972 matches
-
când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar, omițându-se unele dintre ele, deși erau foarte importante, ca expediția din Podolia, în 1459, sau redobândirea Hotinului în 1463. Impulsul pentru scrierea Letopisețului a fost dat de importanța pe care au avut-o cucerirea Chiliei și campania din 1467. Ștefan Andreescu, recunoscând că Șimanschi “a produs și o dovadă concretă, demnă de toată luarea aminte”, a considerat și el că o primă fază
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-o cucerirea Chiliei și campania din 1467. Ștefan Andreescu, recunoscând că Șimanschi “a produs și o dovadă concretă, demnă de toată luarea aminte”, a considerat și el că o primă fază a redactării cronicii oficiale a început în 1468-1469. Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dovadă concretă, demnă de toată luarea aminte”, a considerat și el că o primă fază a redactării cronicii oficiale a început în 1468-1469. Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important rămâne faptul că prima istorie a Moldovei s-a scris din inițiativa lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o primă fază a redactării cronicii oficiale a început în 1468-1469. Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important rămâne faptul că prima istorie a Moldovei s-a scris din inițiativa lui Ștefan cel Mare, la curtea acestuia și nu pentru a-i proslăvi domnia, ca să îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Reeditând Letopisețul în 2006, G. Mihăilă a dat un nou titlu, cel care apare în fruntea manuscrisului: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, adăugând Letopisețul lui Ștefan cel Mare, titlu și subtitlu care se potrivesc letopisețului. Important rămâne faptul că prima istorie a Moldovei s-a scris din inițiativa lui Ștefan cel Mare, la curtea acestuia și nu pentru a-i proslăvi domnia, ca să îi întărească autoritatea, ci din grija ca să nu se piardă amintirea faptelor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămase de la Ștefan cel Mare “fragmente de solii, din tratate de pace, din pisanii, din relatările călătorilor străini”, care reflectă gândurile, starea de spirit a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași logică, aceași formulare lapidară. Dar și din primele documente ale cancelariei domnești se simte personalitatea domnului. Salvconductele, date fostului logofăt Mihul de a se întoarce în țară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Dumnezeu Atotputernicul, am mers împotriva dușmanilor creștinătății i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei, pentru care lucru lăudat să fie Dumnezeul nostru.” Expresii identice se găsesc și în Letopiseț, dovadă că autorul lor a fost aceași persoană. După care vine apelul patetic al domnului la unitatea de acțiune a creștinilor, pentru ca Moldova, această “poartă a creștinătății”, să nu cadă sub jugul păgânilor. Orgoliu, vană infatuare ? Atunci când domnul definește rostul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care cauză “Eu cu curtea mea, am făcut ce am putut”. Documentele, prin care Ștefan cel Mare se adresa principilor creștini, au fost dictate de domn în limba română, după care au fost traduse în latină și italiană. Atât în Letopiseț, cât și în pisania bisericii de la Războieni, ridicată întru pomenirea celor căzuți în după-amiaza zilei de 26 iulie 1476, răsare din inima și mintea domnului plânsetul, durerea stăpânită într-una dintre cele mai frumoase pagini de literatură. “Căci, scria Iorga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cel vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte nici după aceia l-au ajunsu”. Însă, înainte cu aproape un secol de momentul în care scria Ureche acest Letopiseț, polonul Maciej Strykowski, făcând parte dintr-o solie trimisă la Constantinopol, trecând prin Țara Românească a fost invitat la masă de domnitor. Stvyikowski, după ce amintește victoriile obținute de Ștefan cel Mare asupra lui Matei Corvin, asupra tătarilor, a turcilor și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar acum, la 20, pierzând aceste prețioase false arme, găsesc mai practic să străbat pe jos drumul cunoașterii și al vieții pentru a ajunge cândva la ceea ce am pierdut așa de repede" (530). Contactul cu literatura română începe cu lectura letopisețelor (ca teoretician este preferat profesorul ieșean I.D. Lăudat), urmând apoi desfășurarea cronologică la care manualele și cursurile moderne au renunțat, în favoarea altor criterii de sinteză. Critica literară este împărțită parcimonios de viitorul membru al breslei: "Critici literari de primă clasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este de a îmbina concepțiile desprinse din tradiția poporului român cu ideile vehiculate de iluminism. „Patria” și obștea sunt concepte ce își fac loc în gândirea lui G. Cunoscător al trecutului, el citează în sprijinul ideilor sale documente istorice și letopisețe românești. Prefața la Loghică aduce, de altfel, o caracterizare a poporului român, blând și înțelept prin experiența dobândită în timp din „cartea” vieții. Stilul prefețelor este sentențios și colorat, modelând trecerea de la retorismul teologal-bizantin la suplețea și patosul național al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
Ștefan S. Gorovei, București, 1996. Ediții: N. Bălcescu, Patru studii istorice, pref. edit., București, 1928, Scrieri istorice, introd. edit., Craiova, [1930], Scrieri sociale, București, 1947; Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. edit., București, 1929, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, pref. edit., București, 1944, Opere, pref. edit., București, 1958; ed. I-II, pref. edit., București, 1965; Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, introd. edit., București, 1955; Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. edit., București, 1929, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, pref. edit., București, 1944, Opere, pref. edit., București, 1958; ed. I-II, pref. edit., București, 1965; Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, introd. edit., București, 1955; Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, București, 1959, vol. II: Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române, îngr. Dalila Lucia Aramă și G. Mihăilă, pref. Gabriel Ștrempel, București, 2003; Cronicile slavo-române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
