971 matches
-
din secolul XVIII, vol I: Cronicari moldoveni și munteni, București, 1926, vol. II: Viața și operele lui D. Cantemir, București, 1924, vol. III: Epoca lui Clain, Șincai și Maior, Iași, 1927; Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin, Iași, 1936; Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește, Iași, 1938. Ediții: Ion Creangă, Povești, București, 1939, Amintiri din copilărie, București, 1939. Traduceri: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1923. Repere bibliografice: Publicațiile științifice ale dr. G. Pascu
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
București, 1926, vol. II: Viața și operele lui D. Cantemir, București, 1924, vol. III: Epoca lui Clain, Șincai și Maior, Iași, 1927; Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin, Iași, 1936; Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește, Iași, 1938. Ediții: Ion Creangă, Povești, București, 1939, Amintiri din copilărie, București, 1939. Traduceri: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1923. Repere bibliografice: Publicațiile științifice ale dr. G. Pascu, Iași, 1915; Lucian Predescu, „Giorge” Pascu și istoria literaturii
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
în topică, lexic, ortografie, realizând una dintre cele mai corecte versiuni ale cronicii lui Ureche, care a stat la baza unei ramuri de manuscrise și a fost utilizată de Miron Costin și de Nicolae Costin. SCRIERI: [Interpolări], în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, îngr. și introd. P.P. Panaitescu, București, 1958, 66-67, 71, 72, 75-78, 101-103. Repere bibliografice: Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicariii moldoveni, București, 1973, 70-79, 409-410, 416-417, 424, 425; Dumitru Velciu, Grigore
MISAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288179_a_289508]
-
Ă). Unii dintre poeții noștri au Încercat să surprindă pe altă cale ceva din măreția lui 23 August, acest moment de deschidere a unei perioade istorice noi pentru țara noastră. (Ă). (Ă). Este ceea ce vrea - și reușește să fie - poezia Letopiseț pe care o publică Mihai Beniuc În Contemporanul, nr. 202. Titlul ne indică el Însuși intenția poetului: poemul urmeză să cuprindă, ca În vechile hrisoave, transformările esențiale pe care le-a suferit țara noastră după 23 August (Ă). (Ă). Prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intensitate, care a durat 5 zile. Potrivit Cronicii lui Miron Costin, cutremurul a produs “prăbușirea unui turn de apărare a Cetății Suceava și mari pagube în Transilvania, în special în Secuime și Țara Bârsei”. Acest cutremur este menționat și în “Letopisețul de la Bistrița”, “Cronica moldo-polonă” și “Cronica Putneană”, în care se spune că a avut loc “pe vremea când Domnul ședea la prânz”. Cutremurul din anul 1472 a provocat mari pagube bisericii Înălțării și Mănăstirii Neamțului, informație precizată într-o cronică
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
1679 ne vorbesc 3 cronici, astfel: “A fost cutremur grozav la 9 august 1679, marți noaptea, cu 3 ceasuri către zi, și au căzut multe case și biserici, și turnul cel mare de la Catedrala Sucevei, de ziceau oamenii Turnul Nebuisei” (Letopisețul Moldovei). “Fost-au și 3 semne mari în zilele Ducăi Vodă, când au purces cu oastea la Beciu, că s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost-au și cutremur mare. Căzut-au atunci și turnul cel mare de la Cetatea Sucevei, ce-i zicea Turnul Neboisei” (Letopisețul moldovenesc, Ion Neculce). “În acest an 7187 (1679), în luna lui august, 9, marți noaptea, cu 3 ceasuri către ziua, spre Sfântul Apostol Evanghelist Matei, au fost cutremur mare de pământ, cât cădeau oamenii jos de prin biserici și vase
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Matei, au fost cutremur mare de pământ, cât cădeau oamenii jos de prin biserici și vase de pe polițele de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii bătrâni că n-au apucat cutremur așa de strașnic ca acela și huietul venea dinspre miază-noapte” (Letopisețul Țării Moldovei, Nicolae Costin). 8 august 1861: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altădată nimenea, luni noaptea spre marți, la ceasurile 7 și un sfert, în Postul Sânteimării
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
istoriografic, în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a patriarhului Nicephoros, tălmăcită probabil prin veacurile al IX-lea și al X-lea (continuată de cărturarii sârbi - aceiași care dăduseră colecția de Vieți ale țarilor și arhiepiscopilor sârbi - prin Letopisețele sârbești zise „noi”), Cronica scurtă a lui Gheorghios Hamartolos, transpusă în slava veche către sfârșitul secolului al X-lea ori la începutul celui de-al XI-lea. În veacul al XIV-lea, este tradusă Cronica universală, pe care o elaborase
