661 matches
-
riscau să fie considerate ca erezii și să fie sancționate pe măsură. Istoria păstrează în memorie momente și persoane care au plătit scump pentru vederile lor diferite, pentru a fi "prezis" producerea lucrurilor după o altă ordine, după o altă legitate (cazul lui Giordano Bruno, de exemplu). Alții au făcut-o "de mână" cu ordinea evlaică cum a fost cazul lui Descartes, ordine pe care a înfruntat-o și a depășit-o "din interior". "Prezicerile" lui René Descartes s-au referit
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și cu lumea înconjurătoare. Toate formele sufletești, pe întreaga ierarhie de organizare, de la "umezeală" și până la "incantare" se subordonează legilor logicii, care le conduce pe toate. Pentru cei treji există o altă lume decât cea care este visată. La această legitate se poate ajunge doar în starea de veghe. Logosul și starea de veghe au elemente comune, deși sunt reprezentate diferit. Contrar acestei asemănări dintre logos și starea de veghe, comportamentul oamenilor dovedește o mare diversitate. Simpla sesizare a lucrurilor nu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofi, cum au fost Heraclit, Leucip ș.a. Modalitatea în care, însă, a fost soluționată această problemă de Aristotel este fără precedent în întreaga lume antică. La el dezvoltarea este expresia unității dintre macrocosmos și microcosmos, care trebuie interpretată în termenii legității generale a dezvoltării ce acționează în întreaga natură. Aceste legități vor fi formulate mult mai târziu în biogenetică, după mai mult de două milenii. Aristotel a spus că omul nu reproduce dezvoltarea naturii sub toate formele sale, ci doar pe
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însă, a fost soluționată această problemă de Aristotel este fără precedent în întreaga lume antică. La el dezvoltarea este expresia unității dintre macrocosmos și microcosmos, care trebuie interpretată în termenii legității generale a dezvoltării ce acționează în întreaga natură. Aceste legități vor fi formulate mult mai târziu în biogenetică, după mai mult de două milenii. Aristotel a spus că omul nu reproduce dezvoltarea naturii sub toate formele sale, ci doar pe cea a organismelor. Nu s-a sfiit să aprecieze dimensiunea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și, indirect, de a apăra o ordine socială feudală. Epoca medievală s-a impus în conștiința oamenilor prin consolidarea credinței într-un Atotputernic care le rânduiește pe toate în lume, în natură, în societate, în sufletele oamenilor. Formularea manifestării oricărei legități sau principiu era un pretext pentru clamarea voinței acestui Atotputernic, căreia au trebuit să-i fie subordonate toate inițiativele investigative. Mai mult, teoreticienii acestei perioade au făcut eforturi importante de convertire la această ordine inclusiv a contribuțiilor gânditorilor Antichității, mai
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nervos, Prochaska vorbește de un sector distinct al acestui sistem care funcționează pe principiul reflexului. Influențele venite din exterior se propagă în interiorul organismului cu viteză mare, pe calea lungimii fibrelor nervoase, care funcționează asemenea unui sistem mecanic și ascultă de legități obiective proprii. Stimulii din exterior ajung să fie receptați prin nervi, de unde impulsul ajunge spre mușchi,astfel reușindu-se obținerea unor mișcări de mare finețe, ca rezultat al reflectării. Este formulată astfel, în formă incipientă, de Prochaska, schema arcului reflex
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
completat cu considerații făcute asupra unor fenomene psihice. Acest lucru a fost confirmat când Prochaska a făcut referire la fenomenul senzorialității generale din creier, a cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele se proiectează în zona "senzorialității generale" sau se adresează conștiinței caz în care devin fapte gândite. În lucrările sale, cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
restrânsă. De aceea, la acea vreme, contribuția lui aproape că nici n-a fost cunoscută. Aceasta a putut fi făcută publică doar ulterior când, independent de el, un alt cercetător, François Magendie (1783-1855), a ajuns la același concluzii. Atunci această legitate stabilită de cei doi a oferit termenii necesari formulării ulterioare a teoriei arcului reflex. De aceea, cercetările lor pot fi considerate ca fiind fundamentale pentru neurofiziologie, pentru realizarea unei fundamentări reflexologice a explicării fenomenelor psihice. 4. Marshall Hall contrapune actului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
arcului reflex a fost redusă de Hall la acea vreme doar la un model anatomic de gândire rigid. După acesta, organismul a fost împărțit în două: prima parte funcționează doar în raport cu excitanții externi, iar acțiunile respective sunt decise respectând o legitate reflexogenă proprie, localizabilă într-un lanț mecanic sever de activități nervoase; pe de altă parte, existau o serie de alte funcții cărora nu li se putea acorda încă o localizare anatomică. Funcționarea primei părți a fost localizată anatomic la nivelul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
