482 matches
-
ți se-apropie. Veneau întins prin mijlocul drumului, dar bătând nițe luș într-o dungă, doi ciocoi, un țârcovnic, patru muscali și o bătrână, biete ntrupări și ticăloase chipuri ale lui Mozol. Fără să pregete, în strigăte de „feciori de lele“, voinicul se porni a zvârli cu plumbi, pe care țârcovnicul, ce pose da o tipografie clandestină, îi înhăța din zbor, vârân du-și-i hoțește în turbincă. Sări atunci viteazul în mijlocul lor și începu să-i ieie la depănat. Eram
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în altă parte. Într-o seară cările s-au închis, fiind prins de bărbatul unei femei. Povestea s-a făcut însă uitată de sat, fiind păstrată și cântată doar de Mariana, lucru care a strârnit discuții, închise repede de Florin. Lelea Tinca din ogradă Tot se învârte ca să vadă Dacă moșul s-o sculat și la târg el o plecat. Aș face niște sarmale Da ia stai, că eu n-am oale. Vasile, când mergi încolo Să-mi cumperi și o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește cu cumătrul Dar cumătra să nu știe Vorbă-n casă să nu fie.” Tăierea moțului După un an, nașa ia din părul copilului, fiind iar prilej de petrecere. În duminica fixată, după slujba de la biserica
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
am cerut o forță expediționară care să pună ordine în Câmpie. ― Știi bine că Vechea Terra este sub administrația Centauri! Și mai știi că, la câți bani are Abația, o armată de mercenari i-ar stârpi pe feciorii ăștia de lele. Înseninat, Abatele reveni brusc la un ton ceva mai conciliant. ― Ți-am promis, spionule, un tratament corect. Ceea ce ai făcut astăzi e un act de mare curaj și de atașament față de Abație. De aceea nu îți voi nega un drept care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu putea să vadă fața alesei sale... Ordinul avea să se schimbe. Porni în căutarea quinților, pe care îi găsi stând lângă Marii, care la rândul lor păreau că păzesc intrarea într-o cameră. - O să le ucid chiar acum, scrâșni Lelea Hinnedi la vederea Maestrului său. - Ohoho! Ce viteaz ești acum, că ți-a venit și un sprijin moral, care să te îmbete cu minciuni și să-ți ofere o scuză ca să ucizi, îl contră Maria cu o voce rea și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
diferiți ca structură: de la Jebeleanu - ale cărui parabole civile au influențat foarte mult toată poezia politică a tinerilor - până la Mircea Dinescu. Însuși titlul cărții acestuia din urmă, Moartea citește ziarul, reia un vers din Parabolele civile în care Marea Lele (lelea Lehamite) citește ultimele știri. Un loc aparte în poezia rezistenței l-a ocupat Virgil Mazilescu cu volumul său Guillaume poetul și administratorul care punea în ecuație poziția poetului în totalitarism și apoi îl lăsa să-și dezvăluie existența sa nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
cu pălărie și pardesiu. Era răcoare și umezeală, pentru că plouase, și el se mișca într-un fel - cum să spun? - așa cum nu se mai vede în ziua de azi. Da, măsurat - dar nu țeapăn - și nu mergea așa, în doru’ lelii, dar, în același timp, în pasul lui era un elan pe care bastonul îl accentua și mai mult, o urmă de agilitate pe care ți-o permiți dincolo de limita stăpânirii de sine și care la el devenise de mult o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
