616 matches
-
rezumate astfel: dificultăți În receptarea, Înțelegerea și evocarea instrucțiunilor primite de la educator, precum și În identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini, capacitate mnezică redusă În ceea ce privește cunoștințele și abilitățile recent dobândite, lipsă de organizare, capacitate limitată de concentrare, lipsă de Încredere și lentoare În abordarea unor noi sarcini, nevoia de a fi Încurajați și susținuți permanent. În cazul În care elevii au avut experiența unor eșecuri repetate În procesul de Învățare, aceasta poate afecta percepția pe care o au despre capacitatea lor de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Nu de puține ori, pot fi Întâlniți copii care prezintă o slabă dezvoltare a mișcărilor mai complicate ale mâinii, dificultăți În trecerea de la o mișcare la alta sau În executarea unor mișcări pe baza anumitor comenzi verbale, lipsă de expansivitate, lentoare, inerție sau uniformitate În mișcări, toate acestea constituind informații cu privire la nivelul de dezvoltare În plan psihomotor al copilului. Aceste simptome nu trebuie să constituie o barieră majoră În calea integrării școlare a copiilor cu deficiențe fizice. Principalele probleme privind integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Se poate vorbi de o hiperproductivitate ideativă, asociațiile se fac repede, dar sunt superficiale ("fuga de idei"). Apare în episodul maniacal, unde este reprezentativă. Apare și în intoxicațiile cu alcool. 2) Inhibiția intelectuală este opusul excitației și este caracterizată prin lentoarea asociativă a ideilor, demersul bolnavului pare a fi împiedicat, frânat, expresiile sunt imprecise cu perioade de latență. Este întâlnită în stările depresive, în melancolie, dar și în demențe. 3) Baraj mental este întreruperea bruscă a cursului gândirii fără o cauză
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
greutate (o modificare cu peste 5% din greutatea corpului într-o lună). În cazul copiilor se va lua în considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate odată cu dezvoltarea; 4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi; 5) agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi, resimțită la nivel subiectiv dar și observabilă de către ceilalți; 6) lipsă de energie sau fatigabilitate aproape în fiecare zi; 7) sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă sau inadecvată aproape în fiecare zi (potențial delirantă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineața, trezire dimineața devreme, imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau agitație psihomotorie, anorexie sau pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăție excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi determinate de cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente de ordin social sau de caracteristici
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iar ca imbecilitate sau ca puținătate mentală ("oligofrenie") ea nu interesează decât psihologia. Prostia ca încremenire în proiect nu are deci nimic de-a face cu testele americane pentru IQ (intelligence quotient, "coeficient de inteligență"), cu înzestrarea mentală sărăcăcioasă, cu lentoarea operațiilor mentale, cu priceperea greoaie etc. Un om prost în acest sens este un om ineficace sau cu un randament scăzut, și prostia lui nu-l afectează sau nu-l dezavantajează decât pe el. Iar un om prost în acest
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apoi G.G. Ursu, Gh. Vrabie etc.), după pâlpâirea mai vioaie dintre cele 2 Războaie Mondiale la Vaslui și Huși (prof. Constantin Capră, ministrul C. Angelescu, acad. Gh. Vrânceanu, C-tin Ciuhodaru, Alexandru Mironescu etc.) și cei 50 de ani de lentoare sub comunism, cu slabă reprezentare națională, iată în preajma lui 2000 municipiul Vaslui strălucește mult mai puternic prin grupul de intelectuali cu inițiativă, ambiție și noroc, realizând ceea ce, cred, va rămâne unic în istoria locului, CURENTUL CULTURAL INFORMAȚIONAL ca expresie a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aplatizarea afectivă. Diagnosticul diferențial cu epilepsia nu se poate stabili, în cazul unor tulburări de vorbire și de gândire decât prin constatarea unor modificări ale clarității conștiinței, de tipul stărilor crepusculare. Tulburările de gândire din epilepsie, cu trăsăturile lor caracteristice: lentoare și circumstanțialitate, nu au nimic comun cu disociația schizofrenică. Principala modalitate de diferențiere rămâne totuși examenul EEG care, în cazul epilepsiei, este net modificat. Testul terapeutic poate fi uneori util în diferențierea celor două entități. 9. Bolile degenerative. Un număr
