542 matches
-
zile înainte ca soarele să fi intrat în Leu, am avut cel dintâi semn prevestitor de nenorociri. Posibil să fi fost o întâmplare, dar, în anii care au urmat, a fost pomenită ca o pacoste. Cam pe la a opta oră leneveam cu Rotari sub un măr, nu foarte departe de curte. Doar noi doi nu rămăseserăm acasă, căci ceilalți se temeau ca arșița să nu le dăuneze la cap. Pe lângă cei câțiva câini, însoțindu-ne liniștiți și fără țintă, mai auzeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Rotari nu se simțea încă în stare să conducă ducatul. Din care motiv mi-a cerut să-i scriu unchiului, și am reușit să-l convingem să-i mai îngăduie să stea încă un an în ducatul friulan. Pe când noi leneveam în așteptarea iernii, lucrul cel mai însemnat în lume era tot războiul împăratului Heraclion împotriva perșilor. La curte s-au făcut mari provizii de lemne de foc, căci stratul des de frunze cu care se acoperiseră aricii pentru hibernare însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se construia de zor azilul, călugărul a luat în gazdă un sătean tânăr pe nume Stefanio și a început să-l învețe despre bolile cele mai frecvente și cum să le trateze. Cam în aceeași vreme eu am încetat să lenevesc la gura sobei sau sub pături alături de Vibana. Oamenii continuau să-mi aducă laude și onoruri pentru isprava mea, și Gundo, pentru a-și da importanță și a-l face și mai nobil pe străinul pe care-l adoptase, ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o zi cosea ceva la fereastră, profitând de lumina după-amiezii, reflectată de zăpadă. După obiceiul roman, pusesem la fereastră pergament de asin atât de subțire, încât nu numai că reușea să oprească vântul rece, dar îngăduia luminii să pătrundă. Eu leneveam lângă vatră și mă uitam la striațiile și la petele pergamentului, creând din ele figuri fabuloase. Privirea îmi era dincolo de Vibana și, trezindu-mă din visare, mi-a alunecat pe chipul ei. Am rămas uluit. Era fin și delicat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de câteva luni Încoace lui Îi mergeau toate pe dos. În timp ce Buonocore transmitea prin stație neprevăzutul schimb de itinerar, către mașina de escortă care Îi urma, iar șoferul se Îndrepta deja spre Barul Muzelor - unde uneori, dimineața, Îi plăcea să lenevească În fața unui capucino -, Elio se Întoarse să-și răsfoiască ziarul. De data asta o făcu cu mai multă atenție, examinând și chenarele mărunte și pozele cu subtitluri mici. Nici urmă de el. Răsfoi primele pagini din Repubblica - cu teamă, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Copilași și copilițe, Băiețași și voi fetițe Hai cu toții să strigăm: „Primăvară cu alai Vino și la noi pe plai”. Vara Cu călduri dogoritoare Și cu ploi răcoritoare, Care se succed deodată, Vara a sosit îndată. Păsările ciripesc, Greierii toți lenevesc, Dar auzi strigând deodată, Din valea îndepărtată, Copiii care strigau în gura mare: „Vară, tu ești cea mai tare!” Motorga Diana-Andreea, clasa a VII a Școala Gimnazială Malovăț Mehedinți profesor coordonator Colibășanu Monica Mihai Eminescu - biografie în versuri S-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pământul, Rahela era deja amețită de vin și de plăcere. Nu și-a amintit mai apoi cum picioarele i s-au lipit de pământ, cum sângele s-a întărit - ea zâmbea prin somn. Plină de veselie și de încredere, a lenevit în cort cele trei zile, adunând lichidul prețios într-un bol de argint - pentru că primul sânge al unei virgine era o ofrandă neprețuită pentru recolte. Au fost cele mai liniștite și mai senine zile din viața ei. De cum femeile și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