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Curtea și mănăstirea, Aula și Ecclesia vor consemna, cu țeluri specifice, istoria, primele alcătuiri lăsând destul de repede locul elaborărilor programate. Epoca lui Ștefan cel Mare, cu stabilitatea ei generatoare de strălucire într-ale spiritului, a favorizat autonomizarea exercițiului istoriografic. Marele Letopiseț de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, face din narațiunea istorică - de marcă bizantină - al doilea mare „gen” al timpului, alături de hagiografie. Al XVI-lea secol va aduce diversificarea scrierilor cu caracter istoriografic și, mai ales, apariția
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, A.U. transcrie letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin și Nicolae Costin. În letopisețul anonim dintre 1661 și 1709, intervine cu modificări și adăugări de pasaje. Se pare că mai târziu, în jurul anului 1730, va conlucra cu un copist muntean la o mare compilație
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, A.U. transcrie letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin și Nicolae Costin. În letopisețul anonim dintre 1661 și 1709, intervine cu modificări și adăugări de pasaje. Se pare că mai târziu, în jurul anului 1730, va conlucra cu un copist muntean la o mare compilație de cronici muntene și moldovene, cunoscută sub numele Cronica paralelă
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
această atribuire (cu toate că nu este nici el ocolit de unele îndoieli). Important este că un autor, în veacul al XVIII-lea, a avut ideea alcătuirii acestui „corpus ciudat” și unic, ca dimensiuni, între cronicile românești (Gabriel Ștrempel). Istorie „paralelă” în Letopisețul Țărâi Românești și a Țărâi Moldovei. De viața a prealuminaților domni ce-au stăpânit întru aceste 2 țări și ce s-au lucrat în dzilele lor, și a părților streine, care să megieșesc cu aceste țări, pre largu adunate den
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Românești și a Țărâi Moldovei. De viața a prealuminaților domni ce-au stăpânit întru aceste 2 țări și ce s-au lucrat în dzilele lor, și a părților streine, care să megieșesc cu aceste țări, pre largu adunate den multe letopisețe și cu bună îndreptare alcătuit. Precum să vede înseamnă alternarea, la început, a unor secvențe, mai lungi sau mai scurte (mai întâi referitoare la Țara Românească, beneficiară a unui „descălecat” mai timpuriu), luate din cronici „consacrate”, secvențe în cuprinsul cărora
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
situații în care se mai pot constata amestecuri. După moartea lui N. Costin (1712) este desemnat de domnitor să redacteze cronica oficială a Moldovei - De a doua domnia lui Nicolae Alexandru Vodă, văleat 7720. Izvoarele lui A.U. au fost Letopisețul anonim al Țării Moldovei (1661-1709), letopisețul lui N. Costin, însemnările și corespondența domnitorului, mărturiile unor boieri, știri din actele oficiale, de prin „gazeturi” și „avizii”. Cronicarul se arată informat și asupra mersului politicii europene. Cronica relatează sosirea lui Mavrocordat la
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
constata amestecuri. După moartea lui N. Costin (1712) este desemnat de domnitor să redacteze cronica oficială a Moldovei - De a doua domnia lui Nicolae Alexandru Vodă, văleat 7720. Izvoarele lui A.U. au fost Letopisețul anonim al Țării Moldovei (1661-1709), letopisețul lui N. Costin, însemnările și corespondența domnitorului, mărturiile unor boieri, știri din actele oficiale, de prin „gazeturi” și „avizii”. Cronicarul se arată informat și asupra mersului politicii europene. Cronica relatează sosirea lui Mavrocordat la Țarigrad, intrigile boierești de la Poartă, fuga
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
mereu spre sentințe și moralizări, de obicei în spirit creștin. Unele descrieri sunt vii, respiră autenticitate, în vreme ce în notațiile portretistice (Mavrocordat, Carol al XII-lea, patriarhul Ierusalimului Hrisant Notara, Brâncoveanu, hanul tătăresc) surprind nu atât trăsăturile fizice, cât cele morale. Letopisețul e întocmit într-o limbă destul de fluentă, cu vădite reminiscențe din textele biblice, cu care A.U. era familiarizat. SCRIERI: A doua domnie a lui Neculai Alecsandru Mavrocordat V. V. în Moldova, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
fizice, cât cele morale. Letopisețul e întocmit într-o limbă destul de fluentă, cu vădite reminiscențe din textele biblice, cu care A.U. era familiarizat. SCRIERI: A doua domnie a lui Neculai Alecsandru Mavrocordat V. V. în Moldova, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, publ. M. Kogălniceanu, București, 1872, 119-173; De a doua domnia lui Nicolae Alexandru Vodă, văleat 7720, în Ioan Șt. Petre, Axintie Uricariul, București, 1944, 77-179; Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I-II, îngr
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
munteană și un cronicar moldovean. O ipoteză, AIX, t. XXVI, 1989, 1; Gabriel Ștrempel, Introducere la Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I, îngr. Gabriel Ștrempel, București, 1993; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3. I.L.
