530 matches
-
trompetă Alexander la ora actuală, nouă”, a explicat Dediu. Viorile dau randament mai bun din cauza lacului cu care este dat lemnul Pentru jumătate de oră, Dan Dediu, își scoate capul dintre documente și se avântă în istoria intrumentelor. Vorbește cu lejeritate despre o vioară Stradivarius, care a depășit un secol și încă mai este folosită. „Cu cât e vioara mai veche și încă se cântă pe ea, cu atât îi crește valoarea. Există viori de maestru foarte vechi, de peste 100 de
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
se dizolvă într-un colectivism fără speranță. Individul se repetă, identitatea lui piere înghițită de fiara multiplicării, amorful se insinuează și înflorește pînă la grotesc. Fără crispări de coșmar, așa cum pot fi ele citite în imageria apocaliptică, dar și fără lejeritatea voioasă a eposului folcloric, aceste scenarii curg dinspre Eden spre Istorie și developează traseul entropic de la Creație la creatură. Cu tușa ei fermă, atentă la materialitatea culorii și interesată în special de tonurile crepusculare, dar și cu marea sa putere
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
critica literară, încăpățînarea sa de a considera critica o palidă manifestare culturală, o soră săracă a filosofiei. Funcția terapeutică a poziei este analizată în cel mai consistent eseu al cărții �Incursiuni în �literatura carcerală". Apar aici explicații oarecum surprinzătoare prin lejeritatea lor în legătură cu un fenomen aparte din închisorile politice din anii '50: faptul că poezia legionară avea o deosebită circulație în mediul carceral. Ion Pop explică: �Numele cele mai notorii, mereu citate, sînt cele ale poeților Nichifor Crainic și Radu Gyr
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
spectaculos, relativizând sentimentul "realului" dar neanulându-l, căci prozatorul are un remarcabil simț al concretului, surprins și recreat în detalii semnificative, în culori și reliefuri reverberante. Și e de notat imediat amprenta discret lirică a acestor proze în care sub lejeritatea unei scriituri jucăușe transpare fondul grav al viziunii: imaginea pe care Patrick Deville o aproximează despre lumea de azi este a unui haos în care se caută un fel de ordine și de coerență imposibile sau greu de atins, sub
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
cărții în discuție exclusiv prin prenume. Ingenioasă manieră, dacă stăm să ne gândim. Lasă că în interbelic regula era cu totul alta, iar politețea cu mult mai strictă, lasă că nici măcar uzanțele timpului nostru nu se pripesc să accepte asemenea lejerități în discursul public, dar, vorba aceea, se pot isca oarecari neînțelegeri. Cum ar fi fost, de pildă, să povestim toată năzbâtia de mai sus aruncând în ring doar o jumătate de semnătură? Doar prima parte a numelui întreg cu care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
superficialitatea cu care a fost făcută traducerea - prima eroare datorându-se, cel mai probabil, unei confuzii a verbului „to sink” (a se scufundă, a se afunda etc.) cu verbul „to stink” (a avea un miros neplăcut, a duhni), dar și lejeritatea redactorului care, cel mai probabil, n-a comparat niciun moment textul traducerii cu originalul. Acestei serii nesfârșite de erori și defecte grave de care suferă traducerea i se adaugă o listă la fel de lungă de echivalări stângace, aproximative, inexacte, care brăzdează
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
o face totuși să tremure. Vorba lui M. Ivănescu, „orișicîtuși de puțin, contează enorm”... Șoricelul nu e o carte genială, o revelație, dar e o carte foarte simpatică, nepretențioasă fără să fie vulgară, bine scrisă, în general, cu o anumită lejeritate neprofesionistă, dar fără nicio poticnire stilistică. Mă bucur foarte mult pentru că este un volum de povestiri, cu siguranță autorul are mână pentru așa ceva, pentru spații mici, care curg rapid, alert, unele, concentrate, mizând pe un nucleu epic unic, altele, cu
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
la circa 150 de kilometri de granița cu România - brațul Chilia, e un element în plus, care nu ne surprinde. Am spus mai demult că unul dintre obiectivele Federatiei Ruse e ajungerea la Dunare. Victor Ponta a făcut declarații cu lejeritate În acest context, nu vreau să generez o polemică, dar aș vrea să corectez câteva afirmații ale premierului, făcute cu lejeritate într-o campanie prezidențială pe care o desfășoară, dar unde nu pot fi incluse în zona grobianismului pe care
Traian Băsescu: În Ucraina este un început de război civil by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30758_a_32083]
-
