396 matches
-
a mai ține seama la copaci, la stânci sau gropi. Înfricoșat el gonea cu o iuțeală amețitoare, iar stăpânul său, în culmea furiei, striga și-l lovea cu pumnii, nefăcând cu aceasta decât să-i intețească fuga. După vreo trei leghe și mai bine de alergătură, un șanț adânc li se ivi în cale. Cal și călăreț au căzut în el și nu i-au găsit fundul așternut cu puf sau cu trandafiri. S-au lovit rău, dar au avut norocul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
manifestării iubirii libere. Erau însoțiți de o femeie frumoasă, ea ținea în mână o floarea-soarelui, din care respira adânc din când în când. Părea fascinată de povestea celor trei Philipi triogamici și vorbea numai despre iubitul ei de la mii de leghe distanță. Comunica cu el exclusiv pe calea undelor de câtăva vreme; celularul și laptopul, pe care le purta în geantă, erau singurele instrumente ale iubirii. Dar ce este iubirea altceva decât o încrucișare de unde calibrate pe aceeași frecvență și nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
A rămas singură pe punte, cu ochii pironiți în noapte. Barca a început să se miște lent către ultima ei destinație de a doua zi dimineață. Gândurile ei zburau deja la Santiago, ca și cum el ar fi deja la mii de leghe distanță cutreierând mările. Așa avea să și-l imagineze de-acum încolo. Gândurile lui și ale ei unite, concentrate în acele bilețele miraculoase de hârtie, crâmpoțite în cutele portofelului ei. Era o lumină neobișnuită pe mare, căci luna deja se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
atâta vreme cât animalele, și mai ales caii, sunt tratate În Franța Într-un mod nedemn din partea unui popor creștin; atâta vreme cât știința confortului, cât bricheta nemuritorului Fumade, cât cafetiera lui Lemare, cât covoarele deloc scumpe sunt lucruri necunoscute la numai șaizeci de leghe de Paris, este limpede că această absență generală a celor mai banale invenții datorate științei moderne vine din ignoranța În care Îi lăsăm să se afunde pe micii proprietari! Eleganța este În toate. Ei i se datorează pornirea unei națiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
destulă plăcere, dar, când începu să se întunece, soața mea refuză cu îndărătnicie să se culce în cort, aparent fără nici un motiv, dar cu o asemenea spaimă în privire că am renunțat să mai discut. Deslușise, la o jumătate de leghe de tabără, intrarea unei grote. Acolo avea să doarmă, și nu în altă parte. Să-mi petrec noaptea într-o peșteră din Atlas, să mă aflu în preajma hienelor, a leilor, a leoparzilor, poate chiar a dragonilor uriași despre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
după ce ascultase ceea ce Îi spusese Iguana. Uimirea ei sporea, deși credea că-și epuizase cu multă vreme În urmă capacitatea de a se mira. În cele din urmă șopti, mai mult pentru sine decît pentru Oberlus: - Să vîslești șapte sute de leghe Într-o barcă de opt metri și Împotriva curentului... Ești nebun! Iguana se opri din nou din treabă și arătă cu degetul spre bărbații care căutau combustibil ceva mai departe: - Ei or să vîslească, spuse. Și te asigur că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe marte în vremea în care acolo existau omuleți verzi și să iasă clipind din ochi la lumina strălucitoare a după-amiezii, să se gândească să intre în alt cinematograf și să piardă alte două ore navigând douăzeci de mii de leghe în submarinul căpitanului nemo, iar apoi să renunțe la idee pentru că se întâmplase ceva ciudat în oraș, acești bărbați și aceste femei care tot distribuie niște hârtiuțe pe care oamenii se opresc să le citească și apoi le pun în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
agresivă. Simt hibernarea ca o necesitate din ce În ce mai acută. El rabdă, zîmbește, e atît de sărac, Îi văd viața deșirîndu-se la margini ca pulovărul unui sfînt flamand. Nino, ce faci? Stau. Nino, ce faci? Fumez. Nino, ce faci? La douăzeci de leghe sub mări plînge un baobab. Între perne sînt o cloșcă Înfoiată. El Înoată acum În jurul unei epave. Își caută armata. Mănîncă puțin. E slab ca un adolescent. Din piatră În piatră bărbatul se cațără pe femeie. Din piatră În piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am păstrat, dorind să aflu misterul lor. Mă gândeam că la începutul școlii să i le arăt doamnei învățătoare. Am uitat însă de ele. Școala a început și doamna ne-a dat că temă să citim cartea „20.000 de leghe sub mări” de Jules Verne. Am împrumutat cartea de la bibliotecă și am început să o citesc. La un moment dat mi-am seama că lipsesc două file. Povestea mi se părea cunoscută. De asemeni și personajul Nemo. Bucuroasă, am scos