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
în comentarii, deși instinctul epic, graba de a reveni pe-alocuri cu detalii concură în a-i decupa ceva mai insistent statura și umoarea, uneori, de martor-narator, cronica sa constituie pentru întregul interval restituit (1551-1574) rememorarea unor evenimente trăite, accesibile. Letopisețul lui Eftimie, în schimb, față de care scara de valori acreditată e câteodată alta, îi va rămâne, s-ar părea, necunoscut. Preeminența „ideologiei” și oportunitățile momentului înrâuresc, altminteri, și la A., asupra judecății de durată; discernământul afișat (dar, ca și la
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
posomorâtă sau insinuantă funcționează eficient, într-un discurs subînțeles pragmatic. Spre menajarea susceptibilității Porții (comanditarul cronicii se bucură de trecere la Istanbul), A. îl tratează cu ambiguă îngăduință, la concurență - neștiută - cu Eftimie, ce motivase fără echivoc și aprobase, în letopisețul paralel, complotul ce-l va suprima pe Ștefăniță. Exagerarea dispoziției pioase și dărniciei ctitorului Lăpușneanu față cu propria zidire de la Slatina (e invocată și faimoasa convertire ca Pahomie monah, răstălmăcită cinic, în alt veac, drept joc duplicitar, al histrionicului personaj
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
portret - cheia secvenței e apocaliptică - menit a submina imaginea lui Ioan Vodă (cel Cumplit); rival nemijlocit lui Petru Șchiopul și victimă, într-un răsunător scenariu al „vânzării”, în care Ganelon ia chipul Ieremiei Golia, fratele logofătului, cel care trage sforile letopisețului. Ca și antecesorii, A. (ce crede în valoarea scrisului, reiterând, în cronică, elogiul minții și lauda „alcătuirilor retoricești”) recurge la modele bizantine; e preferat Manasses, cu Istoria sinoptică (extrem de receptat și „productiv” în școala cronografică a locului), al cărui stil
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
a locului), al cărui stil manierist convine vehemenței de comandă ori exercițiului encomiastic, disimulării sau eschivelor candide ale cronicarului. Descoperit la Petersburg, într-un miscelaneu transcris, se pare, în Moldova pe la sfârșitul veacului al XVI-lea sau începutul celui următor, letopisețul datorat lui A. e publicat de A. I. Iațimirski, în 1908, și peste doar un an, de I. Bogdan, la București. Ar aparține, de asemenea, cronicarului transcrierea în medio-bulgară a unei cărți apreciate a intra în patrimoniul istoric și hagiografic al
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
București. Ar aparține, de asemenea, cronicarului transcrierea în medio-bulgară a unei cărți apreciate a intra în patrimoniul istoric și hagiografic al „Bizanțului” balcanic, Viețile regilor și episcopilor sârbi, un monument, transmis din secolul al XIV-lea, al scrisului sud-dunărean. SCRIERI: Letopisețul lui Azarie, tr. și publ. Ion Bogdan, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXI, 1908-1909; reed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, în LRV, I, 206-220. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 416-463; Iorga
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
Ion Bogdan, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXI, 1908-1909; reed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, în LRV, I, 206-220. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 416-463; Iorga, Ist. lit., I, 154-155; Minea, Letopisețele, 98-140; Cartojan, Ist. lit. (1940), I, 34-35, 40-42; Călinescu, Ist. lit. (1941), 18-20, 890-891; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 20-21, 52-55, 58, 65, 67, 70-72, 167; Émile Turdeanu, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]