zi. Adevărul este că și semăna, teribilă asemănare, destulă ca să te prostești. ― Maestre, reia el, știți că eu țin cel mai tare la Dacia mea. ― Dar soția... se face Beligan că nu cunoaște speța. ― Ei, soția, vorba ceea, fost-ai, lele, dar Dacia e sfântă... ― Așa, adaugă Beligan, văzând că omul o lua cam greu cu povestitul. ― Așa că, venind eu de la spectacol obosit, căci mă cunoașteți cu câtă osârdie joc eu... ― Mai e vorbă, nene, ce dracu’, doar suntem aici. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Da’ să nu fie cu gheață. Asta o să te coste o avere și nu știu de unde ai să plătești. Ia vezi, jupâne Froim, colea în fânul din coșul căruței. Ai să găsești plata cu vârf și îndesat. Dacă-i mâna lelii Zamfira, apoi știu că fac o afacere bună... Moș Dumitru îl cunoștea prea bine pe jupânul Froim, de aceea îi adusese cu asupra de măsură plată, pentru că avea să-i ceară ajutorul când va avea nevoie... Când moș Dumitru a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
era el cel care a întrebat atunci când ai vândut calul: „Tată, calu’ nostru iap-o fost?”l-a șfichiuit fin moș Dumitru. Ia spune-mi, ești mulțămit de plată? Sau... Dacă nu ești mulțămit, să știi că înțarcă bălaia. Spune-i lelii Zamfira că îi mulțămesc tare mult pentru ce ne-o trimis. La mine ai să ai poarta deschisă oricând. Eu am să cam plec, jupâne, că se înmoaie omătul și am ceva cale de mers. Rămâi sănătos. Mergi sănătos, bade
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
gospodăriei sale. Zamfiră! Până ce desham eu armăsarul, pune ceva de mâncare, pentru că pe urmă am treabă la primărie. Măi, măi. Cade omul din copac și se hodinește, d-apoi de la un drum așa greu. Lasă primăria pe mâine - a grăit lelea Zamfira. Îi musai să mă duc astăzi și pace - a răspuns hotărât moș Dumitru. Ei, dacă-i musai, îi musai. Ce să mai zic? a oftat lelea Zamfira, în timp ce punea pe masă de ale gurii. Cu toată graba pe care
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
d-apoi de la un drum așa greu. Lasă primăria pe mâine - a grăit lelea Zamfira. Îi musai să mă duc astăzi și pace - a răspuns hotărât moș Dumitru. Ei, dacă-i musai, îi musai. Ce să mai zic? a oftat lelea Zamfira, în timp ce punea pe masă de ale gurii. Cu toată graba pe care o avea, moș Dumitru a mâncat pe așezatelea. Așa îi era feleșagul, cum spunea el. Când s-a ridicat de la masă, și-a făcut cruce, și-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cât l-a așteptat și, în cele din urmă, moș Dumitru a grăit către hangiu. Jupâne Froim. Cum se vede treaba, Țâdulă s-o fi încurcat pe undeva. Eu nu-l mai aștept... Mergi sănătos, bade Dumitre, și spune-i lelii Zamfira că îi mulțămesc pentru toate câte ne-o trimis. Drum bun! Când a ajuns la loc deschis, moș Dumitru a lăsat armăsarul să meargă în voia lui, iar el a desfăcut jurnalele pe rând. Tare ar fi vrut să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Îi mort de atâta amar de vreme și acum femeia a luat pe altul. „Bitancule! Uite ți-am adus lapte și tărâțe”, Bitancu Își face pâine numai din tărâțe, așa-i place lui; „da’ să vii pe la noi”, Îi spune lelea Sofie, „că o căzut Ion din prun și i-o umflat piciorul” și Bitancu se duce cu lelea Sofie pe uliță, râd copiii de ei și pe la spate Îi aruncă scaieți În laiberul gros, „zâua bună la domnu’ doctor” Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
adus lapte și tărâțe”, Bitancu Își face pâine numai din tărâțe, așa-i place lui; „da’ să vii pe la noi”, Îi spune lelea Sofie, „că o căzut Ion din prun și i-o umflat piciorul” și Bitancu se duce cu lelea Sofie pe uliță, râd copiii de ei și pe la spate Îi aruncă scaieți În laiberul gros, „zâua bună la domnu’ doctor” Îi spune a lui Ioftin trecând mândru cu tractorul. „Eu sunt Bitancu, priceputu’, cu mâna iau, departe arunc, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lăsau să i se vadă gleznele subțiri cu ouăle ieșite în afară. Călca pe ștaiful unor pantofi plini de noroi. Toată noaptea îl duruse un dinte și dis-de- dimineață și-a legat dintele bolnav de clanță cu o ață. Când lelea Ghența, care venea de la găini, a tras ușa, dintele zbură însângerat cât colo. Cu trăsături moi și suferinde, neras de-o