2,543 matches
-
și a deputaților/senatorilor prezenți la dezbateri. Răspunderea pentru efectele juridice și sociale ale normei juridice adoptate de Parlament îi revine acestuia, în timp ce Guvernul este responsabil pentru modul de executare a voinței legislative a Parlamentului exprimate prin actul de legiferare, prin transpunerea acestuia în administrația publică. - ... 27. În considerarea celor arătate, apreciază că principiul constituțional al legalității, presupus a fi încălcat, a fost pe deplin respectat de Parlament în procesul de adoptare, în procedură de urgență, a legii criticate și
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
dovada că, în temeiul dispozițiilor legale anterior menționate, au solicitat Guvernului fișa financiară. Netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare. Sub acest aspect, Curtea a stabilit că a ridica această competență a Guvernului la nivel de regulă constituțională implicit admisă de art. 138 alin. (5) din Constituție ar echivala cu o condiție potestativă pură în sensul că orice lege ce
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
alin. (5) din Constituție. ... 10. De asemenea, prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Curtea Constituțională a statuat și că fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
2 iulie 2020. ... 21. Pe de altă parte, se susține că, în condițiile în care prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale (se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 157 din 13 mai 2020). Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
În ceea ce privește aspectul reglementării procedurii de comunicare, respectiv de punere la dispoziție a datelor și informațiilor la care fac referire prevederile art. 48 din legea analizată, printr-o hotărâre a Guvernului, ca act secundar și nu primar de legiferare, acest mod de reglementare constituie o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 108, ce reglementează actele Guvernului. De altfel, cele două aspecte (procedura de comunicare, respectiv de punere la dispoziție a datelor și informațiilor) reflectă o măsură cu caracter organizatoric
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
a termenilor și expresiilor, ținând seama de semnificația lor în mod curent, precum și de respectarea cerințelor gramaticale și de ortografie, realizându-se asigurarea unității terminologice a stilului juridic. Astfel, Curtea a reținut că, deși legiuitorul în cadrul procedurii de legiferare poate opera cu termeni de drept comun, aceștia trebuie folosiți adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putându-se ajunge la respectarea unei unități terminologice a stilului juridic (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
persoanele juridice de drept public sau persoanele juridice de drept privat. Or, observăm că, potrivit principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, atunci când legiuitorul nu face el singur distincția între anumite elemente avute în vedere în momentul legiferării, interpretul nu poate realiza această distincție (în același sens, Decizia nr. 355 din 4 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2007; Decizia nr. 305 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
care singure sau împreună determină această proprietate „hibridă“ a amenințării, precum și caracteristicile diferite/multidimensionale ale acestor elemente determină necesitatea unei reglementări clare din partea legiuitorului. Curtea a statuat că, în primul rând, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
justifică modul de reglementare a căii de atac în această materie. De asemenea, arată că data încetării mandatului primarului este cea constatată prin hotărârea judecătorească pronunțată în cadrul procesului, fără ca dispozițiile legale criticate să aibă semnificația delegării prerogativei de legiferare către instanța judecătorească. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.688 din 28 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 215/63/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 577 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266584]
-
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. ... 6. De asemenea, autorul excepției susține neconstituționalitatea dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, deoarece prin sintagma „încetarea mandatului“ din cuprinsul acestui articol s-a delegat atribuția de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească. Neprecizând dacă sintagma „la încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local - primar a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare
DECIZIA nr. 577 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266584]
-
13 februarie 2018, a precizat că Parlamentul are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării constituante, monopol de legiferare. ... 22. Consideră că stabilirea criteriilor de selecție a membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare nu poate fi reținută ca argument de neconstituționalitate, fiind mai degrabă un aspect de oportunitate, în care Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, are
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
cenzurată. ... 23. Invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 515/2004, în care se precizează că limitele exercitării rolului Parlamentului sunt prevăzute expres în Legea fundamentală. Astfel, examinând concepția legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de legiferare, Curtea a constatat că, în cazul procedurii legislative de reexaminare a legii, acolo unde acesta a dorit, a stabilit în mod expres limitele reexaminării, având în vedere că în Constituție este reglementată procedura legislativă de reexaminare a legii prin raportare
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
ar aparține Președintelui României, care ar putea bloca procesul legislativ, transformând dreptul de veto suspensiv de care beneficiază într-unul decizional. ... 31. Din analiza Curții Constituționale a rezultat că soluția corectă, care conciliază rolul preeminent al Parlamentului în procesul de legiferare și rolul Președintelui României de a sancționa punerea în executare a legii, este aceea ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare. Această soluție se sprijină pe dialogul constituțional dintre cele două autorități publice, ce implică separarea