zel de a-i face pe plac domnitorului. Tot rău se sfârșește povestea și pentru fiul nelegitim al unui domn, călugărit cu sila (Boii lui Ionașcu). File de cronică apocaliptică (război, ciumă, cutremur, secetă, potop, lăcuste) se succedă în Adevăratul letopiseț al lui Enaki vătaful, în timp ce Jalba lui Paramon, care deschide volumul, sau relatarea intrigilor de curte în Sărbătorile boierului Melentie se susțin prin imitarea stilului biblic în prima și a viziunii cronicărești în cealaltă. Livrescul răzbate la fiecare pagină, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Gh. Guțu, cu o notă asupra ediției de D. M. Pippidi, București, 1973, p. 350-351, 370-373 (în continuare: Cantemir, Descrierea Moldovei). • Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 214, 236. • Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1955, p. 68; Flavius Solomon, Die Rumänen und das Europa des Mittelalters, în Rumänien in Europa, Hrsg. von Alexander Rubel, Konstanz, Iași, 2002 (în continuare: Solomon
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în a cărui cronică imaginea lui Gheorghe Duca fost zugrăvită în culori sumbre, ne sugerează că rumeliotul, abia la sfârșitul celei de-a treia domnii, aflându-se în captivitate polonă, va regreta urmările politicii sale24. • M. Kogălniceanu, Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, vol. III, ed. a II-a, București, 1874, p. 100. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 219. • Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade, IV, nr. 264, p. 278. • Nistor Ciocan, Negoț și neguțători în Moldova veacului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
l-au luat prizonier, domnul cerând unei femei o cană cu lapte va primi un răspuns vehement: „N-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca vodă vacile din țară, mânca-l-ar viermii iadului cei neadormiți!“; Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. a II-a, București, 1959, p. 43. Negustorii implicați în acest gen de comerț nu reprezentau însă decât o mică parte a locuitorilor armeni trăitori în Moldova; de aceea ne întrebăm ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XVI-lea și al XVII-lea, ediție îngrijită de Vasile Matei, București, Editura Academiei, 2001, p. 297-298, nr. 149. • Hurmuzaki, Documente, XV/2, p. 1343-1344; idem, XVI, p. 9-10, nr. XXI. • Idem, Documente, XVI, p. 11, nr. XXV. • Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. cit., p. 41. • M. Kogălniceanu, Letopisețele, vol. II, p. 7; ibidem, vol. III, p. 102. De asemenea, sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vasile Matei, București, Editura Academiei, 2001, p. 297-298, nr. 149. • Hurmuzaki, Documente, XV/2, p. 1343-1344; idem, XVI, p. 9-10, nr. XXI. • Idem, Documente, XVI, p. 11, nr. XXV. • Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. cit., p. 41. • M. Kogălniceanu, Letopisețele, vol. II, p. 7; ibidem, vol. III, p. 102. De asemenea, sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe cărările ascunse ale pădurilor și munților impresionându-i pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Miron Costin și după bănuite asemănări cu chipurile care s-au păstrat ale contemporanilor săi. Despre vechiul portret votiv a lăsat o urmă Paul de Alep, care a scris: în naos se afla „chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei • Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei, în Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi la tricentenarul morții sale, Iași, 1933, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
schiță referitoare la istoria veche a Basarabiei. De data aceasta însă, I. Liprandi afirmă că nu doar bessii, ci și „triburile bastarnilor, geților și dacilor sunt de origine slavă“37, deosebirea între numele acestor triburi fiind explicată prin faptul că „letopisețele vechi nu acordau atenție denumirilor particulare ale triburilor“38. Potrivit autorului, din aceeași cauză, informația „nu este atestată nici la alți autori antici“39. I. Liprandi nu este consecvent în concluziile sale, acestea variind de la o lucrare la alta. De
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar, doar dupa tata, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul românesc est carpatin, între 1400-1432) și pe Bogdan „jupanul”. Cu supranumele de „Ologul” (mai mult ca sigur cu înțelesul de „Paraliticul”), îl întâlnim numai în Letopisețul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru care a rămas în istorie cu această porecla, necunoscându-se cu precizie (probabil că suferea de o boală care îi îngreuna deplasarea). Mănăstirea a fost înzestrata de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ce îi separau. Altă lucrare, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin (1936), este un studiu extins, de delimitare târzie față de opiniile lui P.P. Panaitescu din Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin (1925), iar Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește (1938) este consacrat reconstituirii și analizei izvorului principal al cronicii lui Ureche. De altfel, profesorul ieșean se gândea și la elaborarea unei ediții științifice a operei cronicarului moldovean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
și Miron Costin (1936), este un studiu extins, de delimitare târzie față de opiniile lui P.P. Panaitescu din Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin (1925), iar Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește (1938) este consacrat reconstituirii și analizei izvorului principal al cronicii lui Ureche. De altfel, profesorul ieșean se gândea și la elaborarea unei ediții științifice a operei cronicarului moldovean. Deși examinează literatura și cultura pe provincii, lucrările lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
din secolul XVIII, vol I: Cronicari moldoveni și munteni, București, 1926, vol. II: Viața și operele lui D. Cantemir, București, 1924, vol. III: Epoca lui Clain, Șincai și Maior, Iași, 1927; Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin, Iași, 1936; Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește, Iași, 1938. Ediții: Ion Creangă, Povești, București, 1939, Amintiri din copilărie, București, 1939. Traduceri: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1923. Repere bibliografice: Publicațiile științifice ale dr. G. Pascu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]