479 matches
-
-Strigă! Și-o pupa sub puful urechii, unde-i dulce carnea de muiere. - Barem stinge lampa, că se vede peste drum! Sufla hoțul în lampă. O nădușea. Ofta văduva-n plăceri. - Greu fără bărbat! - Greu, mie-mi spui? -îti plăcu, lele? - Îmi plăcu. Ostenea Gheorghe. Se ducea până afară. Îi dădea un ghiont lui Paraschiv, care se lungea pe unde apuca: - Fugi, puișorule, că se răcește așternutul! Se strecura zulitorul lxngă femeie, subțire ca trestia. Simțea tuta că nu mai este
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a lipit-o cu scuipat de fruntea guristului. - Așa, mă, suferă! Piculeață a lăsat ochii în jos și-a schimbat-o: De-ai fi om și ai pricepe Dragostea de unde-ncepe, De la ochi, de la sprfncene, De la buze tinerele, Și-apoi, lele, lele, lelișoară, Ochii tăi mă bagă-n boală... Mai că nu plângeau meșterii. - Suferă, mă, suferă! se ruga și Picu Calată. Acordeonistul s-a apropiat și el. Nenea Mihalache Tobă i-a lipit și lui o sută de frunte. Piele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lipit-o cu scuipat de fruntea guristului. - Așa, mă, suferă! Piculeață a lăsat ochii în jos și-a schimbat-o: De-ai fi om și ai pricepe Dragostea de unde-ncepe, De la ochi, de la sprfncene, De la buze tinerele, Și-apoi, lele, lele, lelișoară, Ochii tăi mă bagă-n boală... Mai că nu plângeau meșterii. - Suferă, mă, suferă! se ruga și Picu Calată. Acordeonistul s-a apropiat și el. Nenea Mihalache Tobă i-a lipit și lui o sută de frunte. Piele i-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
erotice. O temă nouă se deschide, astfel, În versurile lui: tema poeziei care smintește femeia și strică familia. Operația de seducție prin poezie e condamnată. Din această acră morală iese un cîntec despre surparea fizică a femeii ușoare: „Fost-ai lele cînd ai fost, Dar acum ești lucru prost; Ai fost floare, trandafir, Dar acum ești borș cu știr; Ț-a mers vestea, cînd ț-a mers, D-acum lețcaia-ți s-a șters. Geaba cochetării faci, Că la nimeni nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mânecile prea lungi, numai bune de șters nasul, îl priveau fără nicio expresie. Din spatele lor, femeia cu capotul peticit îl urmări cu privirea, strângându-și reverele. Bărbatul, îmbrăcat cu aceeași pijama în dungi, stătea rezemat de perete și contempla rotocoa lele de fum ale țigării pe terminate. Maca se opri pentru o clipă în dreptul lui, bun prilej pentru acela să-l întrebe răstit : — N-ai o țigară ? De răspunsul la acea întrebare atârna parcă destinul întregii omeniri. Maca scoase pachetul. Bărbatul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ba chiar de acord B hotel Eur ri multip asluieni și e a fost a e înșeală ". Tocma din Theo va mazili itorial în c pe Stolo. PD L c i. atunci a f mi-a pro laga) ori, opa lele de les: toți i îl dor pe are Tot ând ost pus nu AD M că Sun rad Soc ded dov con reg jud de oam me feli ma MINISTRA esajul Preșe cu ocazia an Prin act opinia publi t
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și bani ! Ace știa își sacrifică din timp, din avere, din preocupări pentru a se întâlni cu popor, a organiza spectacole, a fi COMPETITORI. Se detașează tare de departe senatorul Aristide Roibu. PERSOANE absente (care-s pe liste în dorul lelii). Așteaptă să le pice din cer, cu hârzobul, demnitatea de parlamentar bazându-se pe armăsarul și căruțașul de la București. în afară de Corneliu Mihalachi și oarecum Nuțu Zaharia cine a mai auzit de ceilalți de la PDL? ȘCHIOPI îN B+LCI de pe la PNG
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