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorități trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituțional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Președintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluție legislativă atât pentru motive de constituționalitate, cât și de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog interinstituțional ce trebuie să fie guvernat de normele constituționale referitoare la colaborarea loială
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
procesul legislativ, transformând dreptul de veto suspensiv de care beneficiază într-unul decizional“. ... 56. Curtea a conchis (paragraful 48 din Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, precitată) că „soluția corectă care conciliază rolul preeminent al Parlamentului în procesul de legiferare și rolul Președintelui României de a sancționa punerea în executare a legii este aceea ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare. Această soluție se sprijină pe dialogul constituțional dintre cele două autorități publice, ce implică separarea
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
a cetățenilor, autoarea fiind pusă într-o situație discriminatorie. Ca atare, prin încălcarea principiului egalității, este încălcat și dreptul la apărare, cu consecința încălcării și a dreptului la un proces echitabil. Totodată, se apreciază că este subminată și puterea de legiferare a Parlamentului, întrucât prin interpretarea și aplicarea dispoziției legale criticate se adaugă la lege, încălcându-se principiului separației și al echilibrului puterilor în stat. ... 10. În dosarele nr. 1.557D/2019 și nr. 2.126D/2019 se mai apreciază că modul în care este
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]
-
urmare a nerespectării exigențelor constituționale prevăzute de art. 1 alin. (5), aceste norme contravin și principiului egalității în drepturi, dreptului la apărare, cu consecința încălcării și a dreptului la un proces echitabil, principiului legalității incriminării și subminează și puterea de legiferare a Parlamentului. ... 20. Astfel, referitor la pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin Decizia nr. 651 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]
-
din 19 ianuarie 2021, paragraful 20). ... 28. În final, Curtea nu poate reține nici susținerile potrivit cărora norma criticată, din cauza caracterului ei general, interpretabil și lipsit de predictibilitate, nu respectă egalitatea în drepturi a cetățenilor și subminează puterea de legiferare a Parlamentului, având în vedere că, în jurisprudența sa, a statuat cu valoare de principiu că stabilirea unor reguli în ceea ce privește circulația pe drumurile publice are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]
-
347 din Codul de procedură penală de către instanța ierarhic superioară celei sesizate, care poate fi în anumite situații inferioară instanței competente să soluționeze apelul, nu reprezintă un motiv de neconstituționalitate, ci reprezintă opțiunea legiuitorului în exercitarea prerogativei sale de legiferare. Dispozițiile legale criticate asigură părții dreptul la un proces echitabil, precum și garanțiile ce decurg din acesta. Astfel, dispozițiile art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală garantează dreptul la apărare al părții, dreptul de a exercita o cale
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
neconstituționalitatea sintagmei „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, legiuitorul nu a intervenit - în termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție - în vederea corectării aspectelor de neconstituționalitate. Astfel, rolul de legiferare a fost transferat, în mod artificial și contrar legii, judecătorilor cauzei, care trebuie să completeze dispoziții de lege trunchiate. Cu toate că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii inclusiv în ceea ce privește considerentele, acest lucru nu poate echivala cu schimbarea
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 404 din 21 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1092 din 14 noiembrie 2022, paragraful 36), Curtea a definit exigențele ce trebuie respectate în procesul de legiferare, precizând că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, precizia se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează. Cu alte
DECIZIA nr. 557 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267173]
-
modificat, printre altele, și dispozițiile art. 28-30 din Legea nr. 223/2015 (art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), fiind motivată urgența adoptării acestui act normativ în cuprinsul acestuia. Guvernul, în calitatea sa de legiuitor delegat, are posibilitatea legiferării prin ordonanțe de urgență. De asemenea, consideră că au fost respectate și dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, modificările aduse art. 28-30 din Legea nr. 223/2015 neafectând drepturile prevăzute de Constituție. În susținerea celor arătate, Tribunalul Prahova - Secția I
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 53 și 54, a reținut că prevederile constituționale ale art. 115 consacră posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Interdicția Guvernului de
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
operează modificările. În speță este avută în vedere autoritatea legiuitoare, care, așa cum rezultă din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, este Parlamentul. Tot prevederile constituționale ale art. 115 consacră însă posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Prin urmare, Curtea
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
poate avea consecințe negative asupra modului de gestionare a situației cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare, ce presupune un orizont de timp îndelungat. Întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 28 din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253117]