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
foarte limitată; abia ar putea ține minte numele provinciilor sale, iar măreția lui nu va folosi decît pentru a pune în evidență adevărata lui micime. Nu mărimea țării pe care o conduce îi conferă principelui gloria; și nu cele cîteva leghe de pămînt în plus îl vor face ilustru, căci așa, cei care posedă cele mai multe pogoane de pămînt ar trebui să fie cei mai stimați. Eroarea lui Machiavelli în privința gloriei cuceritorilor putea fi una generală, a timpului său, dar răutatea lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unui stat nu stă în întinderea lui, ci în numărul locuitorilor. Comparați Olanda cu Rusia. Prima, formată doar din insule mlăștinoase și aride, care se ridică din ocean, este o republică mică, ce nu măsoară mai mult de 48 de leghe în lungime și 40 în lățime. Dar acest mic stat e plin de nerv: un popor imens îl locuiește și acest popor meșteșugar este foarte puternic și foarte bogat. A scuturat jugul dominației spaniole, care era pe atunci monarhia cea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
viceconsulul francez Parrant semnala, în raportul menționat mai sus, că nici unul din râurile Moldovei nu este navigabil, în nici un sezon al anului. Excepție, continua Parrant, făcea Prutul, care era cel mai mare râu și care, pe o întindere de 140 leghe de la vărsare, ar oferi „câteva resurse” navigației. Siretul ar fi fost și el la fel de susceptibil acelorași avantaje. F. Sulzer considera că parte din râurile Principatelor Române pot fi făcute navigabile, iar parte din ele erau navigabile. În rândul acestora din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
porumb sau de grîu. Satele, aflate la mare distanță unele de altele, nu sînt, majoritatea, decît aglomerări de colibe". Această mizerie este un efect al războiului: "De la rîul Olt la București, țara este goală; este o cîmpie de treizeci de leghe, devastată de război și care, după aceasta, a rămas fără cultură ca și cum după cum spun valahii ar fi trebuit să fie mai curînd cîmp de luptă. Copacii care-1 acopereau au fost doborîți și arși; n-au mai rămas din ei decît
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între palat și colibe; cînd aspect de sat, cînd aspect de capitală. Iată Iașii și Bucureștii." Tema Bucureștilor ca un sat imens este reluată de Ubicini care-i schițează rapid planul: "De departe, Bucureștii par un imens sat de patru leghe împrejur, străbătut de cinci mari străzi care formează și principalele artere. Spațiul cuprins între aceste străzi, acoperit de grădini și de case, păstrează denumirea turcească de mahala și formează 86 de parohii, purtînd fiecare numele unei biserici. Contrastul între lux
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau să uimesc, cît mai ales să vă amintesc cîteva evidențe uitate. Străbătînd această cale, sînt sigur că v-ați întrebat: de ce va fi ajuns Freud să se intereseze de psihologia mulțimilor? Oare nu se află aceasta la mii de leghe distanță de preocupările lui de practician care vindecă nevrozele? Cu toate acestea, dacă ne gîndim mai bine, observăm că a ajuns aici în mod cît se poate de firesc, și asta din mai multe motive. Aceste preocupări îl obligă să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Putem astfel să ne întrebăm cum au procedat scriitorii realiști pentru a introduce în scrierile lor aceste discursuri anterioare. Pentru a argumenta ideea, vom lua două exemple aparent foarte diferite: Bouvard și Pécuchet de G. Flaubert* și 20 000 de leghe sub mări de J. Verne**. În primul rînd, aceste două lucrări au în comun același obiectiv, și anume cunoașterea enciclopedică, așa cum stau mărturie afirmațiile lui Hetzel și confidențele lui Flaubert: Scopul său este într-adevăr cel de a rezuma toate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fînului: palele cosite nu trebuiau răsfirate, ci doar întoarse; stogurile trebuiau să fie de formă conică, iar legăturile, făcute fără întîrziere, și pe loc [...]", p. 25); profesorul Aronnax, căpitanul Nemo și mai ales servitorul profesorului, Conseil, în 20 000 de leghe sub mări ("Avînd mereu de-a face cu savanții care trăiau cu noi în Jardin des Plantes, Conseil începuse să știe cîte ceva. Devenise un specialist foarte priceput în clasificările biologice [...]", p. 15); b) recurgerea la un program narativ de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