săptămână, Petrache mergea acum cu umerii plecați și cu năframa la gură. Din când în când scuipa sânge în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să arunce apa, apoi începu să-l frece cu detergent și îl clăti cu restul de apă din ibric. — Ai vinit și tu... spuse tata fără să se uite la mine. Vezi că este pită caldă, o fost adus-o lelea melintia adineaori. Ia-ți cu slană și șieapă roșie, dacă vrei. M-am așezat la masă și am rupt o bucată de pâine aburindă. Sora mea continua să trebăluiască prin bucătărie. — Îi bună ? m-a întrebat tata, privindu-mă cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-l pună jos. Crescuse, se făcuse un dulău de toată frumusețea, blana îi lucea de sănătate. "Să-i mulțumesc lui Carmen, își spuse, l-a hrănit bine și a avut grijă de el." Ajunse la meșter, intră în casă și lelea Maria, nevastă-sa, îi spuse că-i în spate, în atelier. Petre cunoștea deja casa, merse pe coridor, deschise ușa atelierului și fu izbit de un miros proaspăt de lemn de brad. Meșterul trebăluia ceva la strung. Când îl văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
-mi fac de râs maiștrii de la Școala de meserii, care m-au învățat. Am venit să-ți mulțumesc, dar și să mă achit! Domnule Petre, apoi poftiți în casă, să ședem oleacă. Badea Ion păși înainte, șopti ceva la ureche lelei Maria și intrară în "camera cea mare", de oaspeți. Totul lucea de curățenie, pereții erau împodobiți cu scoarțe viu colorate, lucrate în casă, mobila era ieșită din mâinile meștere ale badei Ion, din perete vegheau câteva icoane vechi, ferecate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
intrară în "camera cea mare", de oaspeți. Totul lucea de curățenie, pereții erau împodobiți cu scoarțe viu colorate, lucrate în casă, mobila era ieșită din mâinile meștere ale badei Ion, din perete vegheau câteva icoane vechi, ferecate în argint. Apăru lelea Maria cu o tavă, pahare, o garafă plină cu ceva închis la culoare. Dispăru pentru câteva clipe și reveni cu un platou mare plin cu tot felul de bunătăți și cu un coș cu pâine. Domnule Petre, bine ați venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
subțire" de dimineață, Petre nu așteptă să fie invitat a doua oară. Și ce minunății erau pe masă! Își aminti de ce mâncase pe la Paris, pe la restaurante sau cumpărate de la magazine. Păi ăia de acolo să poftească la badea Ion și lelea Maria să guste ceva ca lumea! Badea Ion îl urmărea cu bucurie pe "domnul Petre" cum se înfrupta, cu o lăcomie de copil, din toate. Totul era nemaipomenit de proaspăt și gustos, iar pâinea, rumenă și pufoasă, părea cozonac. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cât de bine era informat badea Ion și ce parapon avea pe "autorități". Se simțea ca în "Moromeții" lui Preda, la fierăria lui Iocan! Din vorbă în vorbă nici nu observară cum a trecut timpul, ușa se deschise și intră lelea Maria cu farfurii, tacâmuri și alt rând de pahare. Ce-i asta, bade Ioane? Păi ce să fie, domnule Petre? V-am invitat cândva la masă, ați plecat la București, acu' v-ați întors și, fiind vremea mesei, ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
rând de pahare. Ce-i asta, bade Ioane? Păi ce să fie, domnule Petre? V-am invitat cândva la masă, ați plecat la București, acu' v-ați întors și, fiind vremea mesei, ne-am gândit c-o să ne onorați invitația. Lelea Maria nu mai prididea cu pregătirile: o oală mare de lut, cu capac, din care ieșeau aburi, alte două oale mai mici, un castron cu castraveți, roșii și pepene murați... Minunat, gândi Petre la vederea murăturilor, o să am cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
masa asta. Nu ne așteptam la musafiri, îs bucatele pentru noi, un borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]