valabilă și explică doar modurile de comportare automatizate. Pflüger a mers mai departe și a extins principiul reflexului ca acționând în afara și în completarea cordonului spinal, la etajele superioare ale nevraxului, subordonând chiar activitatea reflexă a cordonului spinal. Conform acestei legități, se putea ajunge la explicarea unitară atât a comportamentului animalelor din preparatele spinalizate cât și a comportamentului animalelor normale. Problema formulată de Pflüger a fost aceea a explicării modului de funcționare a principiului reacției reflexe la etajele superioare ale nevraxului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aparatului vizual nu mai reprezintă țelul principal, dacă nu și unicul determinant al reflectării. Obiectivitatea reflectării, a ceea ce este observat, depinde tot mai mult de proprietățile obiectului de reflectat. Acest lucru a dobândit o importanță decisivă chiar și în exercitarea legităților psihofizice, care se confruntau la acea vreme cu cele psihologice cum ar fi în cazul diverselor tulburări optice, când se întrerupe legătura până atunci elaborată dintre modalitatea senzorială vizuală și obiectul respectiv de reflectat. Dintre multiplele rezultate de acest fel
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a descris cu minuțiozitate dependența psihicului de activitatea sistemului nervos în termenii relației cu mediul înconjurător, ai pasajelor de impulsuri generate la producerea senzațiilor. Cercetărilor de acest fel le acordă totuși o însemnătate limitată. Recunoaște existența aici doar a două legități ale cunoașterii: cele asociative și cele aperceptive. Acestea din urmă, în acord cu o linie de gândire mai veche, a lui Leibniz, sunt cele care exprimă desfășurarea neîngrădită a gândirii în procesul de cunoaștere. Cu referire la această apercepție Wundt
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a ceea ce se reflecta avea nevoie să se bazeze pe o determinare proprie, diferită de celelalte științe conjugate. Pe această linie Wundt, asemenea înaintașilor săi încă din Antichitate, a procedat să caute explicații cu suport cauzal, a încercat descoperirea de legități proprii fenomenelor psihice. Cu aceste date, el trebuia să depășească generalitatea explicațiilor fiziologice și în egală măsură să le evite pe cele ale teologilor. A găsit oportun în acel moment să propună și să susțină soluția subordonării fiziologiei cauzelor psihologice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
va fi un bun pretext de a aduce pe același tărâm o serie de alte influențe și efecte determinante ale vieții sufletești, pe cele în care elementele senzorial-asociative se întâlnesc cu cele logice, cu cele involuntare, etc. Descoperirea și reprezentarea legităților și cauzalității care acționează la nivelul fenomenelor psihologice a fost cel de al patrulea obiectiv de bază al preocupărilor lui Wundt. De fapt, cu această intenție de a stabili legitățile fenomenelor de conștiință el își începe cariera psihologică. Psihologia poate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu cele logice, cu cele involuntare, etc. Descoperirea și reprezentarea legităților și cauzalității care acționează la nivelul fenomenelor psihologice a fost cel de al patrulea obiectiv de bază al preocupărilor lui Wundt. De fapt, cu această intenție de a stabili legitățile fenomenelor de conștiință el își începe cariera psihologică. Psihologia poate fi o știință autonomă pentru că legile sale sunt proprii, nu pot fi împrumutate sau substituite de la altele. Dar care sunt aceste legi? La început, Wundt a încercat să cuprindă câmpul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
compusă; altă lege este cea a contrastului, cu elementele opuse ce se întăresc între ele; sau legea diferenței specifice a scopurilor. Istoric însă, mulți de atunci s-au tot gândit dacă toate acestea pot fi ridicate la același nivel de legitate propriu celor care acționează în domeniul fizicii. Istoria a demonstrat unde Wundt a avut dreptate. Și unde acesta s-a înșelat, aceasta s-a datorat supralicitării metodei introspecției, fapt care l-a împiedicat să desăvârșească stabilirea întregului determinism propriu și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Titchener, nu este prin nimic ceea ce pare la o observație banală. Aceasta pentru că faptele de conștiință au o construcție și o materie proprie, una care se ascunde în spatele aparențelor, la fel cum în chimie, fizică sunt tăinuite în fața aparențelor multe legități de acest fel. În cazul observării unui pahar, Titchener vorbește de o "eroare a excitației", pentru că relatarea sa are în vedere obiectul manifestărilor psihice și nu manifestările în sine. Programul de cercetare al lui Titchener a atras mulți cercetători la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale conștiinței și în final ale comportamentului se poate realiza doar pe calea introspecției, cale pe care faptele psihice pot fi reproduse în întreaga lor "curățenie". Titchener a urmărit să clădească o psihologie care să urmeze și să reproducă o legitate asemănătoare cu cea existentă în științele naturii (Jarosevskii). 