La Télégramme de Brest Înainte de anii ‘70. O văzu Îndreptîndu-se spre dulap și Înhățînd niște haine pe care i le aruncă. - Avem Întîlnire la ziar. - Avem? - În mod evident nu te poți descurca fără mine, decretă ea. Și apoi, ai lenevit destul În pat. Se Îndreptă spre ușă. - La drum! Ai să-mi explici cum se face că un trăgător ca dumneata, cu note atît de bune la evaluări, și-a putut rata ținta de șase ori la rînd. 16 Cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Avalanșă-n munți - în clinchet lin de zurgălăi trecea o sanie Gene albite - sub voalul de ninsoare alți pași rătăciți Zdrențe negre-n nuc - doar ciorile-s culoarea din iureșul alb Pescăruși și ciori zburând prin fulgii de nea fluviul lenevind După ninsoare eternitatea în alb - cruci fără nume Parcul albit de nea - trandafirii doar obrajii iubitei Strada patinoar - sub streșini vântul cântă-n orga țurțurilor De pe ramuri doar puful alb alunecând - singurul zbor Țurțuri sub streșini - mușcând din mărul roșu
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
pună lucrurile în mișcare. Laura, în calitate de mamă care stă acasă, evident că avea la dispoziție tot timpul din lume. Sincer vorbind, habar n-avea ce norocoasă era. — Ar cam trebui să mă îmbrac, a oftat Amanda. N-am vreme să lenevesc. Mă așteaptă o după-amiază grea. —Ce-o să faci? a întrebat-o Laura nesesizând apropoul. Maxilarul bine hidratat și ușor bronzat mastica cu seriozitate somonul cu orez. Am o ședință foto cu Theo, a gemut ea. O să fie epuizant. —O ședință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
acasă și mi-am analizat caietul de poezii. Din tot ce scrisesem erau vreo trei care mi se părea că ar fi putut merge la concurs. m-am pus cu burta pe scris și la capătul a două zile de lenevit În pat cu ochii În tavan am strâns vreo șapte poezii pe care le-am bătut la mașina de scris a lui Janet, după ce l-am convins, cu mare greutate, să mi-o Împrumute. Janet era un apărĂtor vajnic al
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
acasă și mi-am analizat caietul de poezii. Din tot ce scrisesem erau vreo trei care mi se părea că ar fi putut merge la concurs. M-am pus cu burta pe scris și la capătul a două zile de lenevit în pat cu ochii în tavan am strâns vreo șapte poezii pe care le-am bătut la mașina de scris a lui Janet, după ce l-am convins, cu mare greutate, să mi-o împrumute. Janet era un apărător vajnic al
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Cât de mult contează să te bucuri de avuția unui asemenea părinte! Om dintr-o bucată: când e de muncă - muncești!; când e de dormit - dormi!; când e de hărnicit - hărniceștete!; când e de iubit - iubește-te!; când e de lenevit - lenevește!; când e de admirat ceva ce merită să fie admirat - admiră! Și așa mai departe. Ce ți-e drag - fă!; de ce nu ți-e drag - fugi ca dracul de tămâie! Pentru că, altfel, poți să devii un pierdut, fără de voia
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de mult contează să te bucuri de avuția unui asemenea părinte! Om dintr-o bucată: când e de muncă - muncești!; când e de dormit - dormi!; când e de hărnicit - hărniceștete!; când e de iubit - iubește-te!; când e de lenevit - lenevește!; când e de admirat ceva ce merită să fie admirat - admiră! Și așa mai departe. Ce ți-e drag - fă!; de ce nu ți-e drag - fugi ca dracul de tămâie! Pentru că, altfel, poți să devii un pierdut, fără de voia ta
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Aș, de unde! Feciorul unui șef de poștă de printr-un oraș mai mărunt, de prin Moldova de dincoace de râul Prut. Da’de ce nu stătea În biroul său? De rușine, zicea, că acolo, În birou, nu se muncea, dimpotrivă, se lenevea. Și asta Înseamnă, pentru el, moarte curată. Și cum a scăpat? Să mulțumească decembriului aceluia din optzecișinouă, că, folosindu-se de prilej, a putut să evadeze din jugărie, și să revină la viața lui cea adevărată, de muncă și trudă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ud, către așternutul unde era de așteptat de la el să compună versurile acelea nemaiauzite cu care ar fi izbutit să-i izbească până și pe neasemuiții Bacovia și Eminescu cap în cap. Dar el mai mult nu compunea. Toată ziulica lenevea, se întindea și se scobea cu degetul ales într-o nară, până și-l murdărea și, apoi, bineînțeles, nu mai putea să se înțepe tocmai la degetul ăla. Treceau suratele și funcționarii, tăbărau muieri și lucrători de la nouă străzi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la matematică, trebuie să am grijă de el! Dar în ultimele săptămâni ale trimestrului trei profesorul Ion Vodă a început să nu mai vină la școală. Spre sfârșitul anului școlar a intrat în viața lui Tamba. Era duminică dimineața și lenevea în pijama. A auzit glasul mamei și al unei femei însă n-a dat importanță și a citit în continuare romanul care i se părea mai captivant decât probabila vecină. Ele continuau să discute vesele când deodată pătrunse mama lui
