4,155 matches
-
D al obiectivului să crească). Fig. 2.14. Teleobiectivul Canon EF cu focala de 400 mm/f:2,8 Obiectivul este dotat cu stabilizator optic de imagine, motor autofocus USM, ceea ce îl face unul dintre cele mai rapide din lume. Lentilele sunt pe bază de fluorită. Imaginile obținute prin fotografierea cu teleobiectiv sunt caracterizate de o aplatizare a subiectului, planurile din fundal devenind mai apropiate de cele din față. Cu cât focala teleobiectivului este mai mare, cu atât riscul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
lui realizează clarul, iar glisarea - schimbarea focalei) sau prin rotirea a două inele separate, unul pentru focalizare (inelul distanțelor), celălalt pentru modificarea focalei. Dacă nu avem posibilitatea de a achiziționa un zoom, cu resurse mai puține putem folosi convertoarele sau lentilele adiționale. Acestea sunt dispozitive optice care, atașate în partea frontală sau în spatele obiectivelor, pot modifica distanța focală. Atât convertoarele, cât și lentilele adiționale au inscripționat factorul de multiplicare (exemple: ×0,8; ×0,6; ×2; ×3 etc.). Dezavantajele principale ale acestora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
focalei. Dacă nu avem posibilitatea de a achiziționa un zoom, cu resurse mai puține putem folosi convertoarele sau lentilele adiționale. Acestea sunt dispozitive optice care, atașate în partea frontală sau în spatele obiectivelor, pot modifica distanța focală. Atât convertoarele, cât și lentilele adiționale au inscripționat factorul de multiplicare (exemple: ×0,8; ×0,6; ×2; ×3 etc.). Dezavantajele principale ale acestora sunt introducerea distorsiunilor, precum și pierderea de claritate și luminozitate. Formulele optice ale obiectivelor Caracteristicile obiectivelor au fost mult îmbunătățite prin folosirea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
au inscripționat factorul de multiplicare (exemple: ×0,8; ×0,6; ×2; ×3 etc.). Dezavantajele principale ale acestora sunt introducerea distorsiunilor, precum și pierderea de claritate și luminozitate. Formulele optice ale obiectivelor Caracteristicile obiectivelor au fost mult îmbunătățite prin folosirea mai multor lentile. Formulele optice de succes care au dat și rezultate deosebite au făcut ca ele să fie folosite și acum, la mai bine de o sută de ani de la inventarea lor. Dintre obiectivele cele mai cunoscute putem să menționăm obiectivul Planar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
o sută de ani de la inventarea lor. Dintre obiectivele cele mai cunoscute putem să menționăm obiectivul Planar, realizat în anul 1896 de către firma Zeiss după planurile doctorului Rudolph, obiectivul Tessar, realizat în 1902 de către același autor și compus din patru lentile în trei grupe (triplet cu o lentilă lipită), și obiectivul Taylor, proiectat în 1893 și format din trei lentile simple. Rezoluția și contrastul obiectivelor Acești doi parametri calitativi ai obiectivului creează impresia de claritate a imaginii. Rezoluția unui obiectiv este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Dintre obiectivele cele mai cunoscute putem să menționăm obiectivul Planar, realizat în anul 1896 de către firma Zeiss după planurile doctorului Rudolph, obiectivul Tessar, realizat în 1902 de către același autor și compus din patru lentile în trei grupe (triplet cu o lentilă lipită), și obiectivul Taylor, proiectat în 1893 și format din trei lentile simple. Rezoluția și contrastul obiectivelor Acești doi parametri calitativi ai obiectivului creează impresia de claritate a imaginii. Rezoluția unui obiectiv este o mărime care determină capacitatea de redare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
anul 1896 de către firma Zeiss după planurile doctorului Rudolph, obiectivul Tessar, realizat în 1902 de către același autor și compus din patru lentile în trei grupe (triplet cu o lentilă lipită), și obiectivul Taylor, proiectat în 1893 și format din trei lentile simple. Rezoluția și contrastul obiectivelor Acești doi parametri calitativi ai obiectivului creează impresia de claritate a imaginii. Rezoluția unui obiectiv este o mărime care determină capacitatea de redare a detaliilor și care se măsoară în linii pe milimetru. Contrastul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
și în modul de distribuire a luminii pe suprafața cadrului. Cauzele care duc la pierderea unei cantități de lumină spre margini sunt legate de formula optică a obiectivului, precum și de fenomenului de vignetare (înnegrire a marginilor cadrului). Aberațiile optice ale lentilelor și obiectivelor foto Defectele imaginii formate de o lentilă convergentă sau de un obiectiv fotografic se numesc aberații optice. Principalele aberații optice sunt: - aberația de sfericitate (o lentilă convergentă are cel puțin o suprafață sferică, fapt care face ca razele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cadrului. Cauzele care duc la pierderea unei cantități de lumină spre margini sunt legate de formula optică a obiectivului, precum și de fenomenului de vignetare (înnegrire a marginilor cadrului). Aberațiile optice ale lentilelor și obiectivelor foto Defectele imaginii formate de o lentilă convergentă sau de un obiectiv fotografic se numesc aberații optice. Principalele aberații optice sunt: - aberația de sfericitate (o lentilă convergentă are cel puțin o suprafață sferică, fapt care face ca razele de lumină marginale să fie concentrate în puncte diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
