450 matches
-
dintr-un continent într-altul, de câte ori nu am văzut cu durere, părinți care au plecat în altă țară, părăsind familia și nu se putea lua nici o măsură în această privință. Astăzi situația se schimbă, căci se prevăd sancțiuni grave prin legiuirea internațională pe care d-l Ministru Pella a întocmit-o împreună cu Biroul de Codificare Internațională și care va fi prezentată cu toată cercetarea științifică a situației acestei probleme în 40 de țări din diferite continente, la sesiunea din aprilie 1939
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fiece țară unde s-ar evacua copiii, a dezlănțuit discuții înverșunate și a fost totuși admis de majoritatea națiunilor. Nu se poate ca acum, când martirajul atâtor copii rămâne o rușine a vremurilor noastre, să nu se găsească mijlocul unei legiuiri consimțită de toate statele, care să asigure ocrotirea nevinovaților, în special a copiilor, comoară neprețuită ce trebuie salvată. Un congres în aceste clipe când femei, mame, se întrunesc copleșite de răspunderile lor ca străjere de căminuri, de familie, ca îngeri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
stat înfăptuită la acea dată) va rămânea un fapt măreț în istoria noastră, fiindcă numai grație lui s-a putut impune legea rurală, cea emancipatoare, lege, care, din punct de vedere social și economic, este cea mai importantă dintre toate legiuirile de până acum"51. Prin această lege a fost instituit dreptul de proprietate al săteanului clăcaș asupra pământului, desființându-se pentru totdeauna sarcinile datorate de țărani stăpânilor de moșii, fie în bani fie în natură. Potrivit dispozițiilor acestei legi, țăranii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aceasta, în condițiile în care politicile economice ale ultimului secol s-au dovedit a fi sistematic antițărănești și deci, implicit, antirurale. Colectivizarea forțată, prigoana rurală, temnița, exodul țărănesc postbelic, politicile cinismului rural al ultimilor 15 ani, sintetizate în cele două legiuiri ale dezastrului rural, Legea 18 și Legea 1 sau legea Lupu, care au condus la concentrarea sărăciei în rural (peste 70% dintre săracii severi sunt astăzi concentrați în mediul rural), sunt numai câteva dintre dimensiunile care dau măsura și fațada
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
înaintat în sesiunea trecută Corpurilor Legiuitoare și în mare parte votat de Senat este așteptat cu o legitimă nerăbdare. Interesele comerțului fiind strâns legate de o bună legislațiune nu Mă îndoiesc că veți grăbi a înzestra țara cu această nouă legiuire. Pentru a putea urma și duce la bun sfârșit opera începută a reviziunii codurilor și a introduce totodată în procedura și organizarea noastră judecătorească toate îmbunătățirile de cari au trebuință, este neapărat a se înființa un nou organ special pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
specializate în meșteșugul picturii, cum a fost aceea a lui Pârvu Mutu din București sau a lui Ion Zugravul de la Râmnic, în care pentru dascălii preparatori domnitorii acordau privilegii, scutiri de dări etc. În Banatul istoric și în Ardeal, conform legiuirilor școlare, Allgemeine Schulordnung, Regulae directionae, Patentul școlar, Ratio educationis, obiectele de învățământ propuse în școlile triviale erau: citirea, scrierea, aritmetica, religia și mai rar economia. Învățarea citirii începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
proiect general de organizare și funcționare a învățământului elementar. În baza deciziilor congresului bisericesc din 1769 și a Regulamentului ilir din 1770, Dieta iliră a supus dezbaterii și aprobării proiectul de organizare a învățământului național din Banat. Pe temeiul acestei legiuiri, un an mai târziu s-a înființat Comisia școlară pentru Banat, compusă din trei membri, care și-a asumat planul formulat de instanța legislativă iliră pentru organizarea școlilor naționale. Din punct de vedere doctrinar-pedagogic, reforma școlară în provincia bănățeană s-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a industriei, precum și a existenței proprietății feudale asupra târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o familie domnitoare din Europa a cărui urmași să fie crescuți în religia țării, guvern reprezentativ și o adunare (Parlament) unică. Luând în discuție aceste cerințe fundamentale, Conferința puterilor, întrunită la Paris în 1858, care adoptă Convenția de la Paris, noua legiuire de organizare internă a Principatelor, înlocuind Regulamentele Organice. Cerința fundamentală a românilor ă unirea ă a fost atât de schilodită, încât nu semăna cu ceea ce ceruseră și așteptau românii: Să se unească, dar să se numească Principatele Unite ale Moldovei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai târziu impuși la zile de robotă, deoarece se pornea de la ideea că pământul este făcut [de Dumnezeu!] pentru hrana tuturor și oricine îl poate folosi, dacă-l găsește nelucrat, dând a zecea parte din roada câmpului. Cea mai veche legiuire scrisă din Moldova, Pravila lui Vasile Lupu, arată că „să nu se ia mai mult de a zecea” parte din produse de către proprietar de la țăranul așezat pe moșie, fără să vorbească de zile de clacă. șăranul așezat pe moșia domnească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin efort propriu devenea ocina sa pe care o putea lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie din 1628, plecarea în alt locă se limita, fiind condiționată de o plată numită găleata de ieșire, care se plătea încă din secolul al XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire a satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat legiuiri menite să îndrepte situația. Între 1742 și 1828 au fost elaborate nu mai puțin de unsprezece „așezământe”, legiuiri de reglementare a raporturilor dintre proprietari și țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire a satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat legiuiri menite să îndrepte situația. Între 1742 și 1828 au fost elaborate nu mai puțin de unsprezece „așezământe”, legiuiri de reglementare a raporturilor dintre proprietari și țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât și în Moldova, prin care vecinii, ajunși în stare de robie, au fost eliberați ca persoană, dar fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat legiuiri menite să îndrepte situația. Între 1742 și 1828 au fost elaborate nu mai puțin de unsprezece „așezământe”, legiuiri de reglementare a raporturilor dintre proprietari și țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât și în Moldova, prin care vecinii, ajunși în stare de robie, au fost eliberați ca persoană, dar fără pământ, rămânând pe moșie în situația de clăcași. Important, atât din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Important, atât din punct de vedere socialeconomic, cât și național, a fost hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racoviță din 1756. În virtutea prevederilor acestui hrisov s-au așezat bejenarii din Bucovina în valea Dunavățului, pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Legiuirea care reglementează pentru o perioadă mai lungă de timp raporturile proprietar-țăran clăcaș este „Așezământul pentru boierescă din 1 ianuarie 1766, al lui Grigore Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe moșiile boierești, mănăstirești și răzășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zi de lucru, de la răsăritul la apusul soarelui, așa că o zi de clacă se efectua după norma stabilită în 2 sau chiar 3 zile de muncă. Deși norma de lucru a fost introdusă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, totuși, legiuirea, numită Regulamentul Organic, specifică în mod concret și impune norma de lucru, mărind numărul zilelor de clacă. Legea rurală de aplicare a reformei agrare din 1864, act progresist, democratic, a avut și opozanți între marii proprietari de moșii, care considerau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
III, Editura „Cartea românească”, 1998, p.365. șăranii „chiriași” primeau în folosință 1 pogon de islaz pentru fiecare vită și 3 pogoane fânaț și 3 pogoane pământ agricol. 23 Ibidem, p.367 și 370. 24 Arhivele Statului București, Acte și legiuiri, Seria I, Vol. II, București, 1907, p.890. 25 Karl Marx, însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai stării civile, puțin sau deloc s-au achitat de această obligație. Din această cauz nu avem date despre populație, evoluție, stare materială, meserii, căsătorii, cauza morții. Într-adevăr, după introducerea și în Moldova, începânăd cu 1 ianuarie 1832 a legiuirii numită „Regulamentul Organic”, prima constituție pentru șările Române, prin porunca din 10 ianuarie 1832 se introduce serviciul de stare civilă. Preotul era obligat să completeze registrul pentru născuți, cununați și morți. Situația trebuia înaintată lunar isprăvniciei ținutului (prefectura de astăzi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierească, unde era și sediul administrativ pentru satele dependente (Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului). Într-o hotărâre din 31 decembrie 1831 a Logofeției cea Mare a Principatului Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
14, telefon 76039). Toți împricinații care vor descăleca în cetate vor fi așteptați cu drag și vor avea un loc unde să-și afle odihna trupului pe timpul înaltei judecăți (colegi și hanul Moldova). În baza art. 2 din mai-sus pomenita legiuire: nedemn va fi socotit acela care, întru nedesfacerea baierelor pungii sale sau invocarea altor pricini neserioase, nu se va înfățișa la termenul sorocit înaintea cinstitelor fețe ale Obșteștei Adunări. Fie ca gîndul cel bun să aducă pe cel chemat la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cu cel Bun”31; Canonul 27 al celui de-al IV-lea Conciliu ecumenic și Canonul 92 Trulan sunt și mai aspre - îl pedepsesc pe răpitor cu anatema și nu-i iartă nici pe cei care l-au ajutat 32; legiuirile civile, aflate pe atunci în curs de codificare și în Moldova, și în țara Românească erau încă și mai aspre cu „răpitorii”; „certarea” răpitorilor - adică a celor ce „vor apuca de vor răpi muiarea cuiva sau de cinste de-ș vor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
călări, se luptă) se află scris: „Scri(u) și cu jupâneas(a)Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui, aicea”104. Grupul în negru „Anul jalii” „Doao viri” fixau vechile legiuiri românești pentru respectarea anului de doliu, perioadă în care „muerii căriia-i va muri bărbatul [...] nu e volnică să ia alt bărbat până nu va trece jalea 1 an”. Prima zice îndreptarea legii, ed. cit, glava 261, text din care am
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
afirmă J. Chiffoleanu 111) a ritului de trecere reprezentat de moarte, interval necesar pentru reintegrarea femeilor îndoliate în circuitul social 112 (pe care - ne asigură un cercetător [îl privise cu destulă mefiență] - dreptul canonic apusean nu-l stipula 113 iar legiuirile civile puteau fixa intervalul cu pricina la mai puțin de douăsprezece luni) chema sancțiuni asupra femeii neascultătoare: „de spune că încă muierea carea nu împle anul cel de jale, ce să mărită de ia alt bărbat, aceaia are și certare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ceale din zestrea ei”), Provilniceasca Condică din 1780 arată limpede că acest drept dispărea „de să va mărita a doua oară repăzind anul jălii, de vreme ce atunci o vinovățește pravila a fi lipsită de acea parte”114. O adunare a Legiuirilor civile ale țării Românești, întocmită de clucerul C.N. Brăiloiu pe la 1854, dovedește trăinicia acestei prevederi: „De se mărita femeea în anul jalii, să piarză darul dinaintea nunții, și de va avea copii, să fie al lor, iar de nu, să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mărgineni, era nepoata acelui Udriște care fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați). Leca spătarul, în 1657, este încă și mai limpede cu privire la dreptul de uzufruct al soției sale, (sub incidența cărora - am văzut și mai sus - citatele Legiuiri civile așezau și darurile dinaintea nunții „ale unei văduve cu copii”) întărit prin testament: „Și las pre fii-meu, Fiera, stăpân casei și a tuturor bucatelor mele. Iar jupâneasa mea, Evda, să aibă a șederea decindéle casele méle și să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]