8,145 matches
-
Apreciez că romancierul și-a revărsat în această carte mai toate acumulările teoretice despre literatura viabilă (n-am să mai scriu veridică!), dar și dezbaterea ca modalitate de întreținere a unui interes sporit în lectura prestabilită. Este el, Nicolae Pârvulescu, lector in fabula? 5. Nicolae Radu (Franța) Într-o împrejurare memorabilă, dedicată Mitropolitului Bartolomeu Anania, trecut la cele veșnice în luna februarie a anului 2011, profesorul dr. Ion Soare mi-a înmânat, la Râmnicu Vâlcea, în luna mai, un volum de
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
nu atât misterioasă, cât disipată într-o multitudine de imagini, nici măcar convergente. Între „arhicanalia” din supărările lui Eminescu și modelul moral și intelectual din amintirile lui Goga, de la caraghiosul meschin din romanul lui C. Stere la „nenea Iancu” din conștiința lectorului comun, profilul omului Caragiale acoperă o gamă (mult prea) largă de ipostaze și înfățișări. Iată de ce este binevenită inițiativa profesorului Ștefan Cazimir de a reedita, într-o versiune adăugită, ediția din 1972 a antologiei Amintiri despre Caragiale, apariție despre care
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
se constituie, astfel, într-o avanpremieră a unei (posibile) noi biografii a clasicului, care să însoțească, firesc, noua înțelegere a operei sale. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda relevanței ei istorico-literare, antologia este una ușor de folosit și de către lectorul neprofesionist. Textele sunt așezate în ordinea alfabetică a numelor autorilor, ca într-un dicționar, ceea ce înseamnă că volumul poate fi lecturat, dar și numai consultat. Mărturiile despre Caragiale sunt însoțite, ca aparat critic, de tabelul cronologic clasic (provenind din Viața
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
Luminița Voina-Răuț Luminița Voina-Răuț: Dragă Oana Ursache, știu că ești originară din Gura Humorului. Spune-mi și mie, cum a ajuns o humoreancă să fie lector de limba română în Spania? Mi se pare extraordinar parcursul tău: ai fost inițial profesoară de literatură comparată la Universitatea din Suceava, apoi primul lector de română din Spania (la Universitatea din Alicante, între 2008-2010), iar din noiembrie 2011 ești
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
originară din Gura Humorului. Spune-mi și mie, cum a ajuns o humoreancă să fie lector de limba română în Spania? Mi se pare extraordinar parcursul tău: ai fost inițial profesoară de literatură comparată la Universitatea din Suceava, apoi primul lector de română din Spania (la Universitatea din Alicante, între 2008-2010), iar din noiembrie 2011 ești lector la una dintre cele mai importante universități spaniole, Universitatea din Granada. Oana Ursache: Răspunsul pe care îl voi da e o confesiune: îmi amintesc
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
de limba română în Spania? Mi se pare extraordinar parcursul tău: ai fost inițial profesoară de literatură comparată la Universitatea din Suceava, apoi primul lector de română din Spania (la Universitatea din Alicante, între 2008-2010), iar din noiembrie 2011 ești lector la una dintre cele mai importante universități spaniole, Universitatea din Granada. Oana Ursache: Răspunsul pe care îl voi da e o confesiune: îmi amintesc de un mare profesor de-al meu din facultate, Mihail Iordache, era primul decan al proaspăt-reînființatei
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
de concurs. Iar singurul lectorat care era interesant era cel de la Alicante. Mai era și pe malul mării, tentație greu de rezistat. M-am înscris la concursul Institutului Limbii Române, fără să știu prea bine ce are de făcut un lector în străinătate. La Alicante câteva luni m-am tot minunat: cu lentoarea lor de mediteraneeni încetiniți de călduri neverosimile, cu limba, cu obiceiurile, cu gastronomia, umorul (adesea absurd), cu interminabilele întârzieri la reuniuni, cu gălăgia izvorâtă dintr-o prea mare
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
prins din mers metodologii și modele care se elaborau pe măsură ce se apropia data examenului. Apoi, anul următor am organizat un congres despre traduceri. Abia în 2011, când s-a înființat lectoratul din Granada, am fost cu adevărat pregătită să fiu lector de limbă română în străinătate. Alicante a fost purgatoriul meu. L.V.R.: Ce înseamnă pentru exportul limbii și culturii române instituția lectoratelor de limbă română? O.U.: Cele 46 de lectorate pe care România le are deschise în lume înseamnă tot
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
române? O.U.: Cu toții suntem în materie de export cultural niște Hașdei, vorba lui Iordache. Noi mai mici, Patapievici și toți colaboratorii lui mai mari. Dar trebuie să ne ducem până la capăt... treaba. Caut de ceva vreme o definiție pentru lectorul oricărei limbi străine: în afara normei sale didactice (pe care orice profesor trebuie să o facă), lectorul este un arts and cultural manager. Dar nefiind diplomat, nici ambasador cultural și nici consilier cultural. Lectorul român este, în primul rând, profesor. Am