spus mai demult că unul dintre obiectivele Federatiei Ruse e ajungerea la Dunare. Victor Ponta a făcut declarații cu lejeritate În acest context, nu vreau să generez o polemică, dar aș vrea să corectez câteva afirmații ale premierului, făcute cu lejeritate într-o campanie prezidențială pe care o desfășoară, dar unde nu pot fi incluse în zona grobianismului pe care l-a arătat în ultimele zile. Una din afirmațiile făcute de Victor Ponta a fost că ne paște un război, dar
Traian Băsescu: În Ucraina este un început de război civil by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30758_a_32083]
-
personajul din poveștile ruse, echivalentul lui Pierrot din commedia dell ‘arte, una dintre capodoperele lui Mihail Fokine, realizate pe muzica lui Igor Stravinski. La toate acestea s-a adăugat și faptul că actorul a reușit să sugereze măcar ceva din lejeritatea de zbor a salturilor lui Nijinski, fapt remarcabil pentru un corp care nu pentru dans a fost pregătit. Monica Petrică, deși primă balerină a Operei, a avut întotdeauna o largă deschidere către multiple forme de dans, de la clasic și neoclasic
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
companii aeriene internaționale pentru a crea uniformele însoțitorilor de zbor. "Nu fac comparație cu ce era atunci și ce este acum. Poate că lipsea un touch, ușor fashion și nu în ultimul rând cred că au nevoie de foarte multă lejeritate în mișcare atunci când abordează o ținută", a mais spus Botezatu Cătălin Botezatu a declarat că a făcut 750 de schițe pentru acest proiect. Am făcut nu mai puțin de 750 de schițe. S-a muncit într-o echipă extraordinară pentru că
Cum vor arăta uniformele piloților și însoțitorilor de zbor Tarom by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64535_a_65860]
-
evident este flexibilitatea de care dau dovadă cardinalii când li se propune turneul de volei. Puțin probabil ca să se întâmple așa ceva, chiar dacă maestrul de ceremonie e cel mai bun psihanalist. Apoi, ilogică este "pierderea" Papei în oraș. Este prea multă lejeritate în supraveghere din partea gărzii care-l urmărește, deși vorbim de un șef de stat și un patron spiritual de o însemnătate oarecum mare.
RECENZIE: Habemus Papam, dar fără Papă () [Corola-journal/Journalistic/67330_a_68655]
-
al revistei Euresis, M. Martin (care a publicat două excelente articole teoretice: Canon și decanonizare în Observator cultural, nr. 2/2000, și Despre canonul estetic în România literară, nr. 5/2000), ca întotdeauna, trage un inutil semnal de alarmă cu privire la lejeritatea și neseriozitatea dezbaterii, în vreme ce Ion Pop realizează o retrospectivă a discuțiilor de până acum din spațiul românesc. Bune exemplificări mai fac Livius Ciocârlie și Ion Simuț. Dar să intrăm propriu-zis în miezul dezbaterii. Referința zero a tuturor răspunsurilor este Canonul
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
la astfel de atitudini prostești. Ce sens are să blamezi pe cine nu e de părerea ta? Cum să pariezi pe un unic gust oficial și obligatoriu? Trebuie să admit că, dacă nu-mi pot ascunde stupefacția, este mai ales din cauza lejerității cu care președintele și premierul s-au lăsat antrenați într-o manipulare atît de vădită. Doresc ei să ne reamintească de politizarea culturii de dinainte de '89, în care cine nu era recunoscut oficial devenea disident? Doresc să dividă încă o dată
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
jenat de propria-mi existență și prezență. Era un sentiment pe care nimeni din jurul meu nu-l realiza, și eu totuși mă încăpățînam să-l cultiv". Un ascuțit simț autoscopic îl determină să se amendeze fără cruțare, bunăoară recunoscîndu-se cu lejeritate inferior lui Eugen Ionescu: "Am trăit puțin. Cvasi-inexistent. Am luat însă hotărîri care n-au rămas numai hotărîri. Nu sunt pentru asta mai puțin un leneș. N-am trăit cu o trepidantă voioșie sau cu o măcinătoare tristețe ca, de
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
e greu pe pămînt"), nici tipicul angoaselor de cafenea, descîntate aristocratic, lîngă o ceașcă în care se arată destinul. Ce vrea lumea asta a bărbaților - damele sînt, de obicei, obstinate băutoare de ceai... - e răcorirea. Luarea de pe suflet, cu o lejeritate în bună parte jucată, a problemelor care supraîncălzesc soțietatea. Care intră în cîteva clase mari. Cele mai adesea atacate, tocmai fiindcă nu așteaptă nici o rezolvare, indiferent cît de mare e numărul halbelor sacrificate pentru ele, sînt cele filosofice. Filosofii resemnate
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
aibă o șansă, însă căutarea a ceva nou, nu promite un sfârșit și nici fericirea. Într-un fel, ea este cea mai câștigată din această experiență pentru că își definește măcar o posibilitate de explorare. Încheind pe un ton voit de lejeritate, de escală frivolă într-o țară exotică, Naratorul lasă să se întrevadă cruzimea experienței turistice care lasă loc unei resemnări prăfoase sau unei căutări fără sfârșit. Și aici avem sarcasmul lui Woody Allen trecut prin nenumărate filtre pentru a deveni