precum și de fenomenului de vignetare (înnegrire a marginilor cadrului). Aberațiile optice ale lentilelor și obiectivelor foto Defectele imaginii formate de o lentilă convergentă sau de un obiectiv fotografic se numesc aberații optice. Principalele aberații optice sunt: - aberația de sfericitate (o lentilă convergentă are cel puțin o suprafață sferică, fapt care face ca razele de lumină marginale să fie concentrate în puncte diferite, imaginea pierzând astfel din claritate); - aberația cromatică (în trecerea lor prin părțile marginale ale lentilei, diversele radiații spectrale care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
aberația de sfericitate (o lentilă convergentă are cel puțin o suprafață sferică, fapt care face ca razele de lumină marginale să fie concentrate în puncte diferite, imaginea pierzând astfel din claritate); - aberația cromatică (în trecerea lor prin părțile marginale ale lentilei, diversele radiații spectrale care intră în compunerea luminii albe nu sunt reflectate în aceeași măsură); - distorsiunea (redarea deformată a liniilor drepte de la marginea unei lentile covergente, din cauza formei sferice a suprafeței acesteia); - astigmatismul (radiațiile luminoase care cad oblic pe obiectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
diferite, imaginea pierzând astfel din claritate); - aberația cromatică (în trecerea lor prin părțile marginale ale lentilei, diversele radiații spectrale care intră în compunerea luminii albe nu sunt reflectate în aceeași măsură); - distorsiunea (redarea deformată a liniilor drepte de la marginea unei lentile covergente, din cauza formei sferice a suprafeței acesteia); - astigmatismul (radiațiile luminoase care cad oblic pe obiectiv nu vor fi concentrate în focar, ci într-un punct mai depărtat, fapt care duce la pierderea clarității imaginii); - coma (apariția pe pelicula fotografică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de componente, fiecare având funcționalități precise. Manipularea sa este complexă - nu neapărat dificilă - și reclamă experiență și o serie de cunoștințe tehnice de specialitate. Dintre accesoriile și dispozitivele auxiliare ce urmează a fi analizate amintim: filtrele pentru obiective, convertoarele și lentilele adiționale, flash-urile sau blițurile, dispozitivele pentru macrofotografie. Alături de acestea mai pot fi incluse parasolarele, montate în fața obiectivului pentru a proteja imaginea de lumina reflectată parazită, trepiedele, care asigură fotografierea cu timpi de expunere lungi fără ca imaginea să iasă mișcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de declanșare, care oferă posibilitatea acționării butonului de declanșare de la distanță, gențile foto, care protejează aparatul și accesoriile de lovituri, umezeală, praf etc. 2.6.1. Filtrele pentru obiectivetc "2.6.1. Filtrele pentru obiective" Filtrele sunt utilizate pentru protecția lentilei frontale a obiectivului și pentru a obține o serie de modificări tonale sau cromatice pe pelicula fotografică. Majoritatea filtrelor sunt realizate din sticlă specială sau din folii de gelatină și se montează în fața obiectivului pe suporți speciali ori sunt înfiletate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
în fotografia alb-negru poate fi ilustrată prin tabelul următor: Fig. 2.32. Folosirea filtrului oranj în fotografia alb-negru Imaginea din stânga este obținută fără filtru. Cea din dreapta are cerul mult mai intens, datorită folosirii filtrului oranj. 2.6.2. Convertoarele și lentilele adiționaletc "2.6.2. Convertoarele și lentilele adiționale" Convertoarele sunt sisteme optice menite să lucreze împreună cu obiectivele aparatelor, cu scopul de a le modifica distanța focală, adică unghiul de cuprindere a imaginii. Ele se aplică între obiectiv și aparat, modificându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
tabelul următor: Fig. 2.32. Folosirea filtrului oranj în fotografia alb-negru Imaginea din stânga este obținută fără filtru. Cea din dreapta are cerul mult mai intens, datorită folosirii filtrului oranj. 2.6.2. Convertoarele și lentilele adiționaletc "2.6.2. Convertoarele și lentilele adiționale" Convertoarele sunt sisteme optice menite să lucreze împreună cu obiectivele aparatelor, cu scopul de a le modifica distanța focală, adică unghiul de cuprindere a imaginii. Ele se aplică între obiectiv și aparat, modificându-i focala cu un coeficient marcat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cuprindere a imaginii. Ele se aplică între obiectiv și aparat, modificându-i focala cu un coeficient marcat pe montură (de exemplu: ×0,8; ×2; ×3). Convertoarele schimbă focala fără a modifica distanța minimă de focalizare, însă au pierderi de luminozitate. Lentilele adiționale se adaugă în partea frontală a obiectivului. Ele nu modifică deschiderea obiectivului, însă realizează distorsiuni importante și au un domeniu limitat de utilizare. 