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
mai mici, Patapievici și toți colaboratorii lui mai mari. Dar trebuie să ne ducem până la capăt... treaba. Caut de ceva vreme o definiție pentru lectorul oricărei limbi străine: în afara normei sale didactice (pe care orice profesor trebuie să o facă), lectorul este un arts and cultural manager. Dar nefiind diplomat, nici ambasador cultural și nici consilier cultural. Lectorul român este, în primul rând, profesor. Am întâlnit zilele trecute termenul de agitator cultural, și îmi place fantastic de mult. Exact asta suntem
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
Caut de ceva vreme o definiție pentru lectorul oricărei limbi străine: în afara normei sale didactice (pe care orice profesor trebuie să o facă), lectorul este un arts and cultural manager. Dar nefiind diplomat, nici ambasador cultural și nici consilier cultural. Lectorul român este, în primul rând, profesor. Am întâlnit zilele trecute termenul de agitator cultural, și îmi place fantastic de mult. Exact asta suntem noi: niște agitatori culturali! Trebuie să întreținem treaz în jurul nostru, în universitățile care ne găzduiesc, un interes
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
Institutul Limbii Române care ne soluționează problemele - care nu sunt nici puține, nici simple. Mai înseamnă și oferta de cursuri de limbă și literatură română, examenul oficial pe care îl organizăm în fiecare an și la Granada. Spiritual, lectoratul înseamnă... lectorul, prezent la mai toate congresele, conferințele și lansările de carte pe care le organizează facultățile mele (de Litere și de Traducere). Pentru studenții mei de aici, lectoratul și România sunt eu. Nu vreau să ți se pară lipsă de modestie
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
în cronica pe care o dedică volumului - procesul constitutiv al originalității în opera literară, se identifică - sau, mai bine zis, își dezvăluie propria identitate -, în actul critic. Nu critică de identificare, prin urmare, cum poate ar fi tentați să creadă lectorii grăbiți, ci empatie profundă, în consecuția lui Tudor Vianu, a gândirii critice cu creativitatea artistică. Analitic, mai curând decât normativ, și dezambiguizator, mai curând decât „eseistic”, Mircea Martin nu refuză, totuși, gestul de autoritate și nici imaginația ideilor. Totul, cu
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
Mircea Martin nu refuză, totuși, gestul de autoritate și nici imaginația ideilor. Totul, cu o măsură, o temperanță și o responsabilitate venind deopotrivă din cultura vastă, temeinic însușită, și din temperament. Ediția a II-a a Identificări-lor mai pune în fața lectorului de azi o întrebare pertinentă: cum ne raportăm la anumite idei și atitudini critice din perioada comunistă, după ce contextul în care au fost formulate a dispărut? Sugestive, în acest sens, mi se par studiile Mitul vechimii la G. Călinescu, și
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
C. Noica). Ele se raportau, atunci când au fost scrise, la crize și situații provocate de fostul regim: supralicitarea trecutului și a autohtonismului, reprimarea contestației, ocultarea gândirii nemarxiste. Dispărând contextele care le-au generat, subtextele lor nu mai spun prea multe lectorului. Însă textul criticului rămâne. E actuală discuția despre rolul imaginației istorice în critica lui Călinescu, despre tehnica „suprarealistă” a lui Bogza sau despre scriitorul-cobai ideologic. Adică analiza substanțială a „pivnițelor” operei literare, într-un sistem de valori critice, nu politice
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
un autor din Est, este o utopie din punct de vedere financiar pentru că, chiar și în cazul unei cărți de succes, acest succes ar fi greu de comparat cu vânzările la Vargas Llosa sau Paul Auster, de exemplu. Ai fost lector de limba spaniolă la Universitatea Ovidius din Constanța timp de patru ani . Ai ales Constanța sau a fost o întâmplare? A fost o întâmplare fericită. După ce am susținut doctoratul `n Literatură Comparată la Universidad de Deusto, la Bilbao, o universitate
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
vedere: sărăcie cruntă - nu știam ce să mănânc, nu găseam mare lucru la piață -, lipsa de mijloace de învățământ, de manuale, de calculatoare... Dar această stupoare de la început n-a durat mult: în martie 1994 am câștigat un post de lector la Linz, în Austria. Până la urmă însă, am refuzat oferta. Eram deja bolnavă de „românism” și la fel de bolnavă am rămas. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru nebunia mea de a refuza două posturi în Occident ca să ajung și să rămân la voi