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se întorc ea se întristează motivat: iar se despart. Intră în curte abătută, lui îi pare și mai rău însă n-o arată. Niciodată nu o va arăta! În ziua următoare s-a trezit la 6 a.m. însă a mai lenevit în pat; vorbește cu tatăl său îi spune ce dorește unchiul Titi de la el; taică-său mulțumit îl întreabă dacă a luat dimineață micul dejun: Mănânc o ciorbă de burtă la unchiul! - Hopa, ai intrat și tu în rândul bărbaților
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
gestul și îndrăzneala ei, bazate pe impulsuri nestăvilite. Când îl vedea, era printre fetele de vârsta ei și îi făcea voioasă semn cu mâna de departe< îi răspundea la fel. Pe Flora nu o va mai întâlni niciodată. Duminică dimineața lenevește citind o carte până pe la 8 în pat. Mamă-sa curioasă îl întreabă când apare îmbrăcat, gata de plecare: - De ce nu mănânci? Cum te descurci la serviciu, este greu? - Mă duc la Delfinul. Este foarte interesant! Îi povestește ce face
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
știa lucrurile de preț din 87 fiecare odaie, urcase pe scări tăinuite, umblase, bătuse la uși, uneori fațadele înnegrite de vreme, cu urme vinete de ploaie, ascundeau camere cu covoare moi și perdele de pluș în desene curioase, în care leneveau femei frumoase și câini, unde se benchetuia și se zvârleau banii. Toate aceste lucruri la un loc îl stârneau și îi făceau o poftă sălbatică de viață. A doua zi era la primărie. Clădirea cenușie, înaltă, cu geamuri largi și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe care aud timpul. (Sufletul nu-i contemporan lumii.) Sânt țări în care n-aș fi putut rata nici măcar o clipă, ca Spania de pildă. Și sânt locuri mărețe și sumbre, în care piatra sfidează speranțele, pe ale căror ziduri lenevește veșnicia, aducîndu-și aminte de timp, locuri privilegiate de siestă a Divinității, care te silesc să fii tu însuți în mod absolut: în Franța - Mont-Saint-Michel, Aigues-Mortes, Les Baux și Rocamadour. - În Italia, toată Italia. Plictiseala absolută se confundă cu obiectivarea în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și - întindea nesfîrșita-i albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc - albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stîncele negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-și întindea nesfîrșita-i albăstrime, soarele se ridica încet in seninătatea adânc - albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stîncele negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sigur, muza este disciplinată, spațiul (căminul) este favorabil. Alecsandri vorbește (Într-o scrisoare din 1881 către Bonifaciu Florescu) de o „sfîntă lene” și este cazul să-l credem. Deși scrie ușor, poetul nu se Întrece cu firea. Îi place să lenevească, călătoria fiind o lene În mișcare, o bucurie a spiritului meditativ. Lenea este Învinsă, de regulă, În timpul gerurilor năprasnice. Atunci conștiința acțiunii se trezește: „Voi Încerca, dar, Într-o zi a mă pune pe lucru, dacă mă va vizita strechea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin auzire, iar În inima lui Erotocrit au intrat prin deasa privire, și prin acest exemplu povățuiește pre părinți ca să nu se-ntinză la vorbe de amor Înaintea cruzilor și nevinovaților tineri și să nu laude frumseți trupești, nici să se lenevească de a popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea Îngăduitoare. Nici ca Împăratul Eraclie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]