3.2. Conștiința în concepția lui William James William James (1842-1910) a început să se ocupe de psihologie abia când în Europa, acestei discipline i se puneau bazele experimentale. Era profesor la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ei. Trebuie menționat faptul că Galton a fost un inventator experimentalist și că mulți alți cercetători au dat peste această problemă a diferențelor de comportament individuale. Numai că până la Galton diferențele interindividuale studiate se voiau puse pe seama unor variații proprii legităților generale ce acționează în biologie, care se reproduc și la nivel psihologic. În acest spirit a primit o formă legică precisă cunoscuta lege a lui Fechner. Galton, dimpotrivă, prin mânuirea aparatajului statistic, și-a propus să demonstreze existența unui determinism
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în biologie, care se reproduc și la nivel psihologic. În acest spirit a primit o formă legică precisă cunoscuta lege a lui Fechner. Galton, dimpotrivă, prin mânuirea aparatajului statistic, și-a propus să demonstreze existența unui determinism diferit, a unei legități care acționează pe un alt plan, care presupune luarea în considerare a unor factori interindividuali. Condițiile social-istorice ale acelor vremi erau tot mai favorabile ca propunerile lui Galton să fie luate în seamă. Una din lucrările remarcabile ale lui Galton
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru valorificarea indicilor statistici de comportare a fost formulată legea Gauss-Laplace. Aceasta a fost îndreptată spre a ști cum "dumnezeirea rânduiește lucrurile în domeniul fizicii ca și al manifestărilor de conștiință". Ar fi zadarnic să se considere că doar cunoașterea legităților cărora li se subordonează activitățile psihice conștiente ale fiecărui individ poate fi demnă pentru investigare științifică. Noua perspectivă cerea un alt mod de abordare a fenomenului psihic, în cadrul căruia omul să fie considerat din perspectivă populațională, dependent de o serie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu numai faptul că aceste forme sau structuri nu pot fi reductibile la părți, ci și faptul că funcționarea gestal-turilor are propriile sale legi. Părerea lor era că, prin sprijinirea pe un asemenea sistem de interacțiuni, pe formularea matematică a legităților lor de organizare, psihologia poate să devină o știință nomotehnică, exactă. Discutabile sunt doar substanța unei asemenea legități, izvoarele și modul lor de cercetare. Obiectul fizicii se definește independent de conștiință, pe când obiectul unei asemenea psihologii este direct dependent de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
funcționarea gestal-turilor are propriile sale legi. Părerea lor era că, prin sprijinirea pe un asemenea sistem de interacțiuni, pe formularea matematică a legităților lor de organizare, psihologia poate să devină o știință nomotehnică, exactă. Discutabile sunt doar substanța unei asemenea legități, izvoarele și modul lor de cercetare. Obiectul fizicii se definește independent de conștiință, pe când obiectul unei asemenea psihologii este direct dependent de aceasta. Câmpul fizicii este de aceeași natură structurală, se supune legilor newtoniene; în psihologie, substanța materiei subiective este
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
evreu era important să se știe cât mai multe limbi: „Cunoscându-le, puteai să te salvezi pe tine însuți sau pe alții”. Cât privește întâlnirea dintre ashkenazimi și sephardimi, ea nu e atât de simplă pe cât ne-o închipuim uneori. Legitățile sepharzilor erau complicate și vor rămâne, secole de-a rândul, conservatoare. Se considerau deosebiți prin tradiția lor spaniolă, prin limba pe care o vorbeau a cărei formă nu o vor schimba nicicând. Arareori se strecurau cuvinte turcești, dar pentru ele
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
are o sferă mai largă decît reflectarea conștientă care îi este specifică, incluzînd și fenomene psihice inconștiente, dar și intuiții, consecințe, observarea tendințelor prezente în evenimente curente (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Psihologie 1. Știință care studiază psihicul, legitatea proceselor și însușirilor psihice ale persoanei. 2.totalitatea fenomenelor psihice care caracterizează un individ sau o colectivitate (Dicționarull Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980) 3. Domeniul analizei legilor și faptelor psihice ce se exprimă prin
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]