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este unul din efectele colaterale dintre cele mai incriminate încă de la studiile lui Gardos & Cole, 1976. O serie de studii mai recente (Wolf, 1991) arată că după sevrajul complet de antipsihotice survine o ameliorare a aplatizării afective, în timp ce retragerea și lentoarea psihomotorie par să rămână neschimbate. 2.3. Limitele eficacității neurolepticelor au condus la concretizarea noțiunii de schizofrenie rezistentă și au stimulat foarte mult cercetările în domeniul găsirii unor noi antipsihotice (dintre care Clozapina a deschis seria neurolepticelor atipice). Studiile lui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dar au arătat mai multe șanse de a evolua favorabil fără medicație. - Efectele asupra simptomatologiei negative: într-un studiu efectuat de Wolf (1991), se arată că după sevraj complet de antipsihotice survine o ameliorare a aplatizării afective, în timp ce retragerea și lentoarea psihomotorie rămân neschimbate. Rezultă deci, că asemenea strategii terapeutice reprezintă o altă opțiune, în care reluarea terapeuticii se face odată cu primele semne de recădere. Asemenea strategii s-au dovedit aparent inferioare tratamentelor prelungite (Pietzcker et al, 1986; Jolley et al
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dar au arătat mai multe șanse de a evolua favorabil fără medicație. - Efectele asupra simptomatologiei negative: într-un studiu efectuat de Wolf (1991), se arată că după sevraj complet de antipsihotice survine o ameliorare a aplatizării afective, în timp ce retragerea și lentoarea psihomotorie rămân neschimbate. Observațiile proprii ne-au permis o serie de observații: - Prima și poate cea mai importantă ar fi aceea că aparent, cura discontinuă nu pare să prezinte avantaje fundamentale în raport cu cea continuă, cu condiția ca aceasta din urmă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
când, cum. Bilanțul eficacităților antipsihotice este confirmat de numeroase studii în dublu-orb. Toate neurolepticele sunt, cel puțin pe termen scurt, superioare tratamentului placebo. - Tulburările fundamentale pe care neurolepticele au o acțiune spectaculară sunt tulburările de formă ale gândirii, tocirea afectivă, lentoarea și retragerea afectivă, comportamentul autist și manierismul. Tulburările care sunt considerate mai dificil de influențat sunt halucinațiile, ideile paranoide, refuzul de cooperare și sindroamele de influență. Anxietatea și agitația nu sunt considerate ca simptome schizofrenice. - Una din problemele care se
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la două exemple clasice) surprinde prin directețe, instantaneitate și chiar o anumită violență: e brutalitatea perceperii finitului, a presimțirii acumulării (aproape pe neobservate) a tensiunii creatoare. Autoportretul decupat În adâncimea paginii de jurnal e receptat În trepte, cu o anumită lentoare, cu diminuarea șocului imaginii-simbol constituită din aglomerările de cuvinte fixate zilnic În pagină. Însă din perceperea condiționată temporal a jurnalului provine și unul din inconvenientele sale majore: autoportretul din jurnal e o creație ea Însăși temporală, nu „obiectuală” ori spațială
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se găsesc răspunsuri la Întrebări. Și Întrebări la răspunsuri. Mai mult, jurnalul determină și genul de Întrebări pe care le poate formula cititorul. El instaurează un raport hipnotic Între cei doi (În egală măsură) (co)autori ai „cărții”. O anumită lentoare, monotonia indiscutabilă a jurnalului, instaurează relația de subordonare a cititorului. El nu fusese prevăzut, el nu participase la proiectul scriitorului. Cititorul de jurnale se simte un intrus. În cel mai bun caz, autorul Îl tolerează, dar nu simte nevoia să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
rezumate astfel: dificultăți În receptarea, Înțelegerea și evocarea instrucțiunilor primite de la educator precum și În identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini, capacitate mnezică redusă În ceea ce privește cunoștințele și abilitățile recent dobândite, lipsă de organizare, capacitate limitată de concentrare, lipsă de Încredere și lentoare În abordarea unor noi sarcini, nevoia de a fi Încurajați și susținuți permanent. În cazul În care elevii au avut experiența unor eșecuri repetate În procesul de Învățare, acesta poate afecta percepția pe care o au despre capacitatea lor de
DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎNTÂLNITE LA COPIII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2161]
-