clar că nu e de acceptat ! ... și T+MPIȚII ? Iată-i: a) cei care au promovat o asemenea lege. Paradoxal se întoarce asupra lor spârcuindu-i dar și aruncând în derizoriu competiția electorală. b) cei care au candidat în dorul lelii; crezând că politica se poate face fără bani sau că unul... ca Gigi Becali e "salvarea neamului" ! Au ca scuze că "încercarea, moarte n-are!" c) alegători (evident nu mulți și nu toți) care stau rău cu capacitatea mintală și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ca asta, care totuși nu mi-e mai scump în prețuire, desi ștrengarul asta a venit pe lume cam obraznic, înainte de a fi chemat; dar maică-sa era nurlie, a fost o făină distracție la facerea lui, și puiul de lele trebuie recunoscut. Cunoști pe nobilul domn, Edmund? EDMUND: Nu, milord. GLOUCESTER: E lordul Kent; să-l ții minte de acum încolo că pe cinstitul meu prieten. EDMUND: Slujirea mea o-nchin domniei-voastre. KENT: Vreau să-mi fii drag, să te
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
De aceea știi, ca și mine, că, atunci când dezastrul Îl trimite pe om În haosul de unde a venit, toată patina aceasta civilizată se face fărâme, și el e iar ce era ori ce a fost Întotdeauna: un perfect fecior de lele. Celălalt s-a uitat atent la mucul de țigară pe care Îl ținea Între degetul mare și arătător. Apoi l-a aruncat departe, ca și pe cel dinainte. Chiștocul a căzut În același loc. - Dumneata nu ești prea milos, domnule
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe de o parte prin incertitudinea viitorului, iar pe de altă parte prin dorința de a reveni cât mai curând la ritmurile cosmice, naturale, pe care acțiunea pare să le tulbure. Românul „face să fie făcut”, „de mântuială”, „în dorul lelii”, „acolo, să fie”, „să nu zică că n-a făcut”. De aceea, soluția de moment a românului este adeseori machiavelică: „Se face frate și cu dracul ca să treacă puntea”. „Veșnica nemulțumire, dorința de schimbări și prefaceri, iubirea de noutăți împletite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
avea încredere în copilul ăsta, e copil bun, de aici, din vecini”. Vecinii își fac mici daruri de sărbători, își dau de pomană și nu merg în vizită unii la alții „cu mâna goală”. Vocativele „vecină!”, „vecine!” exprimă intimitatea. Apelativele „lele”, „bade”, „țață”, „nene”, „tanti” exprimă apropierea dintre oameni. Cu vecinii suntem „ca în familie”, „parcă am fi neamuri”. Câteodată vecinul ți-e „chiar mai aproape decât unul de-al tău”. Vatra satului. În istoria colectivităților rurale au existat frecvent situații
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verzi de pom 335, ținute de vornic în mână care, imediat, începe să cânte: "Legea ta de nimiteț / Da tu mândru ești și creț. / De-nșelat copilele, / De țâpă petelele. Peteluțe cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele și lenjeria poartă broderii; atunci când apar, firul de aur sau de argint se transformă în fir de borangic. Diamantele și mărgăritare le se în locuiesc cu măr ge lele din sticlă colorată sau urmuz. Dar se pare că valoarea lor es tetică este foarte im por tan tă din moment ce în unele foi de zestre se găsesc până la 12 șiruri de astfel de obiec te de podoa be. Prezența lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
genera l, guvernele țărilor industriale nu mai aveau nevoie de controlul ca pit alului ca instrument pentru păstrarea sistemului ratei fixe de schimb, deo arece acest sistem nu mai exista. Întrucât cursul fluctuant putea să susț ină dezvoltarea pieței, controa lele puteau fi ridicate. Acest lucru a fost înc ura jator pentru fluxul de capital din toate țările. În țările periferice, reforme le economice au redus costurile tranzacționale și riscurile investițiilor străi ne, iar fluxul de capital a crescut și acolo
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cum este la construcții?, la un moment dat era o simplă imagine în care trei muncitori din construcții mergeau așa pe o alee: unul târa o lopată după el, altul avea furtunuri de instalator sanitar, și mergeau așa, într-o lele... și acolo am pus în coloana sonoră cântecul Hei, rup, hei rup! Evident că această imagine, care spunea că nu le arde lor de muncă, dar spunea palid, pur și simplu treceau pe alee, până la urmă. În combinație cu acest