profite de primul prilej favorabil scopului său. Prilejul se ivi. Chiar în dimineața zilei hotărîte pentru vînătoare, Regele îi trimise vorbă că-l așteaptă la Scara Crinului. Să pomenim în treacăt cîteva cuvinte despre această uluitoare alcătuire arhitectonică. La patru leghe de Blois, la o leghe depărtare de cursul Loirei, în fundul unei văi foarte adînci, între smîrcuri întunecate și un codru de stejari bătrîni, departe de orice drum, se înălța un castel regal sau mai curînd din basme. Călătorul înmărmurit și-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scopului său. Prilejul se ivi. Chiar în dimineața zilei hotărîte pentru vînătoare, Regele îi trimise vorbă că-l așteaptă la Scara Crinului. Să pomenim în treacăt cîteva cuvinte despre această uluitoare alcătuire arhitectonică. La patru leghe de Blois, la o leghe depărtare de cursul Loirei, în fundul unei văi foarte adînci, între smîrcuri întunecate și un codru de stejari bătrîni, departe de orice drum, se înălța un castel regal sau mai curînd din basme. Călătorul înmărmurit și-ar putea închipui că vreun
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pămînturi nedesțelenite, așezate pe culmea platoului care desparte vadul rîului Cher de cel al rîului Indru către care duce și un drumeag pieziș, ce pornește de la Champy. Cîmpiile astea netede și nisipoase, care te întristează pe o întindere aproape de o leghe, întîlneau într-un pîlc de copaci drumul spre Saché, numele satului de care ține Frapesle. o descriere expresivă care traduce starea psihologică a personajului: (86) Acea dragoste nemărginită care îmi umplea inima, pe care n-o hrănea nimic altceva decît
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
obiectului în cauză: bineînțeles, o armă. La nivel local, în propoziții, există proceduri de facilitare a înțelegerii obiectelor-argument rămase necunoscute, cu ajutorul predicatelor cu rol de clarificare (de tip comparativ sau metaforic, cel mai adesea). Astfel, în Douăzeci de mii de leghe sub mări, unde Tema-titlu "moluște" lasă locul unei serii de obiecte din aceeași clasă: (2) Bucinii exotice din Senegal, cochilii fragile și albe cu două valve pe care o simplă adiere de vînt le-ar fi împrăștiat ca pe niște
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în (31) și (32), dar și în (33): "țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal" și prin metafore: "[o tufă] de păr încîlcit", "urechi păroase" etc. J. Verne recurge la asimilare atunci cînd vorbește, în Douăzeci de mii de leghe sub mări, de "pești asemănători unui ou de culoare cafenie-închisă, dungați cu alb, fără coadă: diodoni, adevărați porci spinoși de mare [...]". Unele negații permit, de asemenea, descrierea unui obiect, arătînd ceea ce nu există, iar altele sînt legate de ceea ce acesta
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Albert Beguin, Sufletul romantic și visul. Eseu despre romantismul german, traducere de Dumitru Țepeneag, Editura Univers, București, 1998 (n.t.). * Gustave Flaubert, Bouvard și Pécuchet, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984 (n.t.). ** Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări, traducere de Lucia Donea Sadoveanu și Gelu Naum, Editura Tineretului, București, 1959 (n.t.). * Fr. les jachères (sublinierea traducătorului). * Fr. palissage, cassage, éborgnage (sublinierea traducătorului). * Alfred de Vigny, Cinq Mars, traducere de Iulia Giroveanu, Editura Minerva, București, 1971
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înghiți, orice, serviciu, contextualizare; * nouăzeci, ochi, cercel, xenofon, chinui, taciturn, lungi, taxare, Genarul; * chihlimbar, cinci, legitim, lexical, aceea, nici, farmacie, chintesență, cinci, chiparos; * blugi, gherilă, exercițiu, ghicitoare, rece, mingea, ghem, ax, ghiveci, hexagon, ninge; * chipeș, dărnicie, lexic, George, închipui, afaceri, leghe, ceruit, învechire, mingi; * ce-ar fi, imaginație, pricepi, context, chip, Alexandrescu, aici, chemare; * mexican, farmacist, voce, unchi, ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime; * ghici, chemare, geană, Axinte, merceologie, ciob, aceasta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bineînțeles pe căile legale, un război încrâncenat. Astfel, dacă se supune atenției unui consiliu municipal, de pildă, chestiunea de a ști dacă este mai bine să fie lăsată fiecare familie să își caute provizia de apă la un sfert de leghe depărtare sau dacă este preferabil ca autoritatea să preleveze o cotizație pentru a aduce apa în piața satului, eu nu aș avea nicio obiecție de principiu în a examina această chestiune. Calculul avantajelor și neajunsurilor pentru toți va fi singurul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]