Peste secole, o combinație între influența străină manifestată la nivelul elitelor și un context geopolitic favorabil a permis unirea țărilor române și afirmarea lor ca putere regională. După veacuri de domnii neaoșe și mai ales fanariote, țările române ațipiseră în lentoarea specific orientală. În răstimp, foarte puține fapte politice și culturale au fost demne să rețină atenția Europei pentru fi consemnate în cronicile vremii. Poate doar bravura lui Mihai Viteazul și erudiția lui Dimitrie Cantemir să se fi remarcat prin impactul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
își exprimă preocuparea și dorința de a înscrie replicile Gurii într-o serie de tensiuni și de ambiguități: tensiune între familiaritate și solemnitate (tonalitatea frazelor are ceva apropiat și depărtat totodată), tensiune între joc și realitate. După un ritm alert, lentoarea trebuie să apară ca o marcă a solemnității. Aș vrea ca publicul să știe că e vorba despre un joc (evocarea unui mort), dar aș vrea și ca acest Joc să-l miște, să-l emoționeze până-ntr-atât încât
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
într-o lună cu peste 5%), sau diminuare sau creștere a apetitului aproape în fiecare zi. N.B.: La copil, a se lua în considerare absența creșterii în greutate așteptată. (4) Insomnie sau somnolență aproape în fiecare zi. (5) Agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (constatată de ceilalți, fără a fi limitată la un sentiment subiectiv de febrilitate sau de diminuare a energiei interioare). (6) Oboseală sau pierdere de energie aproape în fiecare zi. (7) Sentiment de devalorizare sau de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu sunt explicate mai bine prin doliu, adică, după moartea unei ființe dragi, simptoamele persistă timp de mai mult de două luni sau se asociază cu o alterare marcată a stării, cu preocupări morbide, devalorizare, idei sinucigașe, simptoame psihotice sau lentoare psihomotorie. Intensitatea mai este cotată și ca: ușoară, mijlocie, severă cu sau fără manifestări psihotice. Această ambiguitate semantică s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer; - episod depresiv mediu; - episod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această descriere este adecvată pentru clinicianul avertizat, ea rămâne foarte „teoretică” și necesită a fi tradusă în limbajul clinic cotidian, așa cum am propus când a fost vorba despre copil (Marcelli, 1998). De aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și ideatică, mimica este săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conversație, la întrebări, răspunzând cu o voce monotonă. Pentru clinicianul neavertizat această atitudine poate trece drept un semn de ostilitate, de dispreț sau, pur și simplu, de refuz de a participa la conversație. În sfârșit chiar și atunci când există, această lentoare motorie nu este permanentă. În unele momente ale zilei, sau atunci când este vorba despre activități precise, adolescentul poate temporar să regăsească o gestualitate aparent fluidă și fără a fi încetinită. În planul ideatic încetinirea se caracterizează printr-o pierdere a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu se interesează de mine...”. Toate aceste cuvinte au fost rostite de adolescenți prezentând un episod depresiv major după DSM-III-R sau IV. Adolescentul revine în mod constant asupra acestor idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
are nevoie de nimic, de a fi ostil sau indiferent; - existența unor momente tranzitorii din timpul zilei în care este menținută activitatea, în care gesturile își regăsesc vivacitatea și fluiditatea nu trebuie să conducă la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o vadă pe ascuns. Totuși Benoît nu-i mărturisește neliniștile sale, tristețea sa. Abordarea terapeutică va fi dublă: - medicamentoasă, pe de o parte, deoarece Benoît era de peste șase luni în această stare, incapabil să progreseze: antidepresive triciclice în doză moderată. Lentoarea psihomotorie se va atenua rapid, apoi va dispare. Fluiditatea asociațiilor logice ale gândirii va reapare, permițând astfel un început de abordare psihoterapeutică; - ședințe de psihoterapie, pe de altă parte. În timpul acestor ședințe, agresivitatea față de familia adoptivă, mai ales față de mama
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale DSM-III-R: 32 de adolescenți (18 băieți, 14 fete) prezentau un episod depresiv major (prevalență 4,4%). Criteriile diagnostice cele mai descriminatorii pentru identificarea adolescenților deprimați au fost, în ordine descrescătoare: starea depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile asociate semnificativ (comorbiditate): dificultăți școlare, probleme de sănătate multiple și variate în legătură cu greutatea și alimentația, dificultăți de somn, comportamente antisociale. Choquet și Ledoux (1994) au efectuat o anchetă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]