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor, sora cu Andrei al Petrei de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și nepoatei ei să-i dea numele tot Anuța. Acum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
doi feciori ai lui Nechita nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor, sora cu Andrei al Petrei de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și nepoatei ei să-i dea numele tot Anuța. Acum si aceasta a ajuns la vârsta a III a si s-a cam vestejit de timpuriu. Îmbătrânirea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea de pe altă lume. Îi privi cu blândețe și zâmbi. Badea Ionuț și lelea Ioana se uitau unul la celălalt, după ce străinul le răspunse la binețe. Deși erau parcă nedumeriți, dădură să plece. Ionuț, nu cumva străinul acesta ...? și glasul i se stinse parcă de ce vedea cu ochii. Nu cumva ce? adăugă bărbatul și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Așa am ajuns acasă. Dar cine poate ști zilele omului?! Ceilalți din neamul lui Doltea au murit toți. Gavril, care a fost primul soț al Mărinei lui Ilie, a murit și el fără să lase urmași, apoi a murit și lelea Mărina și bărbatul ei de-al doilea, Neculai Șfacul. Ceva mai la deal locuia Ștefan Boacu, cel care l Înfiase pe Neculai al Petrii de pe Părăul Gălăuțașului. În apropierea lui era un altul, Bocuțu, cel pe care Îl Împușcase Lupu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lungi. Aici se pregăteau să Învețe a juca, adică pentru horă. Învârtita mai mergea, dar ștraiele erau mai grele. Pentru a juca bine, să nu calci flăcăul pe picioare, trebuia să te inițiezi mai Întâi. Cum s-ar zice, la lelea Dina era un fel de școală de dans. Acum intrăm În neamul Filipașilor. Cel dintâi a fost Filipaș Grigore, căruia i se spunea Gorea, al cărui tată era Alexa Filipaș, venit Întâiul În Zăpode. Urmașii lui s-au stabilit toți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe la poartă... Ce să fac, ziceam, unde să mă duc... Acasă suntem șase frați pe șase pogoane de pământ, nu pot să mă întorc... Și atunci l-am văzut pe el, mergea agale, știi cum calcă el, așa în dorul lelii și cu capul sus, ai fi zis ca e mare șef acolo. Nu știți, zic, unde pot să lucrez și eu?" "De unde ești, fă?" zice. Era să mă supăr și să plec, dar zic, stai Florico, ăsta o fi și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în altă parte. Într-o seară cările s-au închis, fiind prins de bărbatul unei femei. Povestea s-a făcut însă uitată de sat, fiind păstrată și cântată doar de Mariana, lucru care a strârnit discuții, închise repede de Florin. Lelea Tinca din ogradă Tot se învârte ca să vadă Dacă moșul s-o sculat și la târg el o plecat. Aș face niște sarmale Da ia stai, că eu n-am oale. Vasile, când mergi încolo Să-mi cumperi și o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
aveam în față pe ieșean. Bine ai venit, dragule! Bine te-am găsit, dar... Ieșeanul se uită atent la mine și cu o figură poznașă mă întreabă: Da’ unde mi-ai umblat astă noapte, vere? Tare mă tem că la lelea cu fusteica scurtă... -Apoi pe unde nu te poate purta o carte? - i-am răspuns eu, prefăcându-mă că n-am înțeles aluzia. Așa o carte aș citi și eu, vere... Îi o carte adevărată, dragă ieșene, și e plină
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în zare. Parcă mângâia dealurile pe care se mai întind încă câteva podgorii... Simțeam că are ceva de spus și nu m-am înșelat. Nu crezi, vere, că ne-am cam dedulcit la stat în vârful dealului, așa... în dorul lelii? Să nu spui că n-am dreptate, că ai feștelit-o! Îi fi având tu dreptate, dar vorba ceea: „Cade omul din copac și se mai hodinește”, dar noi, care am bătut atâta cale până aici, în Bucium, și pe deasupra
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]