scriitorii și artiștii pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]