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
Pe lângă refacerea unității cronologice a textului maiorescian, editorii au adoptat o metodă filologică în egală măsură minuțioasă și transparentă de indicare a fluctuațiilor lingvistice. Fiecare trecere de la o limbă la alta este semnalată prompt, în pagină, printr-o notă, astfel încât lectorul este, simultan, în posesia conținutului, dar și a aspectului textului diaristic. Ceea ce, desigur, este în măsură să ne spună multe despre sinuozitățile umorilor criticului, ca și despre temperamentul său. Anticipez: jurnalul, în această primă ediție critică, ne sugerează relecturi ale
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
rol literar mai important decât cel îndeobște recunoscut, venind în imediata proximitate a discursurilor sale. Căci doar pe acestea din urmă (iar nu Criticele) le-a lucrat mai insistent. În fine, prezenta ediție este cu adevărat una critică, întrucât oferă lectorului profesionist, pe lângă traducerea românească a pasajelor scrise în limbi străine, și o a doua secțiune, dedicată exclusiv textului maiorescian, reprodus ca atare după manuscrisul caietelor, așa cum s-au păstrat ele până în zilele noastre. Alături de notele exasperant de detaliate (o singură
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
o singură eroare: Al. Parodi, din care traduce Caragiale, nu este scriitor italian, ci francez), de un masiv glosar, de un indice de nume și de unul de locuri, această secțiune completează instrumentele filologice pe care editorii le oferă prezumtivului lector. Nu cred că vreunul dintre căuzașii „despărțirii de Maiorescu” a citit vreodată cu atenție însemnările zilnice ale criticului, nici măcar în edițiile insuficiente de până acum. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu le (și ne) oferă, din fericire, șansa de a se
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
aerului condiționat s-a putut munci și ziua. "Cunosc o femeie din România care a avut o afacere din care s-a îmbogățit, acum vreo 15 ani, vânzând aparate de aer condiționat în Libia", a declarat pentru gândul Dan Lungu, lector la Facultatea de Sociologie de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.
Aerul condiţionat îi face pe români mai productivi la locul de muncă () [Corola-journal/Journalistic/25687_a_27012]
-
apărut scrierea și, totodată, să ilumineze raporturile dintre junimiști și cărturarii Blajului, care n-au stat mereu sub semnul fabuloasei formule a entuziasmului eminescian („mica Romă”). Ioan Chindriș și Niculina Iacob pun, astfel, la dispoziția cercetătorului și, de ce nu?, a lectorului curios un document prețios de istorie literară. „Detractorii”, nu-i un secret, fac parte din receptarea unui scriitor, iar receptarea lui Mihai Eminescu, mai mult, poate, decât a oricărui alt poet - după cum a demonstrat Iulian Costache în Eminescu. Negocierea unei
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
e ca sunetul de clopoțel iscînd liturghia, care poate fi întreruptă numai prin formule solemne, de o strictețe ce nu cunoaște abateri: cînd lectura plictisește, auditoriul poate protesta prin „faul!, faul!” (admonestare germană a leneviei în intonație și idei). Cînd lectorul este întrerupt de obrăznicia sălii, unul din corifei intervine cu formula imnică porco!, porco!, (modificare a latinescului porro, porro, „mai departe, mai departe“), îndemn ca lectura să fie reluată. Cînd cuvintele nu ajung, gesturile simbolice se impun: Pogor își pune
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
diferit descoperim în ultimul volum al poetului care a impus, într-o epocă literară dominată de lirismul abstract și metafizic stănescian, un program al ironiei, al parabolei minim codificate și al deschiderii maxime către cititor. Unde Nichita Stănescu își cîștigă lectorul și prin doza de ininteligibil și non-rezumabil a poemelor sale (a le repovesti, critic literar fiind, e a avea umor involuntar), Marin Sorescu și-l apropie prin transparența constituirii și utilizării simbolurilor, prin expunerea articulațiilor textului și - la limită - prin
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
în vederea ocupării posturilor didactice și de cercetare vacante, posturi blocate începând cu anul 2009, decizie care a condus în ultimii trei ani la un deficit de cadre didactice titulare de 42,76%. Pot fi ocupate posturile vacante de: asistent universitar, lector universitar/șef de lucrări, conferențiar universitar, profesor universitar, asistent cercetare, cercetător științific, cercetător științific gradul III, cercetător științific gradul II și cercetător științific gradul I. "Ocuparea celor 2.381 de posturi se face în condițiile legii și cu încadrarea în
Circa 2 000 de posturi din învățământul superior au fost deblocate () [Corola-journal/Journalistic/22687_a_24012]