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
Românească (dus chiar de capriciosul tată) chiar de 1 aprilie 1912... Dincolo de toate aceste amănunte mai mult sau mai puțin cunoscute, Ion Iovan lasă impresia că își simte foarte bine personajul (deh, mana de scriitor) și creionează totul cu o lejeritate de invidiat. Scrisă bine, cu nerv și umor, exactă, cu un subiect spectaculos și cu un personaj misterios, fără a se întinde pe multe pagini, Portretul unui dandy român are toate datele pentru a deveni un best-seller. îi atragem atenția
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
sincope de creație ce-l coboară pînă la treapta unui stîngaci artizan de duzină, e un detaliu ce ține de mizeria vieții de artist: azi ușurința exprimării te ridică la ceruri, iar mîine te tîrăști în căutarea unui imbold de lejeritate în cuvinte. Dar dacă talentul există în cutele înzestrării personale, atunci nereușita unei cărți prost scrise nu poate impieta asupra întregii opere, la fel cum uscarea unei crengi nu poate compromite creșterea copacului. Romanul Dragoste și pedagogie al lui Miguel
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
vorbește și vocea care cîntă, să fie o continuitate permanentă între ele. Decît să scriu eu textele, am preferat să caut în discoteca mea și să descopăr cîntecele care s-ar potrivi cel mai bine personalității celor opt femei. Prin lejeritatea și prin textul lor adeseori anodin, cîntecele au particularitatea de a se adapta miraculos la tot felul de situații; este ceea ce le face populare și uneori chiar universale. Am ales deci cîte unul pentru fiecare femeie, sugerîndu-i personalitatea, structura secretă
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
Toți visăm la texte încrustate în eternitate și nu există rană mai acută decît să știi că esența cuvintelor tale e trecătoare. Din acest motiv, cronicarul are dreptul să nu fie serios, adică are voie să fie flușturatic, încropind cu lejeritate niște bucăți pitorești și caduce. Să fim sinceri: cîte cronici rezistă la o lectură făcută la un an după scrierea lor? Dar la un deceniu? Și atunci de ce să nu-i concedem cronicarului dreptul de a fi ușuratic în aprecieri
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
a căutătorului de pete, ci, la fel de degajat, de normal, stîrnire de întrebări, născocire de răspunsuri. Un dialog cu sine, din text în text, din manuscris în manuscris, făcînd dintr-o cercetare fără nimic poetic, călugărească buchiseală, o poftă implinită. Cu lejeritatea nepătimașă a cititorului cu ochii mici, subțiați de priviri curioase, încordate, care se știe răsplăti.
Bucuria descoperirii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7464_a_8789]
-
Ipocrizie vomitiva Ulterior, Mihai Bendeac lansează critici dure și la adresa televiziunilor, care, din senin, o ridică în slavi pe Simona Halep, după ce promovează non-stop "niște târâturi, niște curve, niște prostituate". "Și tot o chestiune de mentalitate este și acceptarea cu lejeritate că orice sportiv român cu rezultate notabile să fie transformat într-o biată jucărie politică sau mediatică. Așa asalt de mojicie am văzut în ultimele zile încât aproape că mi-a fost imposibil să o susțin moral. Mi se părea
Bendeac, reacție dură pe tema Simona Halep. ”O scârboșenie vecină cu ticăloșia” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25152_a_26477]
-
de bronz, atât ca plastică de dans cât și ca tehnică, putându-se întrevedea de pe acum în el un foarte bun prim-balerin al Operei. Tot astfel, Valentin Stoica s-a remarcat și el, atât prin plastică, cât și prin lejeritatea săriturilor, în rolul mai întins al Fachirului Magdavala. La fel, o serie întreagă de soliste, din Pas d'action, Adela Crăciun, Adina Tudor, Bianca Stoicheciu, Monica Pălărie, sau din dansul djampé, aceeași Adela Crăciun și Gabriela Popovici, precum, în genere
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
bunului sălbatic/ fascinantului român se epuizează și se definitivează prin Maseurul orb. După acest roman reușit, o altă carte made in Romania nu mi se pare, sub nici un chip, recomandabilă. Spiritul de observație e, aici, deprins fără alte avataruri empirice. Lejeritatea povestirii își are contraponderile episodice în multe din apucăturile tinerești ale naratorului. Subiectul e tentant, realist - chiar la modul jurnalistic - și real. Personajul Ioan Timiș Palatinus, bibliofilul orb din Moneasa, cel care trăia din sinecura demnă și luată în serios
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]