2.6.3. Flash-urile (blițurile)tc "2.6.3. Flash‑urile (blițurile)" Flash-urile (blițurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Leica) - în jur de 0,3-0,5 m. Aceste distanțe sunt totuși prea mari pentru subiecte de dimensiuni mai mici de 10 cm și, pentru a putea realiza macrofotografiile, este necesar să folosim dispozitive auxiliare, precum inele intermediare, burdufuri sau lentile adiționale (figura 2.36). Inelele și burdufurile se instalează între corpul aparatului și obiectiv, iar lentilele adiționale se montează în fața obiectivului. Imaginile realizate prin macrofotografie au o profunzime de câmp redusă; din această cauză, mai ales în fotografia științifică, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de dimensiuni mai mici de 10 cm și, pentru a putea realiza macrofotografiile, este necesar să folosim dispozitive auxiliare, precum inele intermediare, burdufuri sau lentile adiționale (figura 2.36). Inelele și burdufurile se instalează între corpul aparatului și obiectiv, iar lentilele adiționale se montează în fața obiectivului. Imaginile realizate prin macrofotografie au o profunzime de câmp redusă; din această cauză, mai ales în fotografia științifică, e de preferat să fie fotografiate subiecte plane. De asemenea, pe măsură ce montăm inelele intermediare, trebuie să mărim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
2), iar subiectul este „detașat” de fundal prin includerea luminii de contur (3). Spre deosebire de lumina principală, care este situată la înălțime, lumina de umplere este situată mai jos. Se pot folosi proiectoare de putere mai mică, la care se atașează lentile Fresnel, ce permit realizarea unui spot luminos de dimensiuni variabile. Pentru detașarea subiectului de fundal se folosesc celelalte două lumini, cea de contur și cea de fundal, iar pentru iluminarea de efect de folosesc spoturi de dimensiune mică, ce pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
expunerea negativelor, hârtia foto e impresionată la lumină un timp anume, după care este revelată, fixată, spălată și uscată, obținându-se astfel produsul final al procesului fotografic. Aparatul de mărit este compus dintr-un corp, în interiorul căruia se găsesc becul, lentila condensoare, lăcașul pentru filtre, rama pentru negative și burduful terminat cu un obiectiv (figura 7.1). Aparatelor de mărit li se pot atașa capete color pentru realizarea fotografiilor color. Corpul poate culisa vertical pe un stâlp metalic, fixat rigid pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
terminat cu un obiectiv (figura 7.1). Aparatelor de mărit li se pot atașa capete color pentru realizarea fotografiilor color. Corpul poate culisa vertical pe un stâlp metalic, fixat rigid pe o planșetă orizontală pe care se proiectează imaginea. Rolul lentilei condensoare este acela de a concentra fluxul luminos către obiectiv, iluminând egal toată suprafața negativului. În rama pentru negative, pelicula este fixată între două sticle optice, care trebuie curățate tot timpul de praf, pentru a obține o imagine clară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
privind realizarea fotografiilor alb-negru și color Hârtiile fotografice cu contrast variabil pot reda diferite tipuri de imagini, în funcție de filtrele care se includ în aparatul de mărit (figura 7.3). Calitatea obiectivului de pe aparatul de mărit, precum și a luminii filtrate de lentila condensoare devin extrem de importante în obținerea fotografiilor profesionale. Pentru examinarea și arhivarea filmelor fotografice, profesioniștii realizează copiile-contact, ce reprezintă o copiere directă a tuturor ștrasurilor unei pelicule fotografice. Ștrasurile se așază direct pe hârtia fotografică, după care se pune o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de fotografiat digital" Aparatele de fotografiat digitale au multe puncte comune, ca și cele analogice pe peliculă. Ambele categorii folosesc obiective, sisteme de obturare, vizoare și sisteme de focalizare automată (autofocus). Evident, principiile fizicii optice de formare a imaginilor prin lentile sunt aceleași. Diferența fundamentală este dată de modul de memorare și prelucrare a imaginilor fotografice. Dacă la aparatele clasice imaginea este stocată pe pelicula fotografică datorită proprietății de fotosensibilitate a sărurilor de argint, la camerele foto digitale imaginea este memorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
funcționează împreună cu obiectivele aparatelor, cu scopul de a le modifica distanța focală (unghiul de cuprindere a imaginii). Deschidere relativă - mărime caracteristică a unui obiectiv, care măsoară luminozitatea acestuia. Se notează cu f: și reprezintă raportul dintre distanța focală și diametrul lentilei. Diafragmă - sistem de perdele mecanice mobile, montate în interiorul obiectivului foto, care controlează diametrul fantei prin care trece lumina. Distanță focală - mărime caracteristică a unui obiectiv, care măsoară deschiderea vizuală a acestuia. Se notează cu f, se măsoară în milimetri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]